Banca mondiala

Banca mondiala are urmatoarele componente :1. Banca Internatioanala de Reconstructie si Dezvoltare (BIRD)Este abilitata sa acorde credite atat guvernelorcat si institutiilor private cu conditia obtinerii unor garantii guvernamentale. Sumele se acorda pe termen de 20 ani, cu termen de gratie de pana la 5 ani. Scopul creditelor era initial sustinerea cresterii economice pentru tarile afectate de razboi. In prezent se urmareste sustinerea financiara a tarilor membre. 838f56i Calitatea de membru al Bancii Mondiale este conditionata de calitatea de membru FMI. UTilizarea acestor credite terbuie sa se faca intr-o competitie deschisa, stimulandu-se astfel calitatea si competenta in detrimentul coruptiei interne 2. Asociatia Internationala pentru Dezvoltare AID (1960)Scopul infiintarii AID este sustinerea financiara a tarilor sarace prin imprumuturi in conditii doarte avantajoase : se pot acorda pana la 10 ani garantie, 15ani pt rambursarea imprumutului, rata dobanzii fiind 0%.Resursele AID provin din subscriptiile membrilor i din redistribuirea veniturilor BIRD 3. Corporatia Financiara Internationala (1965) finanteaza numai sectorul privat al tarilor aflate in dezvoltare. Finantarea se poate realiaza direct sau prin atragerea unor capitaluri de la tarile dezvoltate 4. Agentia multilaterala de Garantare a Investitiilor (1985) are rolul de a asigura investitiile realizate in tarile foarte sarace impotriva riscurilor politice.

Circulatia masei monetare Moneda nat a unei tari isi indeplineste rolu sau economic in masura in kre circula si finanteaza operatiile de schimb. Relatia kre pune in legatura mama monetara, viteza de circulatie a banilor, preturile si nivelu protectiei de bunuri si serv apartine economistului Irvin Fisher M*v=P*Q ( M= masa monetara, v=viteza de circulatie P=nivelu pretului Q=productia de bunuri si serv) Prin viteza de circulatie a banilor se intelege nr mediu de acte de vanzare-cump intermediate de un semn banesc intr-o anum per de timp. In practik monetara acest indictor ridik anumite probleme de klculare, deoarece banii realizeaza miskri dup ace ies din bank, miskri ce nu pot fi cuantifikte ce exactitate. Din acest motiv se utilizeaza un alt indictor si anume viteza de rotatie, kre rep frecventa cu kre banii se intorc in bank. Viteza de rot se poate klc: *sub forma de coefficient K=R/M ( K=nr de rotatii R=rulaju banesc M=masa mon) *k durata in zile a unei rotatii d=D/K=D'M/R ( D=perioada pt kre se face klculul) Principalele elemente de kre depend viteza de circulatie sic ea de rotatie a banilor sunt: *modul de organizare a procesului de economisire, dak exista conditii avantajoase de plasament inseamna k viteza de circ a banilor scade *marimea veniturilor populatiei, dak veniturile populatiei cresc, inseamna k o parte m mare ramane asupra populatiei si in consecinta vit de circ sic ea de rotatie scad *factoripsihologici: increderea populatiei in moneda nat. Dak aceasta incredere este mare at vit de circ este mik, iar dak increderea pop in mon nat este mik at viteza de circ creste

Componentele masei monetare Masa monetara rep ansamblul activelor care pot fi utilizate pt achizitia de bunuri si servicii sau pentru stingerea datoriilor. Structura activelor: 1. moenda efectiva este contituita din bilete de banca si monede. Cele doua forme de bani sunt emise si puse in circulatie de banca centrala.Prin natura sa, moneda efectiva poate fi folosita direct ca mijloc de plata, deci are o utilizare imediata fiind acceptata obligatoriu de partener. Este partea cea mai activa a masei monetare, avand gradul cel mai mare de lichiditate. Este considerata cel mai sigur mijloc de plata in economie. 2. moneda scripturala (de cont) se determina prin insumarea soldurilor conturilor curente sau conturilor de depuneri la vedere. Transferul unei sume dintrun cont in altul reprezinta circulatie monetara scripturala. Acest tip de moneda poate fi utilizat direct si imediat pentru satisfacerea nevoilor titularilor de cont, acestia exprimandu-si prin ordine de plata date bancilor vointa privind modul de utilizare a monedei scripturale. Astfel, putem spune ca moneda de cont este un mijloc de plata eficient, deoarece plata se face operativ. Moenda scripturala poate fi transformata oricand in moneda efectiva la cererea titularului de cont, care poate solicita bancnote si monede in limita soldului contului sau. Moneda scripturala poate face obiectul unor plati prin intermediul sistemului electronic de trnasfer al fondurilor. 3.depozitele la termen implica o incetinire a modului de utlizare a disponibilitatilor banesti. Ele trebuie pastrate pana la termenul stabilit in contractul incheiat cu banca. Orice retragere anticipata echivaleaza cu o incalcare a acestui contract. In cazul depozitelor la termen, eliberarea monedei efective inainte de scadenta se poate efectua prin aplicarea unor sanctiuni. Astfel, depozitele la termen sunt accesibile titularilor lor, in conditiile de remunerare stabilite prin contractul depozit. 4. alte active pot fi transformate in bani si utilizate ca mijloc de plata in mod diferit in functie de categoriile din care fac parte. Lichiditatea acestor active este mai mica decat a categoriilor prezentate anterior. De asemenea, si costurile de transformare in moneda efectiva sunt mai mari.

Creditul - rep. operatiunea prin care debitorul intra in posesia resurselor financiare in schimbul unei promisiuni financiare de rambursare ulterioara.Raportul de credit include si obligatia imprumutului de a plati dobanda aferenta sumei la termenele convenite cu creditorul.

fixa ; -variabila - protejeaza bancile impotriva riscului de modificare a ratei dobanzii de pe piata. In acest sens, contractele de creditare prevad --posibilitatea de a insera clauze de actualizare a dobanzii -tranzactia si acordarea creditelor :In functie de conditiile cantractului de credit, acesta poate fi acordat printr-o singura transa sau in mai multe transe.Bancie ofera clientilor si posibilitatea deschiderii unor conturi din care pot fi trase sume in functie de necesitatile care apar. consemnare si transferabilitate : *consemnarea - rep. temeiul de transferare al creantelor*transferabilitatea creditului - rep. trecerea de la un creditor la altul a creantei respective

Etapele evolutiei istorice a monedei *Aparitia monedei.Moneda a fost prezenta sub diverse forme ink de timpuriu in kdrul relatiilor economice de schimb.Cu timpu s-a desprins un bun unic kre era utilizat drept intermediary.Aceasta marfa unik puncteaza istoric trecerea de la economia de tip barter la ec de schimb.Initial rolu de moneda-marfa si etalon a fost jukt de metalele obisnuite pt k ulterior acestea sa fie inlocuite de metalele pretioase kre devin astfel metale monetare si preiau klitatile de moneda marfa si de etalon o lunga per de timp *Crearea monedei de credit cu cele 2forme ale sale:billet de bank si moneda de cont Aparitia monedei de credit a reprezentat o necesitate istorica, o urmare a dezvoltarii schimbului. Astfel, ca o consecinta a cresterii valorii de tranzactii economice se manifesta un dezechilibru intre cererea de moneda-marfa (care este mai mare) si oferta de moneda-marfa (care este mai mica), productia de metal pretios ramanand in urma in raport cu dezvoltarea operatiunilor de schimb. Acest moment marcheaza momentul trecerii de la moneda-marfa la moneda semn. O perioada indelungata, cele doua tipuri de moneda au circulat in paralel, metalul monetar avand prioritate ca modalitate de plata. Cu timpul insa, metalul monetar a fost retras din circulatie si depozitat la bancile emitente de moneda de hartie. Totusi, s-a pastrat legatura dintre metalul monetar aflat in rezerva bancii si bancnotele puse in circulatie.Mecanismul prin care se pastra aceasta legatura purta numele de convertibilitate. Mecanismul convertibilitatii in metal pretios al bancnotelor era urmatorul : banca emitenta a monedei de credite pastra in depozite cantitati inseminate de aur monetar sau aur lingouri ca element bilantier de activ, in timp ce moneda credit confectionata din hartie era element de pasiv si reprezenta angajamentele luate fata de potentialii creditori.Banca se obliga sa ofere metal monetar si solicita conversia. Mecanismul acesta a functionat atata timp cat a existat un dezechilibru intre cantitatea de aur existenta in activul bancilor si necesarul de moneda solicitat de producatorii de bunuri si servicii aflata in permanenta crestere. Momentul in care acest echilibru s-a deteriorat a marcat o cotitura importanta in evolutia monedei. *Desprinderea monedei de credit de metalul monetarIn aceasta situatie legatura directa inter metalul pretios si moneda de credit slabeste simtitor, desi metalul monetar continua sa functioneze ca etalon si rezerva. In aceasta etapa, structura rezervelor bancare incepe sa se modifice in sensul ca alaturi de metale pretioase incep sa se regaseasca si titlurile de creanta materializate in special in hartii de valoare ce exprimau relatii de credit comerciale. Depozitele in aur monetar acopereau la inceput aproximativ o treime din valoarea bancnotelor aflate in circulatie, pentru ca ulterior aceasta pondere sa scada. In perioada contemporana, rezervele de aur detin o pondere destul de mica in totalul masei monetare. Se poate afirma ca moneda de credit unica forma a monedei de circulatie in interiorul unei tari. Emisiunea ei se va baza in continuare tot mai mult pe productia de bunuri si servicii cu care se afla intro relatie de directa proportionalitate. Creatia monetara devine rezultatul diverselor operatii bancare dintre care cea mai importanta fiind acordarea de credite.

Functiile monedei *Instrument unic al tranzactiilor. Aparitia monedei este asociata cu dezvoltarea economiei de schimb. Forma initiala, arhaica de rezolvare a operatiunii de schimb era trocul, care presupune ca proprietarul unei marfi obtinerea in urma vanzarii acesteia un alt bun de valoare aproximativ egala. Desi in present s-au dezvoltat o multime de mijloace prin care se pot desfasura schimburile de bunuri, totusi mai exista situatii in care se apeleaza la troc (in cazul contractelor economice intre tari, in timpul crizelor economice profunde, razboaie, cand preturile sunt controlate administrative de autoritatile statului) *Unitate de masura a valorii (etalon al valorii)Moneda este utilizata ca unitate de comparatie pentru toate bunurile si serviciile. Moneda masoara valoarea datoriilor si creantelor dintre agentii economici, fapt ce implica derularea de plati si incasari viitoare. *Rezerva a valorii.Prin existenta banilor, depozitul monetar devine o forma de pastrare a valorii si rezerva a puterii de cumparare. Detinerea de moneda echivaleaza cu posibilitatea de a avea lichiditate imediata. Lichiditatea masoara capacitatea unui bun de a fi transformat cat mai rapid si la costuri cat mai reduse in moneda efectiva. Lichiditatea depinde de mai multi factori : - usurinta cu care poate fi tranzactionat bunul respectiv ; - stabilitatea si predictibilitatea pretului sau ; - costurile de tranzactie (comisioane, taxe, impozite). Pe termen scurt este preferabila detinerea depozitelor monetare, ca active cu grad mare de lichiditate, insa pe termen lung este recomdabila investirea disponibilitatilor banesti in alte active, care au rentabilitati mai ridicate.

Inflatia - este un process complex prin care se manifesta multiple dezechilibre in economie si care consta in cresterea generalizata a preturilor, concomitent cu scaderea puterii de cumparare.

In functie de amplitudinea fenomenului, intalnim : *infl taratoare (exprima cu o cifra) *infl declarata (exprimata in doua cifre) *infl galopanta sau hiperinflatie (exprimata in 3 cifre) ;

Cauzele inflatiei :*infl prin cerere - isi are geneza intr-un dezechilibru de pe piata bunurilor si serviciilor *infl prin costuri - fenomen legat de capacitatea de presiune a unor grupuri sociale care doresc modificarea in interesul lor a modului de distribuire a venitului national *inflatia importata - nivelul preturilor interne este influentat de evolutia preturilor din alte tari *libera circulatie a capitalurilor - poate reprezenta un stimul pt. cresterea inflatiei, astfel fluxurile investitionale sunt orientate in special catre tarile cu inflatie scazuta, care ofera rate ridicate de rentabilitate ;

Efectele economice si sociale ale inflatiei :

Impactul inflatiei asupra economiei :

are loc o atragere a resurselor catre comert, in detrimentul activitatilor productive ;

speculatia cu valuta ia amploare, contribuind la deprecierea suplimentara a monedei nationale ;

sunt incurajate activitatile de export, care permit angajatilor economici obtinerea unor sume in valuta si transformarea lor in moneda nationala la un curs avantajos ;

cresterea investitiilor in economie : se creeaza premisele cresterii patrimoniului investitorilor care au posibilitatea obtinerii de credite ieftine ;

descurajarea economisirilor : deponentii nu mai au interesul sa pastreze banii in banc, mai ales daca dobanda nominala nu intrece rata inflatiei ;

Efectele sociale ale inflatiei : *impactul asupra averilor *efecte asupra veniturilor .

Politici de combatere a inflatiei : 1.Dak infl este urmarea cresterii globale, at se impun masuri de reglementare a acesteia : -diminuarea volumului de credite din economie -lichidarea deficitelor prin scaderea cheltuielilor in domenii precum invatamantul, sanatatea, cultura si cresterea veniturilor 2. Dak infl provine din sfera costurilor, at se poate pune accent pe politicile de reglementare a veniturilor populatiei Operatiile bancilor comerciale

Operatii pasive - sunt menite sa atraga disponibilitati monetare existente in economie .

In structura operatiilor pasive intalnim : *depozite la vedere si la termen - ele detin ponderea principala in totalul resurselor bancare *imprumuturi de la banca centrala - bancile comerciale se refinanteaza in cazul lipsei de lichiditati de la banca centrala *imprumuturi de pe piata monetara - astfel de credite se primesc pe termene scurte si sunt utilizate pentru acoperirea soldurilor creditoare rezultate in urma sedintei de compensare multilaterala interbancara *capitalurile proprii ale bancii (capitalul social investit de actionari, rezervele constituite din profilul bancii).Operatii active - sunt operatii de plasament, care au ca scop principala obtinere de venituri.

Se reflecta in bilant astfel : *numerar si rezerva minima obligatorie - detin o pondere scazuta in totalul activelor bancare *titluri - in totalul bilantier cunoaste in prezent o crestere *credite - detin o pondere mai mare in totalul activelor bancare *active imobilizate - au o pondere diferita .

Organizarea Bancii Centrale Europene. Procesul de adoptare a deciziilor in kdrul Eurosistemului este centralizat prin organele din competenta BCE: Consiliul Guvernator si Cons Executiv. Atat timp kt exista state membre kre nu au adoptat ink euro, s-a considerat necesara activitatea unui al 3 organ, Cons General. In concordanta cu art 109ª din Tratat, Cons Guvernator se compune din membrii Consiliului Executiv al BCE si guvernatorii bancilor centrale nat. Cons Guverantor cuprinde toti membrii Cons Executiv si guvernatorii b c e ale statelor membre fara nicio derogare. Principalele responsabilitati ale Cons G sunt:-formularea politicii monetare in zona euro -adoptarea strategiei si a deciziilor necesare pt indeplinirea obiectivelor Eurosistemului -stabilirea kdrului necesar pt implementarea lor . Cons G se int de cel put 10x pe an pt a analiza stabilitatea economik europeana si pt a formulapolitik monetara, in prezent se int 1data la2sapt, dar se poate int si in sesiuni speciale. Cons G este compus din presedinte, vice-pres si alti 4 membrii. Presed, vice-pres si membrii se aleg din randul persoanelor cu recunoastere si cu experienta in domeniul monetar sau bankr, alegerea se face cu acorduguvernelor statelor membre, pe baza unor recomandari din partea consiliului, mandatul are o durata de 8ani si nu este reinnoibil. Principalele responsabilitati ale Cons Executiv sunt: -pregatirea intalnirilor Cons G -implementarea politicii monetare conform strategiei si deciziilor Cons G al BCE -executarea acelor atributii kre au fost delegate de ktre Cons G. Cons General ii revin si responsabilitati prin kre sa contribuie la: -pregatirea rapoartelor anuale ale BCE -colectarea datelor statistice -stab regurilor necesare pt standardele de contabilitate si raportarea operatiunilor BCE -stabilirea conditiilor pt angajarea membrilor BCE -adoptarea masurilor privind stabilirea nivelului subscrierii de kpital la BCE -fixarea irevokbila a ratelor de schimb ale monedelor statelor membre fata de euro. In vederea coordonariipoliticilor statelor membre pt a asigurafunctionarea pietei interne, s-a instituit un Comitet Monetar cu kracter consulativ, kre avea k misiune: -sa emita opinii pt aceste institutii -sa urmareask situatia monetara si financiara a statelor membre si a Comunitatii -sa procedeze la examinarea situatiei privind miskrea kpitalului si liberalizarea platilor. La inceputul celei de a3 faze s-a instituit un Comitet Economic si Financiar, Com Monetar fiind dezvoltat. Com Ec si Fin avea k misiune:- sa urmareask situatia ec si fin a statelor membre si a Com -sa emita opinii pt aceste institurii -sa procedeze la examinarea situatiei privind miskrea kpitalului si liberalizarea platilor. Cons Executiv ia deciziile pe baza majoritatii de voturi, fiekre membru kre 1 vot, cel decisiv apartinand presed. Regulamentul BCE este oblig in toate elementele sale si direct aplikbil in orice alt stat membru. Institutiile si organele comunitare si guvernele statelor membre se angajeaza sa respecte acest principui si sa nu incerce influentarea membrilor orgenelor ale BCE sau a bancilor centrale nat in indeplinirea misiunilor lor.

Principiile Sistemului Monetar International 1.etalonu monetar.Acest rolurma sa fie indeplinit de aur si de dolaru amerikn.Pt aur va fi ultima aparitie in klitate de etalon monetar.Dolaru amerikn a fost acceptat in baza rezervelor de aur ale SUA si a promisiunii de a fi convertit official in aur 2.stabilitatea cursului de schimb valutar urma a fi realizat prin utilizarea cursurilor fixe.Fiekre tara trebuia sa-si defineask propia moneda in aur sau dolaru am sis a mentina cursul in kdru unei marje de +- 1%, ulterior,in anul 1971 marja creste la +- 2.25%. Pt a mentine cursul valutar, bancile centraleerau nevoite sa intervina pe piata prin operatii de vanzare, dak nu se reusea mentinerea cursului valutar de schimb intre aceste limite exista k ultima solutie posibilitatea redefinirii oficiale a cursului monedei, in sensul aprecierii sau deprecierii acesteia, o astfel de redefinire tre sa aiba acceptul Fondului Monetar Internat. 3.convertibilitatea monetara, exista 2 solutii: *converatb in aur era valabila doar pt dolaru amer si numai la nivel official *converab in alta moneda kre presupune urm: -conform FMI trebuia desfiintate restrictiile in domeniul platilor si transferurilor de kpital internat -obligatia asumata de banicile centrale de a-si rascumpara propia moneda detinuta de o alta bank centrala la cererea acesteia 4.constituirea de reserve valutare oficiale in aur sau in dolari amerikni.tarile erau obligate sa-si constituie reserve din 2 motive:-pt a dispune de fondurile necesare interventiei pe piata pt sustinerea monedei nat -pt a realize convertibilitatea oficiala. Rezerva valutara rep kntitatea de mijloace de plata valabile pe plan internat pe kre fiekre tara o alok pt stingerea datoriilor din relatiile cu alte tari. 5.echilibrarea balantei de plati extreme. Tarile membre erau obligatesa-si supravegheze echilibru balanteide plati in scopul evitarii dezechilibrului sau excedentelor prea mari.Dak dezechilibrele persistau se putea aprecia sau deprecia moneda nat, dar numai cu acordul FMI.Exceptia de la aceasta regula era reprezentata de SUA kre puteau acoperi deficitele prin emisiunea de dolari amerikni

Drepturile speciale de tragere DST. DST este o moneda create de FMI in anul 1969 cu scopul de a creste lichiditatea si de a reprezenta o alternative la instabilitatea dolarului American. Etapele evolutiei DST : 1.initial DST a fost definit la paritate cu dolarul american avand acelasi continut in aur. Acest lucru este explicabil prin faptul ca la baza Sistemului Monetar International era asezat etalonul aur-devize. 2. de la 1 iulie 1974 prin trecerea la etalonul putere de cumparare se redefineste valoarea DST pe baza a 16 monede din tarile care detineau o pondere mai marede 1% din totalul comertului internetional.Aceasta forma a DST era forma unei monede cos. 3.in 1981 DST se redefineste si devine un cos format pe baza celor 5 monede liber utilizabile la acel moment pe plan international : dolarul american, lira sterlina, marca germana, yenul japonez. 4. 1 ian 1999 prin crearea monedei EURO, DST este definit in fucntie de : dolarul american, lira sterlina, EURO, yenul japonez.Utilizarea DST. Tarile membre FMI primesc gratuit DST in functie de cota lor participare, aceste alocari putand fi utlizate pt procurarea de valuta de la alte tari prin cedarea DST. Tara care ofera valuta tre sa aiba acordul FMI si sa indeplineasca 2 conditii : -sa aiba rezerve valutare suficient de mari - balanta de plati externe sa fie echilibrata.Decizia de emitere si alocare gratuita a DST se bazeaza pe nevoile de lichiditate pe termen mediu si lung. O tara care primeste DST poate utiliza aceasta moneda astfel : - procurarea de valuta de la alti membri ai FMI - cresterea propriior rezerve valutare in raport cu cota de participare ; - garantarea unor imprumuturi primite de la alte tari ; -emisiunea de obligatiuni exprimate in DST. Aceste titluri pot fi achizitionate de catre pers. Fizice. In acest caz vorbim despre DST privat.Titlurile sunt cumparate in dolari la cursul zilei. Rascumpararea titlurilor se face tot in dolari la cursul din ziua respectiva.

Avantajele DST - grad mare de stabilitate in comparatie cu monedele ce compu n (in timp ce o moneda se apreciaza, alta se depreciaza si astfel pe ansamblu moneda cos ramane stabila) ; - emisiunea DST nu conduce la deficite ale balantelor de plati ; -sunt emise de o institutie independenta (FMI ) neinfluentata de situatia economica a tarilor membre. 838f56i

Dezavantajele DST - daca emisiunea nu este corect apreciata dpdv al nevoilor de lichiditate internationala, atunci pot aparea presiuni inflationiste sau deflationiste legate de moneda ;-DST nu indeplineste toate functiile clasice ale monedelor, nefiind mijloc de plata - fiind alocat membrilor in functiile de cotele lor de participare la FMI cele mai amri sume sunt orientate, tot catre tarile dezvoltate.