ECONOMIA COMRTULUI - REFERAT COMERTUL ELCETRONIC

UNIVERSITATEA CRESTINA”DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

ECONOMIA COMRTULUI

REFERAT

COMERTUL ELCETRONIC

Evolutia comertului exterior romanesc

In perioada de dupa anul ‘90, comertul a devenit, ěndeosebi pentru tarile dezvoltate, dar si pentru unele tari ěn curs de dezvoltare, un factor important al cresterii economice.

Tranzitia parcursa de Romania spre economia de piata nu a conferit un asemenea rol acestui segment al economiei nationale. Dinpotriva in toata perioada de dupa ‘90, comertul romanesc s-a derulat intr-o directie nefavorabila economiei nationale. Aceasta evolutie descendenta ar trebui stopata, urmand ca, comertul romanesc, atat extern cat si intern, sa devina o rampa de lansare a economiei nationale.

In principal comertul exterior a cunoscut ěnsemnate variatii de la un an la altul, deoarece acesta este influentat de o multitudine de f 616f56g actori conjuncturali.

Rezultatul acestor evolutii sinuoase s-a concretizat intr-un dezechilibru accentuat al comertului exterior.

In comertul romanesc, ponderea sectorului privat s-a extins treptat insa aceasta dezvoltare nu a avut un effect decisiv, asa cum era de asteptat, deoarece ea n-a fost ěnsotita de o serie de politici comerciale adecvate starii de fapt. Si exportul prin evolutia sa evidentiaza ca, singura, privatizarea nu poate asigura o evolutie ascendenta comertului exterior. Datorita vitezelor de dezvoltare diferentiate ale exportului si importului, Romania a realizat balante comerciale deficitare.

Evolutia balantei comerciale a Romaniei   mil USD

datele sunt extrase din Anuarul statistic al Romaniei (2001)

a ‘90, a generat o uriasa datorie pentru tara, iar pentru achitarea acesteia au fost contractate numeroase credite externe, ěn conditii mai putin avantajoase.

Astfel, consecintele grave generate de involutia exporturilor si dezechilibrul balantelor comerciale au devenit un factor principal in intarzierea procesului de tranzitie la economia de piata. Efectele nefavorabile ale derularii comertului exterior sunt rezultatul unei liberalizari pripite, realizata fara asigurarea conditiilor pentru o participare crescanda si eficienta a Romaniei la comertul mondial.

Indicii valorici ai comertului exterior

datele sunt extrase din Anuarul statistic al Romaniei (2001)

Ca urmare, in perioada urmatoare in fata tarii noastre se afla o sarcina cresterii sustinute a exportului, concomitent cu asigurarea echilibrului dintre export si import.

Fiecare tara tinde spre o structurare cat mai eficienta a comertului exterior, care sa-i permita valorificarea resurselor economice disponibile si o aprovizionare adecvata cu resurse sau produse deficitare. O asemenea orientare a comertului exterior ar fi asigurata de o dezvoltare corespunzatoare a industriei. In Romania pe fondul unei slabiri a productiei industriale de dupa “90, s-a conturat o tendinta de deteriorare accentuata a structurii materiale a comertului romanesc.

Astfel la export, s-a redus ponderea produselor agricole pentru care tara noastra are conditii deosebit de favorabile si ponderea produselor industriale cu grad mai ěnalt de prelucrare concomitent cu cresterea ponderii produselor industriale cu grad scazut de prelucrare. Dimpotriva, la import a sporit ěndeosebi ponderea unor produse industriale cu un grad mai ěnalt de prelucrare si s-a perpetuat o pondere supradimensionata pentru tara noastra la produsele agricole.

Comparativ cu anul 1990, cuantumul valoric al balantelor comerciale a scazut, cu variatii de la un an la altul, la toate grupele de marfuri. Insa, deosebit de nefavorabil pentru economie este faptul ca balantele comerciale au capatat un caracter deficitar tot mai accentuat la produsele agroalimentare si la produsele industriale cu grad ěnalt de prelucrare.

Se poate concluziona ca, structura comertului exterior s-a deteriorat considerabil, atat datorita modificarii profilului economic al tarii, cat si datorita insuficientei preocupari pentru echilibrarea exportului si importului ěn concordanta cu interesele economice ale tarii. Ca urmare, ameliorarea structurii comertului impune aplicarea unor politici comerciale adecvate pentru stimularea exportului de produse industriale cu grad ěnalt de prelucrare, precum si de produse agroalimentare, paralel cu diminuarea unor importuri, mai ales la produsele pentru care tara noastra are capacitati de productie suficiente.

Structura geografica a comertului exterior romanesc

Dupa demararea tranzitiei spre o economie de piata, era firesc sa survina o reorientare geografica a comertului exterior romanesc.

mil USD

datele sunt extrase din Anuarul statistic al Romaniei (2001)

Era de asteptat ca reorientarea geografica a comertului exterior sa fie realizata dupa criterii preponderent economice, ěncat aceasta sa asigure o participare crescanda si eficienta a tarii la comertul mondial. Dar comprimarea drastica a locului detinut de unele tari foste socialiste, precum si de unele tari ěn curs de dezvoltare, nu a corespuns intereselor economice ale Romaniei deoarece aceasta a ěnsemnat pierderea unor importante piete de desfacere si aprovizionare.

Reorientarea geografica a comertului nostru exterior a contribuit substantial la realizarea unui raport nefavorabil ěntre exportul si importul Romaniei

Datorita orientarii geografice imprimate comertului nostru exterior, ěn perioada de dupa “90, majoritatea covarsitoare a deficitelor ěnregistrate de balantele comerciale ale Romaniei s-au localizat ěn relatiile cu anumite tari.

datele sunt extrase din Anuarul statistic al Romaniei (2001)

Concentrarea deficitului balantei comerciale ěn relatiile cu anumite tari genereaza o stare de dependenta economica. De aceea, se impune o anumita reconsiderare cu privire la orientarea geografica a fluxurilor comerciale ale tarii noastre. Paralel cu mentinerea preponderentei tarilor dezvoltate, ěn ansamblul comertului nostru exterior, ěndeosebi a celor din UE, este necesar sa sporeasca simtitor ponderea unor tari foste socialiste, precum si a unor tari ěn curs de dezvoltare cu care putem realiza balante comerciale echilibrate si chiar excedentare.

Probleme actuale ale comertului exterior al Romaniei

Pe parcursul ěntregului deceniu al anilor ’90, Romania nu a avut o politica comerciala externa care sa-i apere interesele, sa faca din export prioritatea numarul unu a tarii. In mod eronat, s-a trecut la liberalizarea precoce a comertului.

A avut loc liberalizarea exportului de materii prime, descurajand exportul de produse prelucrate. A existat o crestere cantitativa a exporturilor, ěn paralel cu o scadere a valorii valutare ěncasate, din cauza deteriorarii sistematice a structurii ofertei romanesti pe pietele externe. Devalorizarea leului, a ieftinit ěn permanenta exporturile romanesti si a scumpit concomitent importurile, cu consecinte negative propagate ěn lant ěn dezvoltarea investitiilor, productiei destinate exportului si in ceea ce priveste scaderea puterii de cumparare a populatiei.

In ceea ce priveste orientarea geografica a comertului exterior al Romaniei, a avut loc o abandonare a pietelor externe compatibile cu potentialul ofertei romanesti, dublata de o concentrare excesiva a exportului si importului ěn relatia cu tarile dezvoltate, ěndeosebi cu cele din Uniunea Europeana, care a devenit principalul partener comercial al Romaniei. Aceasta modificare rapida si de proportii s-a dovedit a nu fi benefica economiei romanesti. Ca o concluzie a nereusitei ěn comertul exterior al Romaniei se ěnscrie si proliferarea fenomenelor de evaziune fiscala, a coruptiei si contrabanmdei, care sunt de natura sa contribuie la amplificarea dezechilibrului comercial extern cu efecte nefaste asupra echilibrului general economic al tarii.

Dintre cauzele majore ale ěnrautatirii relatiilor comerciale externe ale Romaniei cele mai semnificative au fost: scaderea drastica a productiei, a investitiilor, restrangerea exportului de servicii, cresterea irationala a importurilor de produse alimentare, diminuarea eficientei schimburilor comerciale prin scaderea preturilor de export si cresterea preturilor de import.

Prioritati ale politicii comerciale a Romaniei

Un prim obiectiv este echilibrarea balantei comerciale, care este problema ěntregii economii. In realizarea acestui obiectiv, concomitent cu amplificarea si diversificarea exporturilor de produse si servicii, care sa valorifice superior resursele indigene, trebuie sa se tina seama de identificarea produselor, respectiv sectoarelor care genereaza pierderi.

Al doilea obiectiv consta ěntr-o gestionare riguroasa a importurilor, inclusiv printr-o protectie a producatorilor auothtoni, ěndeosebi ěn industriile de varf tehnologic.

Al treilea obiectiv are ěn vedere realizarea unei balante comerciale echilibrate, care sa se realizeze nu prin restrangerea volumului importurilor, ci prin expansiunea exporturilor.

Al patrulea obiectiv vizeaza practicarea unei politici comerciale flexibile de adaptare la conditiile concurentiale de pe piata si ěn sprijinul angajamentelor asumate ěn acordurile ěncheiate de tara noastra

Scenariile de dezvoltare a comertului exterior al Romaniei ěn primul deceniu al acestui mileniu vor trebui sa tina seama de :

cresterea exportului sectoarelor cu avantaje comparative datorate costurilor salariale mai mici;

sporirea ofertei de produse moderne de ěnalta tehnologie si competivitate si de servicii aferente performante, ěn contextul restructurarii economiei si, mai ales, a industriei;

schimbarea repartizarii geografice a comertului exterior pentru obtinerea unor parametri optimi de eficienta a schimburilor comerciale.

Masuri exceptionale ěn vederea redresarii comertului exterior al Romaniei

Experienta internationala demonstreaza ca nu exista tara, chiar si cu un puternic potential economic, fara o politica comerciala externa adaptata situatiilor si care sa practice pentru anumite perioade masuri exceptionale, atunci cand acestea se impun.

Romania, aflata ěn prezent ěn faza unor importante negocieri privind integrarea ěn Uniunea Europeana ar trebui ca, prevalandu-se de clauza de salvgardare, de situatia de dezechilibru cronic al balantei comerciale si de plati si de forta majora, prevazute ěn tratatele si contractele internationale ěn care sunt angajate autoritatile statului si societatile comerciale, sa aplice urmatorul pachet de masuri exceptionale:

introducerea de urgenta a unor masuri prin parghii economice si de ěntarire a controlului pentru obturarea canalelor de evaziune fiscala;

solicitarea unei perioade de gratie de 2-3 ani a executarii obligatiilor asumate de catre partea romana ěn ceea ce priveste rambursarile de rate si dobanzi scadente la ěmprumuturile externe primite de Romania si la reducerile de taxe vamale, conform angajamentelor luate de Romania la Runda Uruguay, ěn relatia cu Uniunea Europeana, AELS si CEFTA;

negocierea de ěntelegeri guvernamentale internationale incluzand facilitati le plata si credite adecvate;

introducerea de masuri de stimulare si sustinere a productiei pentru export pentru o perioada de 8 ani, cu obligatia de a le reduce pana la eliminare la ěncheierea perioadei prin:

utilizarea de taxe vamale cat mai reduse la importul destinat productiei de export;

trecerea la folosirea cu titlu exceptional a taxelor vamale la exportul de materii prime si a primelor de export pentru produsele cu grad superior de prelucrare;

acordarea, pentru cresterea competitivitatii ofertei romanesti, de facilitati mai mari si ěntr-o diversitate mai larga pentru productia de export si export ěn domeniul creditului prin sistemul bancar, a fiscalitatii, transportului international si asigurarilor;

crearea unui cadru institutional de comert exterior ěn judete si a unei retele moderne de reprezentare comerciala si de service ěn strainatate prin alocari anuale de la bugetul de stat.

5)stoparea exportului de materii prime forestiere si lemn de valorificare inferioara din ratiuni de conservare a mediului pentru cel putin 30 de ani, iar pe o perioada de 8 ani la exportul de fier vechi si semifabricate metalurgice de joasa prelucrare, precum si a altor materii prime.