CONSUM, ECONOMISIRE, INVESTIŢII

1. Ecuatia echilibrului macroeconomic
2. Functia consumului

2.1. Pe baza venitului curent (Keynes)

2.2. Pe baza venitului permanent (Friedman)

3.1. Construirea functiei economisirii

3.2. Paradoxul economisirii

4.2. Functia investitiei autonome

4.3. Multiplicatorul investitiei autonome

4.4. Optimul investi 242b15c 55;iei neautonome

4.5. Coeficientul q (Tobin) al investitiilor

2.1. Extinderea ecuatiei echilibrului macroeconomic

Y = C + I + G + S_BC

unde: Y este oferta agregata (venitul total din economie)

C este consumul sectorului privat

I este investitia sectorului privat

G este cheltuiala guvernamentala

S_BC este soldul balantei comerciale (S_BC = X - M)

- varianta unei economii īnchise, "dotate" cu stat:

Y = C + I + G

- varianta unei economii īnchise si fara stat:

Y = C + I

- varianta unei economii īnchise, fara stat si īn care īntregul venit este utilizat pentru consumul curent:

Y = C

Iesiri C + S + T = C + I + G + X - M Intrari

unde cu T s-au notat impozitele si taxele

(S - I) + (T - G) = (X - M)

unde: (S - I) reprezinta economisirea neta a sectorului privat

(T - G) reprezinta excedentul bugetului de stat

(X - M) reprezinta excedentul balantei comerciale

2.2. Functia consumului

Figura 5. Functia liniara a consumului. Procesele de economisire si dezeconomisire

Figura 6. Construirea functiei liniare a economisirii

Figura 7. Rezolvarea grafica a paradoxului economisirii

2.4. Functia investitiilor

- o suma monetara cheltuita pentru recuperarea sau cresterea capitalului fix sau a stocurilor din economie

- rezultatul procesului investitional (obiectivul de investitii)

- natura investitiei

- legatura investitiei cu venitul

- scopul investitiei

- este specifica investitiilor guvernamentale (din G)

- este specifica investitiilor private (din I)

- este formata din: - amortizare : A

- investitie neta : DK

- rezulta: Ia = f(Y), cu f'_Y = 0

- din punct de vedere grafic, investitia autonoma este o dreapta paralela la axa venitului

- investitia autonoma sta la baza efectului de multiplicare cheltuielilor īn economie

Figura 8. Imaginea grafica a investitiei autonome

- el este o marime marginala

- se calculeaza astfel: m_Ia = Y / Ia sau, īn cazul continuu:

m_Ia = Y'_Ia

- cazul static

- cazul dinamic

1. Cazul static

- Y = C + I

- deci Y + Y = C + C + I + I

- cum Y = C + I, rezulta imediat ca Y = C + I

- sa īmpartim ambii membrii ai egalitatii prin Y:

1 = (C / Y) + (I / Y)

- dar C / Y = , iar I / Y = 1 / m_Ia

- asadar: 1 = + (1 / m_Ia), de unde:

m_Ia = 1 / (1 - ) = 1 /

2. Cazul dinamic

- īn anul "0" nu se consuma nimic din venit, tot venitul investindu-se

- īn anii urmatori (1,2,.,n), nu se mai investeste nimic din venit, consumāndu-se īntregul venit plus venitul adus de investitia initiala

- ca urmare a acestui rationament, investitia autonoma este considerata de natura unui impuls investitional

Anul

Y

C

I

Y₀

dI = dY₀

dY₁ = dI

n-1

n

Total

dY₁ + dY₂ +.+dY_n

dI + dC₁ + . + dC_n-1

dI

Figura 9. Schema dinamica a multiplicatorului investitiei autonome

Cresterea totala a venitului, pe īntreaga perioada, va fi:

Figura 10. Determinarea grafica a multiplicatorului investitiei autonome

- īn primul an se investeste o parte din venit si o parte se consuma

- īn anul 2 nu se mai investeste, īntreg venitul este consumat la care se adauga venitul adus de investitia din primul an

- aceasta relatie se numeste restrictia bugetara a investitorului

- f(i) este o functie de productie, deci: f' > 0, f'' < 0 si f(0) = 0

- pentru c₁ = 0, rezulta c₂ = y₂ + f(y₁) > y₂ (pentru ca f > 0)

- pentru c₁ = y₁, rezulta c₂ = y₂ (pentru ca f(0) = 0)

- c₁^min = 0; c₁^max = y1; c₂^min =y₂; c₂^max = y₂ + f(y₁)

Figura 11. Reprezentarea grafica a restrictiei bugetare a investitorului neautonom

L(c₁, c₂) = U(c₁, c₂) + ^. [(c₂ - y₂ - f(y₁ - c₁)]

Figura 12. Optimul grafic al investitiei neautonome

q = Vp / Vī

unde: Vp este valoarea de piata a capitalului (generat de capitalizarea
bursiera)

Vī este valoarea de īnlocuire (achizitie) a capitalului

- fie o functie de productie aferenta investitiilor: y = f(K)

- fie costul de achizitie al capitalului (echipamentului): K

- profitul va fi: = f(K) - K - r ^. K (unde r este rata dobānzii la creditul necesar achizitionarii de capital)

- profitul maxim se va produce pentru: '_K = 0, adica f' = 1 + r

- dar f' este chiar venitul marginal al investitiei, iar (1+r) este
chiar costul marginal al investitiei (costul de oportunitate)

- atunci: q = f' / (1+r)

- la echilibru (q = 1) vom avea conditia: f' = (1+r)

- dar aceasta este chiar valoarea prezenta a venitului marginal

- īn acest caz, relatia lui devine:

= f(K) - K ^. (1+r)(1+g)

- din conditia de maximizare a profitului, se obtine:

q = f' / [(1+r)(1+g)]

- la echilibru, avem: q = 1, de unde: f' = (1+r)(1+g), de unde:

f' / (1+r) = (1+g)

adica: valoarea prezenta a venitului marginal al investitiei trebuie sa fie egala cu costul de oportunitate al investitiei (achizitionare plus instalare)

2.5. Acceleratorul consumului (cererii)

- I_nt: investitia necesara īn anul t

- K_nt: capitalul necesar īn anul t

- Kd_t-1: capitalul disponibil īn anul t-1

- f: coeficientul capitalului (constant): f = K_t / Y_t

- a: coeficient de corectie a nevoii de capital

Atunci se poate scrie: