Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




CARACTERIZAREA BUGETULUI DE STAT AL ROMANIEI

economie


ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

BUCUREsTI


FACULTATEA
















CARACTERIZAREA BUGETULUI DE STAT AL ROMÂNIEI








BUGETUL DE STAT



I. Conceptul de buget de stat


Bugetul de stat este definit, sub aspect juridic, în tarile cu economie de piata, ca fiind un act în care se înscriu veniturile si cheltuielile probabile ale statului, pe o perioada determinata de timp (un an) .

Bugetul de stat reprezinta un document previzional, deoarece cuantifica nivelul cheltuielilor ce se vor efectua în viitor, precum si marimea veniturilor ce pot fi mobilizate la dispozitia statului.

Fiind un document ce necesita autorizarea prealabila a puterii legislative, bugetul de stat are un caracter obligatoriu. Încasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor publice nu sunt posibile decât daca bugetul de stat a devenit lege prin aprobarea lui de catre Parlamentul României.

De fapt bugetul de stat este un plan de actiune în domeniul finantelor publice.

Sub aspect economic bugetul de stat exprima relatiile în forma baneasca ce iau nastere în procesul repartitiei produsului intern brut în legatura cu îndeplinirea functiilor si sarcinilor statului. Aceste relatii se manifesta în dublu sens: pe de o parte, ca relatii prin intermediul carora se mobilizeaza resurse banesti la dispozitia statului, iar pe de alta parte ca relatii prin care se repartizeaza aceste resurse.

Bugetul de stat este o categorie economica legata de existenta statului si a relatiilor marfa - bani. Totodata relatiile de mobilizare si repartizare a resurselor statului prin buget sunt influentate de actiunea mecanismelor pietei libere.

În perioada actuala bugetul nu reprezinta o simpla lista a veniturilor si a cheltuielilor probabile ale statului, ci un plan financiar la nivel macroeconomic.

Bugetul de stat reprezinta în România o forma de planificare, atât pe termen scurt ca urmare a previzionarii pe timp de un an a veniturilor si cheltuielilor publice, cât si pe termen mediu prin elaborarea bugetelor-program, mai ales pentru cheltuielile publice de investitii.

Rolul bugetului de stat, în economia de piata, se manifesta îndeosebi pe plan financiar si economic.

Din punct de vedere financiar, bugetul asigura mobilizarea si dirijarea resurselor financiare necesare îndeplinirii functiilor si sarcinilor statului.

Din punct de vedere economic, rolul bugetului de stat s-a accentuat datorita contributiei sale la realizarea politicii economice. Rolul economic al bugetului de stat se concretizeaza prin încercarile statului de a utiliza impozitele, taxele, subventiile si alte cheltuieli publice ca pârghii economice pentru influentarea conjuncturii economice.

Volumul si structura veniturilor si cheltuielilor bugetare difera de la un stat la altul în functie de nivelul de dezvoltare economica a tarii respective, de conditiile social - politice interne, precum si de conjunctura internationala.

Veniturile si cheltuielile publice nu sunt simpli indicatori ai bugetului de stat, ci îndeplinesc rolul de pârghii folosite de stat pentru stimularea dezvoltarii sau restrângerii unor activitati, a productiei si consumului anumitor produse.

Impozitele si cheltuielile publice sunt concepute ca instrumente de politica economica.

Prin finantarea partiala sau integrala a unor cheltuieli de investitii, de cercetare statul influenteaza conditiile de desfasurare a productiei, investitiile brute de capital.

De exemplu prin acordarea de subventii producatorilor agricoli se urmareste stimularea productiei în agricultura. De multe ori statul îmbina finantarea de la buget a unitatilor economice cu creditarea acestora de catre banci cu credite cu dobânda redusa.

Intervenind în economie printr-o diversitate de instrumente statul acorda sprijin agentilor economici limitându-le libertatea de decizie. Cu toate ajutoarele primite, unele sectoare reusesc numai sa supravietuiasca din punct de vedere financiar, obtinând sistematic rezultate deficitare sau nule. În acest sens subventiile ridica o serie de probleme, atât în privinta fundamentarii lor, cât si a efectelor antrenate.

Situate la intersectia dintre deciziile economice si politice subventiile genereaza si efecte sociale, motiv pentru care operarea unor modificari la acestea trebuie realizata cu mare prudenta, cu atât mai mult cu cât în sectoarele beneficiare de subventii, prin intermediul acestora se finanteaza prioritar cheltuielile cu munca vie, care reprezinta 70 % din costurile unitare.

Un compromis între bugetul serviciului public si posibilitatile populatiei de a accede la serviciul public se realizeaza prin preturile publice. Verificarea în practica a functiilor tarifelor publice dovedeste ca în prezent modificarile care se produc la acest nivel nu reusesc sa conduca spre o rentabilizare a activitatii economice, ci constituie o simpla adaptare la inflatie.

Domeniile de activitate relevante pentru economie, putând fi citat cazul transporturilor feroviare, nu reusesc sa depaseasca situatia bugetelor deficitare în pofida interventiei autoritatii publice prin sustinerea tarifelor aplicate si prin alocatii bugetare.

Între contribuabili si stat apare o opozitie, ameliorarea raporturilor dintre cele doua parti fiind dificil de realizat fara a fi afectate eficienta activitatii economice sau randamentul bugetar

În timp ce la nivelul bugetului exista preocupari pentru diversificarea impozitelor si taxelor pentru mai buna asezare a acestora, situatie reflectata de multimea taxelor cu caracter fiscal, agentii economici sunt, de asemenea, preocupati de a gasi acele modalitati de organizare si desfasurare a activitatii, care sa genereze cele mai reduse sarcini fiscale.

Eliminarea actualelor neajunsuri ale impozitelor, adaptarea lor la situatiile diferite în care se pot afla agentii economici, o mai buna circulatie a informatiei fiscale, pot constitui modalitati de îmbunatatire a utilizarii pârghiilor fiscale.



II. Anualitatea bugetului


IV. Sistemul bugetar al României, structura veniturilor si cheltuielilor bugetului Administratiei de stat centrale si locale


În Romînia sistemul bugetar este structurat, în functie de împartirea administrativ teritoriala si cuprinde bugetul administratiei centrale de stat (denumit de Constitutia din 1991 buget de stat) si bugetele locale ale judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor, la care se adauga bugetul asigurarilor sociale de stat.

Bugetul este elaborat pe baza principiului bugetului brut (pentru principalele activitati sociale si culturale) cît si pe principiul bugetului net, în relatiile cu regiile autonome si institutiile care realizeaza venituri. Legislatia bugetara prevede necesitatea întocmirii si a unor bugete anexa si bugete extraordinare pe obiective si programe de redresare în scopul limitarii dezechilibrelor din economie.

Criteriile care au stat la baza clasificatiei bugetare sunt provenienta veniturilor si destinatia cheltuielilor, precum si gruparea cheltuielilor în cheltuieli de personal si cheltuieli materiale (cheltuieli curente cheltuieli de capital).

Ţinând seama de experinta altor tari în materie de buget si de realitatile economiei românesti legislatia bugetara permite si posibilitatea administrarii unui buget deficitar. Acoperirea deficitului poate fi realizata prin împrumuturi pe termen scurt, mediu sau lung de la banci, case de economii, lansarea de bonuri de tezaur, atât pe piata interna cât si pe cea externa.

Bugetul administratiei de stat centrale cuprinde veniturile centralizate ale statului si repartizarea acestora pentru finantarea cheltuielilor cu învatamântul, sanatatea, cultura, alocatiile si ajutoarele pentru copii si alte activitati social culturale si de protectie. În acelasi timp resursele bugetului administratiei de stat centrale sunt folosite pentru sustinerea unor programe prioritare de cercetare, desfasurarea în conditii normale a activitatii regiilor autonome, institutiilor publice, a unor societati comerciale cu capital integral de stat, asigurarea apararii tarii si ordinii publice.

Din bugetul administratiei de stat centrale se efectueaza importante transferuri de resurse catre bugetele locale pentru asigurarea echilibrelor acestora.

Structura bugetului de stat al României pe perioada 1991 1996 este prezentata în tabelul urmator :











TOTAL VENITURI







A. FISCALE






DIRECTE







- impozit pe profit







- impozit pe salarii







INDIRECTE







- accize







- TVA







- taxe vamale







B. NEFISCALE







TOTAL CHELTUIELI







Autoritati publice







Aparare nationala







Ordine publica si siguranta nationala







Actiuni social culturale







Actiuni economice


















































V. Cheltuielile bugetare


Sistemul cheltuielilor publice din România este alcatuit din :

cheltuieli bugetare

cheltuieli din fonduri financiare speciale

cheltuieli extrabugetare


Cheltuielile bugetare sunt cele mai importante dintre cele trei categorii. Sunt facute atât din bugetul central cât si din bugetele locale.


Cheltuielile cu actiuni social culturale cuprind

cheltuieli cu sanatatea

cheltuieli pentru învatamânt

cheltuieli pentru cultura si arta

Sunt finantate în cea mai mare masura din buget dar mai exista si alte fonduri speciale care nu apartin de buget.


Cheltuielile cu actiuni economice


Agricultura, transporturile, producerea energiei electrice, protectia mediului, cercetarea, ramurile extractive sunt finantate de la buget prin diferite metode:

Cheltuielile cu servicii publice generale


VI. Veniturile bugetare

Sunt formate din prelevari obligatorii la buget, fiscale si nefiscale.

a)    Impozitele

Sunt doua tipuri de impozite:

Impozite directe:

- pe profit

Impozite indirecte:

TVA)

b) taxe vamale

c) monopoluri fiscale

Ponderea acestor impozite e evidentiata în tabelul anterior (de la cap IV).

VII. Procesul bugetar


În România organizarea si desfasurarea procesului bugetar sunt reglementate de Constitutia tarii si de Legea finantelor publice. Prevederi cu privire la procesul bugetar sau la anumite componente ale acestuia se gasesc si în alte legi cum ar fi: Legea privind organizarea si functionarea controlului financiar si a Garzii Financiare.

Procesul bugetar se desfasoara pe baza unui calendar precizat de lege, care prevede termene limita pentru desfasurarea acestuia, astfel:

1 iulie - depunerea de catre ministere a proiectelor legate de buget la Ministerul Finantelor

25 septembrie - înaintarea la Guvern a proiectului de buget

10 octombrie - prezentarea la Parlament a proiectului de buget

31 decembrie - aprobarea de catre Parlament a bugetului.




Procesul bugetar cuprinde activitatile privind:

Elaborarea proiectului de buget

Aprobarea bugetului

, deoarece esenta sa este alocarea resurselor bugetare limitate pentru bunuri publice care, întotdeauna, necesita mai multi bani decât resursele existente

predominant politic, deoarece deciziile de alocare a resurselor bugetare nu sunt determinate de fortele pietei, ci de grupuri politice prin mecanismul reprezentarii si al votului

complex, cu mii de participanti (scoli, spitale, universitati, ministere)

ciclic, care se desfatoara dupa un calendar bine precizat, consecinta a cerintelor principiilor anualitatii bugetare.

Proiectul de buget este elaborat de puterea executiva (aceasta atributie revine Guvernului). În cadrul guvernului responsabilitatea pentru elaborarea proiectului o are ministrul de finante.

Rezultatul activitatii elaborarii proiectului îl constituie documentele care sunt prezentate Parlamentului pentru examinare si aprobare. Aceste documente contin:

expunerea de motive si proiectul de lege pentru aprobarea bugetului;

anexe la proiectul de lege în care este redata structura veniturilor si cheltuielilor bugetare;

materiale si documente necesare Parlamentului pentru analiza proiectului de buget.

Elaborarea proiectului de buget se fundamenteaza pe obiectivele programului de guvernare al partidului sau coalitiei de partide care detin majoritatea parlamentara si pe analizele efectuate de Ministerul Finantelor cu privire la evolutia economiei, modul de realizare a veniturilor si cheltuielilor bugetare în perioada anterioara, la factori care au determinat sau pot genera schimbari în marimea veniturilor si a cheltuielilor.

Într-o economie stabilizata politic si economic, reducerea conflictelor în procesul de elaborare a proiectului de buget este favorizata de efectul determinant asupra marimii cheltuielilor si al veniturilor pe care îl au deciziile politice luate în trecut cu privire la sursele de venituri si la obiectivelor generatoare de cheltuieli si de influenta mica a noilor decizii în acest domeniu.


Aprobarea bugetului


Dezbaterea si aprobarea proiectului de buget în Parlament presupun :

prezentarea de catre seful executivului (sau de catre ministrul finantelor) a proiectului de buget în Parlamenr;

dezbaterea amendamentelor propuse la proiect;

aprobarea proiectului de buget;

ratificarea bugetului aprobat de catre Presedintele României.


Teoretic parlamentarii, fiind alesi de catre cetatenii cu drept de vot, actioneaza ca prevederile din proiectul de buget sa satisfaca cât mai mult din cerintele acelora care au votat pentru ei.

Dar nu toate cerintele exprimate de membrii societatii pot fi satisfacute în perioada la care se refera bugetul, datorita caracterului limitat al resurselor


Executia bugetului


Odata cu aprobarea bugetului de catre Parlament, procesul bugetar intra în în cea de a treia faza a sa - executia bugetara - care se întinde pe durata anului bugetar.

Executia bugetului înseamna realizarea veniturilor prevazute si efectuarea cheltuielilor aprobate. Responsabilitatea pentru executia bugetului, în conditiile aprobate de catre Parlament, revine Guvernului, iar rezultatele în acest domeniu depind de capacitatea administratiei si de procedurile financiare folosite.

Prevederile de venituri din buget sunt considerate sarcini minime (cu exceptia acelora privind veniturile din împrumuturi care sunt maxime), iar cheltuielile aprobate sunt limita maxime. Totodata cheltuielile se pot efectua numai pentru destinatiile pentru cere au fost aprobate.

Executia veniturilor presupune parcurgerea mai multor etape. În cazul impozitelor directe acestea sunt în numar de patru: asezarea, lichidarea, emiterea titlului de percepere a impozitului si perceperea efectiva a acestuia.

Prin asezarea impozitului se întelege identificarea materiei impozabile de care dispune o persoana fizica sau juridica si daterminarea marimii acesteia.

Lichidarea reprezinta stabilirea cuantumului impozitului aferent materiei impozabile pe baza cotelor de impozit si a celorlalte elemente prevazute de lege.

Emiterea titlului de percepere a impozitului consta în înscrierea cuantumului impozitului într-un act în baza caruia se autorizeaza perceperea unui anumit venit în contul bugetului.

Perceperea impozitului conta în încasarea efctiva a sumei datorata. În cadrul acestei etape este iclusa si urmarirea atunci când contribuabilii nu-si achita datoriile fata de stat la termenele stabilite. Urmarirea antreneaza cai de executare silita a debitorilor statului si se poate ajunge la ipotecarea bunurilor detinute de acestia.

Pentru impozitele indirecte, ca si pentru celelalte venituri bugetare, exista proceduri asemanatoare de executie dar adaptate pentru specificul acestor categorii de impozite si venituri.

Primele trei eape se executa de catre organe fiscale specializate, iar ultima operatie de contabili-încasatori care raspund de trezorerie.


Încheierea si aprobarea contului de executie bugetara


Contul de executie bugetara reflecta totalitatea operatiilor de executare e veniturilor si cheltuielilor si permite stabilirea rezultatului executiei bugetului la finele anului bugetar - deficitul sau excedentul bugetului.

Contul de încheiere a executiei bugetare întocmit cu respectarea clasificatiei bugetare, este prezentet de Guvern Parlamentului spre dezbatere si aprobare.

În conditii normale Parlamentul dezbate acest cont la sfârsitul anului urmator (celui pentru care se prezinta contul) odata cu examinarea proiectului de buget prezentat de Guvern pentru anul urmator (celui aflat în curs de executie).


Controlul bugetar


Executia bugetului se efectueaza sub controlul unor organe împuternicite. În functie de natura acestora , controlul poate fi :

politic (exercitat de catre Parlament);

jurisdictional (efectuat de Curtea de Conturi);

administrativ (desfasurat de organe specializate ale Ministerului Finantelor, ministerelor, sefului statului).


Parlamentul exercita controlul politic cu prilejul examinarii si aprobarii proiectului de buget si a contului de executie bugetara, precum si pe parcursul executiei bugetului aprobat.

Guvernul are obligatia de a prezenta Parlamentului rapoarte cu privire la executia bugetului, iar acesta, prin comisiile permanente sau prin comisii special constituite de ancheta , poate efectua actiuni de control si poate audia membrii Guvernului si orice alte persoane care administreza sau gestioneaza fonduri publice.

VII. Relatiile dintre fluxurile de resurse publice din sistemul de trezorerie si circulatia monetara


VIII. Rolul Ministerului Economiei si Finantelor, al celorlalte organe centrale ale administratiei publice în elaborarea proiectului de buget


În fundamentarea proiectului de buget Ministerul Economiei si Finantelor

Totodata M.E.F. pregateste propuneri de masuri fiscale pentru anul bugetar, care necesita aprobarea Parlamentului, în vederea atingerii obiectivelor din programul de guvernare.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat. Acest buget este întocmit în mod distinct de bugetul de stat. Ministerul Muncii si Protectiei Sociale colaboreaza cu M.E.F. în evaluarea veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale, iar, în cazul în care veniturile acestui buget sunt mai mici decât cheltuielile, în fundamentarea transferului necesar a se prevedea în proiectul bugetului administratiei centrale de stat pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, precum si a masurilor de politica fiscala necesare în ecest domeniu.


Document Info


Accesari: 13409
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )