Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Cateva consideratii asupra culturii contemporane: cultura ca factor de productie

economie




(43 Clifford, J. - Routes: travel and translation in the late twentieth centuyz - Harvard Universitz Press 1997

44 Richards, G. - Time for a holiday? Social rights and international tourism consumption, īn Time and Society nr. 7 din 1998

45 Desi, conform DEX, Ed. Univers Enciclopedic 1996 cultura este definita ca "Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori". Webster's Dictionary 2001 defineste cultura ca: 1. The quality in a person or society that arises from a concern for what is regarding as excellent in arts, letters, manners, scholarly pursuits.etc. 3. A particular form or stage of civilization, as of a certain nation or period: Greek culture. . 6. the sum total of ways of living built up by a group of human beings and transmitted from one generation to another. Noi vom īntelege mai departe, īn lucrarea noastra cultura īn sensul ei restrāns, "clasic", ca totalitate a bunurilor intelectuale ale omenirii.

46 K.Marx - Opere alese. Ed.Politica 196)


importanta si esenta, ca si productia materiala, mai ales ca epoca contemporana, evolutia tehnico-stiintifica ne obliga la aceasta. Aducem īn sprijin observatia ca un numar tot mai mare de lucratori pleaca din sectoarele economice "clasice" spre noul domeniu al culturii contemporane, sector īn plina expansiune.

Ne vom opri asupra cātorva aspecte ale culturii si revolutiei culturale īntrucāt turismul se bazeaza pe cultura, "traieste" prin ea si este modelat de ea. Modificarile īn cultura induc modificari īn activitatea turistica mai profunde decāt cele din infrastructura materiala. Nimeni nu calatoreste cu scopul sa doarma īn hotel sau sa manānce īn restaurant. Chiar īn voiajele pentru "gourmets47", imboldul vine din cultura turistului, nu din foamea lui. De altfel, principala preocupare a ATLAS (Association for Tourism and Leisure Education) este turismul cultural, investigarea si catalogarea noilor tendinte si forme prin care cultura face mixtura cu calatoria. si nu este singura structura care are aceasta prioritate.

(47 termen indicānd persoane predispuse spre degustarea māncarurilor bune. Opus: gurmanzi: mari māncai. )


Īn prezent eliminarea de forte de munca din productia industriala si īnlocuirea lor prin tehnica, precum si "eliberarea de capital" sunt un semn al cresterii fortelor de productie. Acest proces are loc īn conditiile scaderii muncii direct productive traditionale, respectiv ale reducerii timpului de munca necesar. Noile forte de productie care invadeaza productia moderna au alti parametrii umani, o legatura mai strānsa si mai esentiala cu dezvoltarea omului, reprezinta o noua situare a omului īn lumea fortelor de productie si prin aceasta o noua situare a omului īn general. Ele determina transformari ale masei de baza a muncii, structura muncitorului colectiv si ale pozitiei diferitelor domenii ale activitatii umane. Forta pe care o capata omul prin mijloacele oferite de revolutia tehnico-stiintifica duce la inversarea modalitatii perceptiei timpului: sute de generatii omenesti s-au straduit sa prinda "timpul naturii" folosind istoria, ori azi "natura", sub modelarea noilor forte se schimba atāt de rapid īncāt "māine" a devenit "azi", "acum".

(48 Īnserez aici, pentru frumusetea ideii, una din aprecierile romānesti: "Cel ce gāndeste singur si scormone lumina/ A dat o viata noua si-un om de fier, masina,/ Fiinta zamislita cu gāndul si visarea,/ Neīnchipuit mai tare ca bratul si spinarea." Arghezi T.; Versuri, Bucuresti, 1980, Cartea Romāneasca stiintifica corespunde cu o revolutie culturala avānd semnificatii si dimensiuni fara precedent. )



1.5.3 Structura culturii


Cea propusa este una din cele posibile, agreata si de UNESCO )


3. coregrafie.

4. conferinte si lectii, īn masura īn care sunt realizate prin prezenta nemijlocita a p1roducatorilor.

5. Carti si publicatii - carti, ziare, periodice, afise si publicatii turistice, manuscrise, documente dactilografiate si alte documente policopiate.

6. Opere de pictura si desene, litografii, gravuri si stampe.

7. Opere si sculpturi, statuare sau relief

Antichitati

9. Colectii cu caracter stiintific (piese anatomice, specimene zoologice etc )



10. Obiecte de artizanat.

11. Filme, material cinematografic (filme, microfilme, placi fotografice impresionate, diapozitive).

12. Īnregistrari sonore, altele ca muzica, aparate radio si T.V.

13. Muzica imprimata sau īn manuscris, instrumente de muzica.

14. Machete si modele, harti si grafice, planuri si desene de arhitectura sau cu caracter inductrial sau tehnic.

15. Obiecte filatelice.

16. Arhitectura (monumente arhitectonice, monumente istorice).

17. World Wide Web - Internet-ul

52 Turismul poate fi unul din "tratamente", īn care "producatorul" "trairii" este unul si acelasi cu "consumatorul"ei. Prestatorii fac numai posibila "trairea", sunt "infrastructura".)


situatie noua, īntr-un ritm accelerat. Cercetarile īn domeniu par a pacatui tocmai prin aceea ca aplica unui fenomen totalmente nou norme ale vechii gāndiri.

c)      Industrializarea artei sau culturalizarea industriei.


Un sir de analize pur tehnice ale actualei dezvoltari ale civilizatiei, constata īntr-un fel sau altul legatura. Revolutia industriala a eliminat din viata maselor dimensiunea estetica de care dispunea lumea mestesugareasca. S-a raspāndit convingerea ca tehnica si arta s-au despartit īn mod iremediabil si pentru totdeauna. Totusi se constata īntr-un fel sau altul, legatura dintre mijloacele artistice si conceptiile estetice contemporane si acea frontiera absoluta unde se dezvolta tehnica vremii noastre. Dincolo de o anumita linie de demarcatie, īncepe sa se cristalizeze din suprafetele dure si formele solide, din jocul artificial de lumini si umbre proprii tehnicii, o frumusete care īmbogateste simturile umane cu un nou fel de percepere si placere.

Nu este o īntāmplare ca valorile estetice ale produselor īnceteaza sa fie un privilegiu al produselor de lux, ca īnfloreste o noua ramura de arta aplicata: "industrial design-ul" care se desfasoara peste tot īn domeniul esteticii industriale, ca un sir de state prevad īn mod obligatoriu ca un anumit procent din cheltuielile constructiei pentru cladiri publice sa fie afectat aspectelor estetice; se pare ca design-ul va dura mai mult decāt anumite experiente efemere ale artei contemporane si ca o sa vorbim de-o civilizatie a esteticii industriale. Aceasta e un rezultat al relatiei mai strānse īntre industrie si arta, un proces de umanizare a industriei, sau poate un proces de reconciliere. Un exemplu edificator va fi "destinatia turistica", modul de elaborare, construire si exploatare a acesteia.

Inegalitati īn dezvoltarea culturilor. "Ideile clasei dominate sunt īn fiecare epoca ideile dominate, ceea ce īnseamna ca clasa care are forta dominata materiala a societatii este totodata forta ei dominata spirituala. Burghezia a transformat pe medic, jurist, preot, poet, om de stiinta īn muncitori si salariati, astfel īncāt racilele si inegalitatile sistemului economic capitalist si-au pus amprenta si asupra culturilor"53. Politica colonialista a marilor puteri a avut ca rezultat mari disparitati īn domeniul cultural īntre metropola si colonie, pentru ca infrastructura culturii a fost neglijata sau īmpiedicata sa se dezvolta īn colonii, desi unele dispuneau de un trecut cultural remarcabil. Uneori s-a ajuns pāna acolo īncāt culturile nationale ale popoarelor aflate sub stapānirea coloniala sa fie prohibite si īnlocuite cu o varianta locala a culturii metropolei. Lupta anticolonialista si revirimentul afirmarii fiintei nationale au īncercat sa remedieze aceasta stare de lucruri. Dar starea de īnapoiere sau absenta unei infrastructuri culturale ridica mari probleme si distanta este īnca departe de a se fi redus. E suficient sa ne gāndim la diferentele ce exista īntre sistemele educationale - conditie sine-qua-nona a existentei unei culturi puternice - cu toate eforturile facute. Ultimele informatii īntr-un studiu UNESCO arata ca 70 % din populatia lumii este privata de folosirea efectiva a dreptului la informare. UNESCO a lansat o actiune īn acest sens care poate asigura informatia minima, recomandānd existenta a 10 exemplare ziare/zi, 5 receptoare radio si 2 receptoare TV la 100 de locuitori. Cerinta este minima, si faptul ca o mare parte a omenirii nu poate beneficia de aceasta posibilitate minimala ne releva adevarata gravitate a jalnicei stari de lucruri. Discrepanta īnvataturii este astazi cea mai grava: 40 % din populatia adulta este analfabeta. Mai mult, la īnceputul secolului, tinerii ajunsi la maturitate (īn tarile īn curs de dezvoltare se estimeaza la un miliard si jumatate) vor avea la vārsta adulta acel bagaj de cunostinte care le este dat acum, de un sistem educational insuficient dezvoltat si fara posibilitatea de-a le da o formatie conforma cerintelor secolului. Īn prezent tarile lumii a treia fac eforturi serioase. Contrar actioneaza īnsa un factor puternic ce nu poate fi neglijat. Astazi comunicarea, distributia culturii presupune o echipare tehnica din ce īn ce mai perfectionata, ce se schimba rapid sub influenta progresului tehnic si care implica sume deosebit de mari, greu de gasit īn tarile īn curs de dezvoltare. Avem exemplul recent al poporului irakian care, īn pragul razboiului era izolat informational pentru ca apoi sa devina o prada facila a mass-media; sau al Romāniei īn 1989 sau dupa 1990. Dar efectele de moment sunt trecatoare, pot fi anihilate, e drept, cu costuri, uneori uriase..

Nu vrem sa se īnteleaga de aici ca astazi exista īn lume culturi superioare si inferioare, dezvoltate sau īnapoiate. Nicidecum, pentru omenire toate culturile sunt egale si au aceiasi valoare si importanta īn tezaurul umanitatii. Trebuie sa īntelegem ca actualmente exista posibilitati diferite de productie


(53 K.Marx - Opere alese. Bucuresti. Ed. Politica 1968 )


distributie si acces la cultura īntre diferitele tari datorita discrepantelor economice, ca culturile diferitelor state se afla pe diferite trepte de dezvoltare corespunzatoare dezvoltarii economice. Nu putem sa limitam dezvoltarea culturala a tarilor sarace la conservarea traditiilor si folclorului, pitoresti - ca emisiuni pe Discovery sau ca spectacole oferite turistilor straini. Traditiile mor īncet sub presiunea imitarii obiceiurile din tarile dezvoltate. Folclorul īncepe sa devina un fel de exponat de muzeu ce se "expune" la diverse ocazii sau pentru turistii straini. Un exemplu edificator este dat de V.R. van der Duim pentru Tanzania (Conferinta ATLAS - Quality of Life, Leeuwerden, iunie 2003): zonele deschise pentru turism īn Tanzania sunt cele care beneficiaza de telefonia mobila, care permite comunicarea. seful unui sat Massai, de exemplu, posesor al unui telefon mobil, la sosirea turistilor cere un ragaz de 10 minute īn care el si ceilalti locuitori īsi schimba blugii si T-shirt-urile cu costumele populare, dupa care turistii vor intra īn viata "traditionala" a unui sat massai!. Dar la fel este la Sibiel, lānga Sibiu. Mai mult, noi forme de folclor se lupta cu "autoritatile" culturale pentru recunoastere. Doar timpul le poate valida, dar consumul de azi este instantaneu, nu are rabdare sa astepte, decizia trebuie luata acum pentru a putea vinde.

Dezvoltarea culturilor nationale este singura cale justa a dezvoltarii culturii mondiale, iar diversitatea care exista īntre culturile nationale e de natura de-a ridica valoarea culturii umanitatii, de-a o ridica pe culmi mai īnalte. Azi īnsa, cuvāntul "national", sub presiunea globalizarii trebuie poate īnlocuit cu "comunitate"!

Īmpartirea lumii īn sisteme diferite politico-economice a dus la aparitia de elemente canceroase īn cultura care modifica adevaratul scop si rol al culturii, īmpiedica dezvoltarea acesteia. Totusi, goana dupa destinatii turistice, a determinat industria loisirului sa revitalizeze elementele culturale traditionale din multe zone ale lumii, atāt pentru valoarea lor dar mai ales pentru ineditul lor. O data intrate īn circuitul turismului de masa, localnicii dezvolta noi forme care sa fie competitive pe piata. Uneori viteza de reactie este uimitoare, exemplul elocvent fiind cel din filmul "Ziua īn care vin pestii".










Document Info


Accesari: 4102
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )