INTREBARI RECAPITULATIVE

1. Care este rolul si importanta costului in economia unitatilor economice?

2. Obiect de calculatie, unitate de calculatie si loc de cheltuiala. Rolul lor in calculatia costului.

3. Activitate omogena si eterogena: modul in care este influentata organizarea contabilitatii de gestiune.

4. Costul de productie: notiune, rol, mod de formare.

5. Sectoarele de cheltuieli si rolul lor in contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor.

6. Purtatorii de costuri si rolul lor in organizarea contabilitatii de gestiune si a calculatiei costurilor.

7. Definiti si exemplificati cheltuielile fixe si variabile.

8. Definiti si exemplificati cheltuielile directe si indirecte.

9. Cheltuielile directe si indirecte: colectare si repartizare asupra productiei fabricate.

10. Cheltuieli directe 626b11g si indirecte: exemplificare si mod de inregistrare. Influenta fiecarei cheltuieli asupra costului produselor in functie de volumul productiei.

11. Etape de realizare a lucrarilor de calculatie a costurilor: rol si succesiune logica.

12. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte asupra celor directe (exemplificare).

13. Repartizarea cheltuielilor sectiilor de productie auxiliare (exemplificare).

14. Productia in curs de executie: rolul, mod de calcul si influenta asupra costului.

15. Ce este productia in curs de executie? Cum se determina cantitativ si valoric?

16. Care este formula generala de calcul a costului productiei terminate si unde se colecteaza informatiile necesare?

17. Ce este productia principala si secundara si care sunt implicatiile acestora asupra calcularii costurilor activitatii de exploatare.

18. Ce este productia omogena si eterogena? Cum influenteaza modul de organizare al contabilitatii de gestiune?

19. Influenta productiei necorespunzatoare calitativ asupra rezultatului.

20. Influenta productiei in curs de executie asupra rezultatului.

21. Exemplificati procedeul deducerii valorii productiei secundare din productia principala.

22. Exemplificati procedeul echivalarii productiei secundare cu productia principala.

23. Exemplificati procedeul indicilor de echivalenta.

24. Pragul de rentabilitate in cazul productiei omogene.

25. Pragul de rentabilitate in cazul productiei eterogene.

PROBLEME PROPUSE

1. Pentru realizarea a 30 bucati de produs A si 35 bucati de produs B se efectueaza urmatoarele cheltuieli:

De asemenea cheltuielile cu energia electica sunt de 25.000 lei, cheltuielile cu amortizarea de 27.000 lei, iar alte cheltuieli indirecte de productie 11.000 lei. Cheltuielile indirecte se vor repartiza pe purtatori de costuri in raport de cheltuielile cu manopera directa.

Productia in curs de executie la inceputul lunii are o valoare de 12.000 lei pentru produsul A si 15.000 lei pentru produsul B. Prin inventariere la finele lunii se gasesc 10 bucati de produs A pe flux, cu un cost antecalculat de 2.500 lei/bucata si 4 bucati de produs B, cu un cost antecalculat de 3.000 lei/bucata.

Se cere:

1. Costul total si unitar al celor doua produse
2. La ce pret trebuie sa vanda unitatea produsul A, daca pretul de vanzare al produsului B este de 3.500 lei/bucata si unitatea urmareste realizarea unui profit total de 40.000 lei.

2. O societate cu activitate productiva realizeaza trei produse A, B si C. Pornind de la datele de mai jos determinati:

a. Costul total si unitar al celor trei produse.

b. Care este pretul de vanzare al produselor daca produsul A genereaza o pierdere unitara de 10 lei/bucata, pretul de vanzare unitar al produsului B contine o cota de profit egala cu 30% din costul sau unitar, iar pretul de vanzare al produsului C contine un profit unitar de 150 lei/bucata?

c. Care este rezultatul obtinut de societate prin vanzarea intregii productii?

3. La o societate comerciala se fabrica 80 produse A si 80 produse B pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

Se cere:

1. Care este costul efectiv al celor doua produse?
2. Care este pretul de vanzare al produsului B daca se vor vinde toate produsele A la un pret format din costul efectiv +10% profit, din produsul B vindem 50 de bucati, iar rezultatul financiar este de 14.000 lei?

4. La o societate comerciala se fabrica 20 produse A si 50 produse B pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

Se cere:

1. Care este costul efectiv, total si unitar al celor doua produse?
2. Care este pretul de vanzare al produsului B daca se vor vinde produsele A la un pret format din costul efectiv +20% profit, iar rezultatul financiar este de 12.000 lei?

5. La o societate comerciala se fabrica 40 produse A si 20 produse B pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

Se cere:

1. Care este costul efectiv al celor doua produse?
2. Care este pretul de vanzare al produsului B daca se vor vinde toate produsele A la un pret format din costul efectiv +15% profit, din produsul B vindem 10 de bucati, iar rezultatul financiar este de 4.000 lei?

6. La o societate comerciala se fabrica 20 produse A si 50 produse B pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:

Se cere:

1. Care este costul efectiv, total si unitar al celor doua produse?
2. Care este pretul de vanzare al produsului B, daca pretul de vanzare unitar al produsului A este mai mic cu 50 de lei fata de costul sau unitar , iar rezultatul financiar pe care unitatea doreste sa-l obtina este de 15.000 lei?

7. O societate cu activitate productiva realizeaza doua produse M si N. Pornind de la datele de mai jos determinati:

a. Costul total si unitar al celor doua produse.

b. Care este pretul de vanzare al produselor daca produsul M genereaza o pierdere unitara de 10 lei/bucata, pretul de vanzare unitar al produsului N contine o cota de profit egala cu 30% din costul sau unitar?

c. Care este rezultatul obtinut de societate prin vanzarea intregii productii?

8. O societate realizeaza doua produse A si B, pentru care se cunosc:

La nivelul sectiei de productie (cheltuieli indirecte) s-au efectuat urmatoarele cheltuieli in scopul obtinerii celor doua produse:

Criteriul de repartizare pentru cheltuielile indirecte il alege fiecare student. Se cere:

1. Costul total si unitar al fiecarui produs. Din produsul A se obtin 10 bucati, iar din produsul B 20 bucati.
2. Care este rezultatul obtinut din vanzarea productiei daca pretul de vanzare al produsului A este mai mic cu 10 lei/bucata fata de costul sau unitar de productie si pretul de vanzare al produsului B contine o cota de profit egala cu 15% din costul sau de productie.

9. O societate realizeaza 10 produse A si 50 produse B, a caror flux tehnelogic presupune prelucrarea acestora in doua sectii de productie S1 si S2. pentru realizarea lor s-au facut urmatoarele cheltuieli:

Se cere:

1. Care este costul efectiv, total si unitar al celor doua produse?
2. Care este pretul de vanzare al produsului B, daca pretul de vanzare unitar al produsului A este mai mic cu 80 de lei fata de costul sau unitar , iar rezultatul financiar pe care unitatea doreste sa-l obtina este de 20.000 lei?

Cheltuieli cu materiale consumabile

Cheltuieli cu salariile

Chelt.cu protectia sociala (40%)

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli cu reparatiile curente

Total cheltuieli

ST

GA

total

Sectia de transport (ST) presteaza un volum total de activitate total de 2.000 t/km , astfel: catre sectia S1, 600 t/km, catre sectia S2, 800t/km, iar pentru sectia auxiliara de gospodarire a apei 400 t/km.

Sectia de gospodarire (GA) a apei livreaza 1.500 m³ de apa astfel: catre sectia S1, 1.000 m³, catre sectia S2, 200 m³, restul reprezentand prestatii catre terti.

Explicatii	Cheltuieli cu materiale consumabile	Cheltuieli cu salariile	Chelt.cu protectia sociala (40%)	Cheltuieli cu amortizarea	Cheltuieli cu reparatiile curente	Total cheltuieli
S1
S2
total

Se cere:

1. Costul total si unitar al fiecarui produs.
2. Care este rezultatul obtinut din vanzarea productiei daca pretul de vanzare al produsului A este mai mic cu 10% pe bucata fata de costul sau unitar de productie si pretul de vanzare al produsului B contine o cota de profit egala cu 15% din costul sau de productie.

La o societate producatoare de branzeturi se obtin 1.000 kg brinza, 100 kg urda si 40 litri zer. Cheltuielile de productie sunt de: 2.450 lei cheltuieli pentru achizitia laptelui, 600 lei cheltuieli cu salariile, 200 cheltuieli de preparare, alte cheltuieli 300 lei. Zerul se valorifica catre o societate de panificatie la un pret negociat de 10 lei/litru. Comparand valoarea calorica a branzei si urdei putem stabili urmatoarea echivalenta 2 kg urda = 1 kg branza. Determinati costul unitar pentru cele doua produse.

TESTE GRILA

1. In costul de productie nu se includ:

a. cheltuielile directe de productie;

b. cheltuielile indirecte de productie;

c. cheltuielile generale de administratie;

d. cheltuielile cu dobanzi bancare aferente produselor cu ciclu lung de fabricatie;

e. cheltuielile cu salariile muncitorilor.

2. Din punct de vedere al includerii cheltuielilor inregistrate la nivelul contabilitatii financiare in costul de productie, acestea se clasifica in:

a. cheltuieli incorporabile, partial incorporabile, neincorporabile si supletive;

b. cheltuieli de exploatare, financiare si extraordinare;

c. cheltuieli fixe si variabile;

d. cheltuieli directe 626b11g si indirecte;

e. cheltuieli de baza.

3. Consumurile de valori se vor regasi in cost daca sunt exprimate:

a. valoric;

b. cantitativ - valoric;

c. cantitativ;

d. prin intermediul unui document justificativ;

e. nu este relevanta forma de exprimare.

4. Subevaluarea productiei neterminate conduce la:

a. nu influenteaza costul de productie;

b. diminuarea costurilor aferente productiei finite;

c. cresterea costurilor aferente productiei finite;

d. nu influenteaza rezultatul exploatarii;

e. cresterea profitului.

5. Supraevaluarea productiei neterminate conduce la:

a. nu influenteaza costul de productie;

b. cresterea costurilor aferente productiei finite;

c. diminuarea costurilor aferente productiei finite;

d. nu influenteaza rezultatul exploatarii;

e. diminuarea profitului.

6. Influenta productiei in curs de executie asupra costului de productie si rezultatul exercitiului este :

a. este direct proportionala cu rezultatul exercitiului si invers proportionala cu costul productiei;

b. este direct proportionala cu rezultatul exercitiului si cu costul productiei;

c. este invers proportionala cu rezultatul exercitiului si cu costul productiei;

d. este invers proportionala cu rezultatul exercitiului si direct proportionala cu costul productiei;

e. nu se pot stabili legaturi intre productia in curs de executie, costul de productie si rezultatul exercitiului.

7. Influenta productiei necorespunzatoare calitativ asupra costului de productie si rezultatul exercitiului este :

a. este direct proportionala cu rezultatul exercitiului si invers proportionala cu costul productiei

b. este direct proportionala cu rezultatul exercitiului si cu costul productiei

c. este invers proportionala cu rezultatul exercitiului si cu costul productiei

d. este invers proportionala cu rezultatul exercitiului si direct proportionala cu costul productiei

e. nu se pot stabili legaturi intre productia necorespunzatoare calitativ, costul de productie si rezultatul exercitiului.

8. Organizarea contabilitatii de gestiune este in stransa dependenta de o serie de factori. Care din factorii de mai jos nu influenteaza modul de organizare al contabilitatii de gestiune:

a. specificul procesului tehnologic;

b. marimea intreprinderii;

c. structura productiei;

d. tipul si organizarea productiei;

e. precizarea purtatorilor de costuri.

9. Preluarea cheltuielilor din contabilitatea financiara in contabilitatea de gestiune se face prin intermediul:

a. tabloul de jonctiune;

b. nota de contabilitate;

c. facturii fiscale;

d. situatii centralizatoare;

e. tabloului de bord.   

Procedeul suplimentarii se utilizeaza pentru:

a. decontarea prestatiilor reciproce dintre sectii;

b. calculul costului unitar al produsului;

c. repartizarea cheltuielilor indirecte asupra purtatorilor de costuri;

d. repartizarea cheltuielilor sectiilor auxiliare asupra locurilor de cheltuieli;

e. colectarea cheltuielilor pe locuri si purtatori de costuri.

11. O societate realizeaza doua produse A si B in cadrul unei singure sectii de productie. La inceputul perioadei productia neterminata din produsul A este in valoare de 5.000 lei. Cheltuielile directe inregistrate aferente celor doua produse sunt de 10.000 lei pentru produsul A si de 12.000 lei pentru produsul B. Cheltuielile indirecte in suma de 33.000 lei se vor repartiza asupra celor doua produse in functie de costurile directe aferente. La sfarsitul perioadei productia in curs de executie este de 1.000 lei pentru produsul A si de 3.000 lei pentru produsul B. Care este costul unitar al celor doua produse daca din produsul A se obtin 5 bucati si 10 bucati din produsul B:

a. cu_A= 5.850 lei/buc; cu_B= 2.750 lei/buc;

b. cu_A= 5.800 lei/buc; cu_B= 2.700 lei/buc;

c. cu_A= 6.800 lei/buc; cu_B= 2.300 lei/buc;

d. cu_A= 5.810 lei/buc; cu_B= 2.700 lei/buc;

e. cu_A= 5.800 lei/buc; cu_B= 2.710 lei/buc;

12. O societate realizeaza doua produse M si N. Cheltuielile directe inregistrate in cursul perioadei sunt de 30.000 lei pentru produsul M, respectiv 90.000 pentru produsul N. Cheltuielile comune ale sectiei sunt de 12.000 lei si se vor repartiza in functie de ponderea cheltuielilor directe. Productia neterminata la inceputul perioadei este de 1.000 lei pentru produsul M, respectiv 5.000 lei pentru produsul N. La sfarsitul perioadei productia in curs de executie pentru produsul M este de 3.000 de lei, iar pentru produsul N de 9.000 lei. Care este costul total al fiecarui produs si cum se inregistreaza decontarea acestuia:

a. 931			M: 30.000 lei	N: 95.500 lei
b. 902			M: 31.100 lei	N: 95.000 lei
c. 902			M: 31.000 lei	N: 95.000 lei
a. 921			M: 31.000 lei	N: 95.000 lei
a. 901			M: 31.000 lei	N: 95.000 lei

13. La o rafinarie s-au obtinut 1.000 t benzina si 500 t motorina, ambele fiind produse principale. Cheltuielile totale realizate in scopul obtinerii acestor doua produse au fost de 40.000 lei. Puterea calorica pentru benzina este de 15.000 Kcal/t, iar pentru motorina de 10.000 Kcal/t. puterea calorica reprezinta criteriul de echivalare pentru cele doua produse. Care este costul unitar al celor doua produse:

	benzina	motorina
a	30 lei/t	20 lei/t
b	32 lei/t	20 lei/t
c	30 lei/t	21 lei/t
d	20 lei/t	30 lei/t
e	35 lei/t	20 lei/t

14. La o ferma agricola se obtin 400 t de grau si 50 t paie. Cheltuielile totale sunt de 325.000 lei. Paiele sunt valorificate catre o ferma zootehnica la un pret negociat de 100 lei/t. Care este costul unitar pentru o tona de grau si pretul unitar la care trebuie vandut graul pentru ca ferma sa realizeze un profit de 50.000 lei:

	cost unitar	pret de vanzare unitar
a	800 lei/t	920 lei/t
b	820 lei/t	920 lei/t
c	830 lei/t	925 lei/t
d	850 lei/t	930 lei/t
e	800 lei/t	925 lei/t

15. O societate producatoare de anvelope realizeaza cu cheltuieli totale 281.600 lei de trei sortimente de produs, pentru care se cunosc urmatoarele date:

sortimentul	cantitate obtinuta (buc)	consum specific de materie prima (kg mat. prima/buc)	diametrul (cm)
S1
S2
S3

Produsul etalon ales ca baza de comparatie este produsul S1. Folosin procedeul indicilor de echivalenta complecsi calculati ca raport direct, costul pe unitatea de produs finit va fi de :

	S1	S2	S3
a	200 lei/buc	400 lei/buc	600 lei/buc
b	200 lei/buc	400 lei/buc	638 lei/buc
c	200 lei/buc	468 lei/buc	630 lei/buc
d	200 lei/buc	460 lei/buc	630 lei/buc
e	200 lei/buc	468 lei/buc	638 lei/buc

16. O societate cu activitate productiva realizeaza 5.000 bucati de produs principal A si 100 bucati de produs B secundar. Comparand cele doua produse dupa o caracteristica comuna s-a ajuns la urmatoarea echivalenta: 10 bucati produs B = 1 bucata produs A. Stiind ca cheltuielile totale de productie au fost de 450.900 lei si folosind procedeul echivalarii productiei secundare cu productia principala, care este costul unitar al fiecarui produs:

	A	B
a	90 lei/buc	9 lei/buc
b	100 lei/buc	9 lei/buc
c	100 lei/buc	10 lei/buc
d	90 lei/buc	10 lei/buc
e	110 lei/buc	11 lei/buc

17. O societate producatoare realizeaza cu cheltuieli totale de fabricatie de 208.000 lei patru sortimente de produs, kilogramul de materie prima este de 10 lei/kg. Se cunosc de asemenea urmatoarele date:

sortimentul	cantitate obtinuta (buc)	consum specific de materie prima (kg mat. prima/buc)
S1
S2
S3
S4

Produsul etalon ales ca baza de comparatie este produsul S1. Folosind procedeul indicilor de echivalenta simpli calculati ca raport direct, costul pe unitatea de produs finit va fi de :

	S1	S2	S3	S4
a	50 lei/buc	110 lei/buc	220 lei/buc	440 lei/buc
b	55 lei/buc	120 lei/buc	220 lei/buc	440 lei/buc
c	55 lei/buc	110 lei/buc	220 lei/buc	440 lei/buc
d	50 lei/buc	110 lei/buc	200 lei/buc	440 lei/buc
e	55 lei/buc	100 lei/buc	200 lei/buc	440 lei/buc

18. O societate producatoare realizeaza cu cheltuieli totale de fabricatie de 225.000lei de trei sortimente de produs, kilogramul de materie prima este de 80 lei/kg. Se cunosc de asemenea urmatoarele date:

sortimentul	cantitate obtinuta (buc)	consum specific de materie prima (kg mat. prima/buc)
S1
S2
S3

Produsul etalon ales ca baza de comparatie este produsul S1. Folosind procedeul indicilor de echivalenta simpli calculati ca raport invers, costul pe unitatea de produs finit va fi de :

	S1	S2	S3
a	1.120 lei/buc	740 lei/buc	730 lei/buc
b	1.120 lei/buc	730 lei/buc	740 lei/buc
c	1.150 lei/buc	740 lei/buc	730 lei/buc
d	1.150 lei/buc	730 lei/buc	730 lei/buc
e	1.130 lei/buc	730 lei/buc	740 lei/buc

19. O societate cu activitate productiva realizeaza 1.000 bucati de produs principal A si 100 bucati de produs B secundar. Comparand cele doua produse dupa o caracteristica comuna s-a ajuns la urmatoarea echivalenta: 2 bucati produs B = 1 bucata produs A. Stiind ca cheltuielile totale de productie au fost de 945.000 lei si folosind procedeul echivalarii productiei secundare cu productia principala, care este formula de inregistrare in contabilitatea de gestiune a decontarii costului efectiv al productiei obtinute:

a	902/A 902/B		921/A 921/B
b	931/A 931/B		902/A 902/B
c	931/A 931/B		902/A 902/B
d	902/A 902/B		921/A 921/B
e	901/A 901/B		931/A 931/B

20. Pragul de rentabilitate semnifica:

a. diferenta dintre pretul de vanzare unitar si costul variabil unitar;

b. procentajul variatiei rezultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri;

c. punctul in care unitatea nu obtine nici profit nici pierdere;

d. scaderea relativa a vanzarilor totale pentru ca intreprinderea sa ajunga la nivelul punctului de echilibru;

e. procentul din volumul vanzarilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui profit;

21. Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu costurile variabile este adevarata:

a. costurile variabile sunt costurile constituite din cheltuieli pentru care consumul valoric de resurse se modifica intr-o anumita proportie si in acelasi sens cu modificarea volumului fizic al productiei;

b. costurile variabile cuprind cheltuielile cu amortizarea cladirii in care se desfasoara procesul de productie;

c. cheltuielile variabile nu depind de volumul activitatii;

d. cheltuielile variabile se identifica in costul produsului dupa calcule ulterioare de repartizare si imputare;

e. cheltuielile variabile sunt expresia valorica a consumurilor ocazionate de o unitate aditionala de produs.

22. Care din urmatoarele obiective nu este propriu contabilitatii de gestiune :

a. organizarea determinarii costului de productie a produselor, lucrarilor si serviciilor executate ;

b. organizarea bugetarii activitatii ;

c. organizarea controlului de gestiune ;

d. organizarea inventarierii patrimoniului ;

e. organizarea determinarii rezultatelor si rentabilitatii.

23. Organizarea contabilitatii de gestiune se face dupa anumite principii. Care din principiile mentionate mai jos nu-i este specific :

a. principiul delimitarii in timp a costurilor de productie ;

b. principiul separarii costurilor ;

c. principiul localizarii costurilor;

d. principiul prudentei;

e. principiul calculatiei unice.

24. In categoria procedeelor de determinare a costului pe unitatea de produs nu se include :

a. procedeul separarii cheltuielilor fixe si variabile ;

b. procedeul echivalarii productiei secundare cu productia principala;

c. procedeul deducerii productiei secundare din productia principala;

d. procedeul indicilor de echivalenta simpli;

e. procedeul indicilor de echivalenta agregati.

25. O schela de extractie a titeiului a realizat urmatoarea productie intr-o luna: 1.000 t titei si 30.000 m³ de gaz de sonda. In raport de puterea calorica 1 t titei =1.000 m³ gaz de sonda. Productia exprimata in unitati de masura conventionale este :

a. 1.030 t titei ;

b. 3.100 t titei ;

c. 1.300 t titei ;

d. 30.100 m³ gaz de sonda ;

e. 30.010 m³ gaz de sonda .

26. Produsul finit se compune din trei piese P1= 5.000 lei, P2 = 8.000 lei, P3 =15.000 lei. S-au obtinut 100 bucati de produs finit, iar pentru asamblarea pieselor s-au efectuat cheltuieli directe 626b11g in valoare de 700.000 lei si indirecte de 300.000 lei. Costul unitar al produsului finit este :

a. 3.100.000 lei ;

b. 328.000 lei ;

c. 38.000 lei ;

d. 3.800.000 lei ;

e. 38.800 lei.

27. Cheltuielile cu consumul de materii prime si materiale directe se inscriu in:

a. fisa de calcul a costului pe produs;

b. fisa de postcalcul;

c. situatia de colectare a cheltuielilor;

d. situatia de repartizare a cheltuielilor;

e. tabloul de jonctiune.

28. Pentru a realiza 100 de bucati din produsul A cheltuielile cu materia prima sunt de 500.000 lei, iar pentru a realiza 120 de bucati din acelasi produs, cheltuielile cu materia prima sunt de 600.000 lei. Stabiliti natura acestor cheltuieli:

a. cheltuieli fixe;

b. cheltuieli variabile degresive;

c. cheltuieli variabile proportionale;

d. cheltuieli variabile progresive;

e. cheltuieli variabile flexibile.

29. Care din urmatoarele functii nu este proprie contabilitatii de gestiune:

a. functia previzionala;

b. functia de urmarire, control si reglare a activitatii;

c. functia de masurare a consumurilor privind productia si desfacerea ei;

d. functia de repartizare a rezultatului financiar;

e. functia de optimizare.

30. Costul de productie cuprinde:

a. totalitatea cheltuielilor efectuate in procesul de productie;

b. costul de cumparare al elementelor stocabile, cheltuielile de transport, comisioanele;

c. cheltuielile generate de activitatea de aprovizionare - stocare;

d. cheltuielile efectuate in procesul de distributie a produselor;

e. taxele recuperabile.

31. O societate realizeaza doua produse A si B. Cheltuielile directe totale pentru realizarea lor sunt de 1.000 lei pentru produsul A, respectiv 1.500 lei pentru B. Se fabrica 10 bucati din fiecare produs. Procesul de productie se desfasoara in doua sectii S1 si S2 unde cheltuielile totale sunt in suma de 200 lei, respectiv 300 lei. Cele doua sectii sunt deservite de o sectie auxiliara de transport care presteaza un volum de activitate de 100 t/km astfel: 20t/km pentru S1, 60 t/km pentru S2, restul pentru terti cu un volum total al cheltuielilor de 500 lei. Sa se determine costul unitar al celor doua produse stiind ca cheltuielile indirecte se repartizeaza pe produs in raport de cheltuielile directe totale. Care din variantele de mai jos este corecta;

	produsul A	produsul B
a.	136 lei/buc	204 lei/buc
b.	236 lei/buc	204 lei/buc
c.	236 lei/buc	204 lei/buc
d.	36 lei/buc	24 lei/buc
e.	204 lei/buc	136 lei/buc

In urma procesului de prelucrare a sfeclei de zahar rezulta 200 t zahar alb si 50 t melasa. Avand in vedere valoarea energetica a celor doua produse se ajunge la urmatoarea echivalenta: 10 t melasa = 1 t zahar alb. Determinati costul unitar al celor doua produse stiind ca cheltuielile totale de productie au fost de 7.790.000 lei si alegeti varianta corecta:

	zahar alb	melasa
a.	3.000 lei/t	300 lei/t
b.	3.800.000 lei/t	3.000.000 lei/t
c.	300.000 lei/t	30.000 lei/t
d.	380.000 lei/t	38.000 lei/t
e.	38.000 lei/t	3.800 lei/t

33. La o societate de prelucrare a lemnului cheltuielile totale sunt in suma de 3.350.000 lei. Din procesul de productie rezulta 10 m ³ cherestea si 500 kg rumegus, care se valorifica la un pret de decizie de 100 lei/kg. Determinati costul pentru 1 m³ de cherestea si precizati care din variantele de mai jos este corecta:

a. 1 m³ cherestea = 330.000 lei;

b. 1 m³ cherestea = 350.000 lei;

c. 1 m³ cherestea = 335.000 lei;

d. 1 m³ cherestea = 300.000 lei;

e. 1 m³ cherestea = 380.000 lei;

34. Punctul de echilibru exprima:

a. acel volum de activitate in care veniturile obtinute din vanzarea productiei si costurile totale sunt in echilibru, degajand un rezultat nul;

b. reprezinta partea din cifra de afaceri care asigura obtinerea unui rezultat favorabil unitatii;

c. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mari decat cele variabile;

d. volumul de activitate pentru care cifra de afaceri este egala cu costul variabil total;

e. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mici decat cele variabile;

35. O societate realizeaza trei produse A, B si C pentru care a inregistrat urmatoarele cheltuieli:

Explicatii	produsul A	produsul B	produsul C
cheltuieli cu materia prima
cheltuieli cu salarii directe
CAS si protectie sociala
productie realizata

Activitatea se desfasoara in doua sectii de productie S1 si S2 ale caror cheltuieli totale sunt in suma de 66.000 lei, respectiv 41.400 lei. Cheltuielile sectiei S1 se repartizeaza in raport de cheltuielile cu materia prima, iar cheltuielile sectiei S2 in raport de cheltuielile directe totale. Determinati costul unitar si alegeti varianta corecta:

	produsul A	produsul B	produsul C
a.	3.250 lei/buc	1.936 lei/buc	1.007 lei/buc
b.	3.254 lei/buc	1.936 lei/buc	1.007 lei/buc
c.	3.054 lei/buc	1.930 lei/buc	1.000 lei/buc
d.	3.000 lei/buc	1.906 lei/buc	1.700 lei/buc
e.	3.254 lei/buc	1.007 lei/buc	1.936 lei/buc

36. Pragul de rentabilitate semnifica:

a. diferenta dintre pretul de vanzare unitar si costul variabil unitar;

b. procentajul variatiei rezultatului obtinut pentru o variatie procentuala a cifrei de afaceri;

c. punctul in care unitatea nu obtine nici profit nici pierdere;

d. scaderea relativa a vanzarilor totale pentru ca intreprinderea sa ajunga la nivelul punctului de echilibru;

e. procentul din volumul vanzarilor necesar pentru acoperirea cheltuielilor fixe si obtinerea unui profit;

37. Pe baza urmatoarelor elemente: timp unitar standard 2 ore; timp unitar efectiv 1,5 ore; tarif unitar standard 80 lei/ora; tarif unitar efectiv 100 lei/ora; productia programata 100 bucati; productia efectiva 90 bucati. Abaterea cheltuielilor efective fata de cele standard ca urmare a influentei factorului timp este de:

a. + 2.500 lei;

b. - 2.500 lei;

c. + 3.600 lei;

d. - 3.600 lei;

e. - 3.100 lei.

38. Pentru realizarea produsului X, consumul standard de materie prima pe unitatea de produs este de 0,5 kg/buc, consumul efectiv 0,55 kg/buc, pretul unitar standard al materiei prime este de 25 lei/kg, iar cel efectiv de 20 lei/kg. Daca productia programata este egala cu cea efectiva, respectiv 200 bucati, abaterea totala a cheltuielilor cu materialele de la cele programate este de:

a. - 300 lei;

b. + 300 lei;

c. -330 lei;

d. + 330lei;

e. + 3.000 lei.

39. O societate vinde 100 produse A la pretul de 1.000 lei/buc. Costul variabil unitar al produsului este de 700 lei/ buc, iar cheltuielile fixe totale sunt de 1.200 lei. Unitatea atinge pragul de rentabilitate daca vinde:

a. 3 bucati;

b. 4 bucati;

c. 5 bucati;

d. 8 bucati;

e. 15 bucati;

40. Punctul de echilibru exprima:

a. acel volum de activitate in care veniturile obtinute din vanzarea productiei si costurile totale sunt in echilibru, degajand un rezultat nul;

b. reprezinta partea din cifra de afaceri care asigura obtinerea unui rezultat favorabil unitatii;

c. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mari decat cele variabile;

d. volumul de activitate pentru care cifra de afaceri este egala cu costul variabil total;

e. volumul de activitate pentru care cheltuielile fixe sunt mai mici decat cele variabile;

41. Pentru realizarea produsului A reteta de fabricatie presupune un consum specific unitar de 0,8 kg/buc, la un pret standard de 1.000 lei/kg. Productia standard prevazuta a se realiza este de 10 bucati. Efectiv se vor realiza 8 bucati de produs, cu un consum specific unitar de 0,85 kg/buc, pretul efectiv al materiei prime fiind de 980 lei/kg. Stabiliti abaterea totala a cheltuielilor cu materiile prime efective fata de cele standard si alegeti varianta corecta:

a. +1.336 lei;

b. - 1.336 lei;

c. + 1.360 lei;

d. - 1.360 lei;

e. + 1.600 lei.

42. Pentru realizarea produsului A reteta de fabricatie presupune un consum specific unitar de 1,6 kg/buc, la un pret standard de 100 lei/kg. Productia standard prevazuta a se realiza este de 16 bucati. Efectiv se vor realiza 18 bucati de produs, cu un consum specific unitar de 1,5 kg/buc, pretul efectiv al materieie prime fiind de 105 lei/kg. Stabiliti abaterea totala a cheltuielilor cu materiile prime efective fata de cele standard si alegeti varianta corecta:

a. + 335 lei;

b. - 275lei;

c. + 275 lei;

d. - 135 lei;

e. + 250 lei.

43. La o societate cu activitate productiva cheltuielile variabile unitare sunt de 10 lei/bucata, pretul unitar de vanzare de 18 lei/bucata, iar cheltuielile fixe totale de 12.000 lei. Ce cantitate trebuie sa produca si sa vanda societatea pentru a-si asigura un profit de 3.000 lei.

a. 1.500 bucati;

b. 1.800 bucati;

c. 1.750 bucati;

d. 1.875 bucati;

e. 1.870 bucati;

44. O societate cu activitate productiva realizeaza 700 bucati din produsul "M". Cheltuielile variabile unitare sunt de 20 lei/bucata, pretul de vanzare unitar 180 lei/bucata, iar cheltuielile fixe totale sunt in suma de 8.000 lei. Care este volumul fizic si valoric al productiei care asigura acestei societati acoperirea cheltuielilor?

a.	50 bucati;	9.600 lei;
b.	50 bucati;	8.000 lei;
c.	55 bucati;	9.000 lei;
d.	60 bucati;	9.000 lei;
e.	50 bucati;	9.000 lei;

45. O societare realizeaza 200 bucati de produs cu un cost variabil unitar de 10 lei/bucata, pret de vanzare unitar de 25 lei/bucata. Cheltuielile fixe totale sunt de 2.250 lei. Care este procentul din cifra de afaceri care asigura acoperirea costurilor si obtinerea unui profit?

a. 40%;

b. 55%;

c. 60%;

d. 50%;

e. 80%.

46. O societate dispune de urmatoarele date: consum specific standard 0,30 kg/buc, consum specific efectiv 0,32 kg/buc; pretul unitar standard al materiei prime este de 100 lei/kg, iar cel efectiv de 95 lei/kg. Standard a fost prevazuta o productie de 1.000 bucati, efectiv insa s-au realizat 980 bucati. Abaterea totala a cheltuielilor cu materialele este de:

a. - 208 lei;

b. +208 lei;

c. -300 lei;

d. +300 lei;

e. -280 lei.

47. O societate dispune de urmatoarele date: timp prelucrare unitar standard 0,20 ore/buc, timp prelucrare unitar efectiv 0,25 ore/buc; tarif unitar standard este de 80 lei/ora, iar cel efectiv de 86lei/ora. Standard a fost prevazuta o productie de 1.000 bucati, efectiv insa s-au realizat 1.002 bucati. Abaterea totala a cheltuielilor cu manopera este de:

a. - 5.543 lei;

b. +5.543 lei;

c. -5.500 lei;

d. +5.468 lei;

e. -5.468 lei.

48. O societate dispune de urmatoarele date: consum specific standard 0,30 kg/buc, consum specific efectiv 0,32 kg/buc; pretul unitar standard al materiei prime este de 100 lei/kg, iar cel efectiv de 95 lei/kg. S-au realizat 980 bucati. Care este abaterea de consum si abaterea de pret in cazul expus:

a.	+1.960 lei;	- 1.568 lei;
b.	-1.960 lei;	- 1.568 lei;
c.	-1.960 lei;	+1.568 lei;
d.	+1.862 lei;	- 1.470 lei;
e.	-1.862 lei;	+1.470 lei;

49. O societate dispune de urmatoarele date: timp prelucrare unitar standard 0,20 ore/buc, timp prelucrare unitar efectiv 0,25 ore/buc; tarif unitar standard este de 80 lei/ora, iar cel efectiv de 86lei/ora. Efectiv s-a realizat o productie de 1.002 bucati. Care este abaterea de manopera determinata de factorul timp unitar de prelucrare si tarif unitar:

a.	+4.008 lei;	- 1.503 lei;
b.	+4.008 lei;	+1.503 lei;
c.	-4.008 lei;	- 1.503 lei;
d.	-4.008 lei;	+1.503 lei;
e.	+4.308 lei;	+1.503 lei;

50. Se cunosc urmatoarele date: pret de vantare unitar 150 lei/bucata, cost varibil unitar 110 lei/bucata. Cheltuieli fixe totale 8.000 lei. Ce cantitate de produse trebuie realizata si vanduta pentru a asigura unitatii un profit de 5.000 lei:

a. 325 bucati;

b. 300 bucati;

c. 500 bucati;

d. 350 bucati;

e. 375 bucati;

51. Se cunosc urmatoarele date: pret de vantare unitar 120 lei/bucata, cost variabil unitar 80 lei/bucata. Cheltuieli fixe totale 12.000 lei. Ce cantitate de produse trebuie realizata si vanduta pentru a asigura unitatii un profit de 15.000 lei si volumul valoric al productiei care asigura acoperirea costurilor sale:

a.	675 buc;	30.000 lei,
b.	675 buc;	24.000 lei;
c.	670 buc;	36.000 lei;
d.	675 buc;	36.000 lei;
e.	670 buc;	24.000 lei;

52. O societate cu activitate productiva realizeaza produsul "A" pentru care se cunosc urmatoarele date: cheltuieli variabile unitare 150 lei/buc, pret unitar 300 lei/buc, cheltuieli fixe totale 6.000 lei. Care este volumul fizic al vanzarilor care asigura acoperirea costurilor si rezultatul obtinut de societate daca aceasta vinde 100 bucati:

a.	75 buc;	22.500 lei,
b.	65 buc;	19.500 lei;
c.	60 buc;	18.000 lei;
d.	40 buc;	9.000 lei;
e.	40 buc;	12.000 lei;

53. Se dau urmatoarele date: cheltuieli variabile unitare 500 lei/buc, pret de vanzare unitar 2.400 lei/buc, cheltuieli fixe totale 18.000 lei. Daca se realizeaza o diminuare a cheltuielilor variabile unitare cu 20%, care este volumul vanzarilor care ar asigura societatii un profit de 10.000 lei.

a. 40 buc;

b. 9 buc;

c.14 buc;

d. 24 buc;

e.19 buc.

54. Se dau urmatoarele date: cheltuieli variabile unitare 1.500 lei/buc, pret de vanzare unitar 2.400 lei/buc, cheltuieli fixe totale 18.000 lei. Care este volumul fizic al productiei care asigura acoperirea costurilor si rezultatul obtinut de aceasta societate daca a vandut 15 bucati:

a.	10 buc;	-4.500 lei
b.	10 buc;	+4.500 lei
c.	20 buc;	+4.500 lei
d.	20 buc;	-4.500 lei
e.	25 buc;	-4.500 lei

Raspunsuri teste grila:

	c		a		a		c		c
	a		d		e		a		c
	b		c		a		e		e
	a		c		a		a		c
	a		d		d		a		a
	c		b		c		d		a
	a		e		a		a		b
	c		d		a		b		a
	b		c		d		e		c
	a		b		a		b		a
	d		d		c		d