Economia romaneasca in epoca feudala

Economia romāneasca īn epoca feudala

Feudalismul reprezinta o etapa īn dezvoltarea si evolutia societatii omenesti. Caracterele generale si comune feudalismului pe plan universal se īmbi 858i84i na cu trasaturile particulare, specifice evolutiei istorice unor tari si popoare sau grupuri de tari si popoare. Nasterea relatiilor feudale a avut ca urmare formarea unei suprastructuri feudale corespunzatoare īn domeniul politic si spiritual. Īn plan economic proprietatea funciara feudala a constituit baza feudalismului. Paralel cu formarea proprietatii funciare feudale au luat nastere si cele doua clase sociale fundamentale: proprietarii feudali si taranimea (libera sau dependenta). Orasul medieval, centru de productie mestesugareasca si comerciala, a reprezentat un pas mai departe fata de orasul din antichitate, prin nivelul mai īnalt al dezvoltarii mestesugurilor, prin reglementarea productiei de catre bresle sau corporatii, prin existenta unor variate forme de autonomie municipala, prin dezvoltarea unei culturi orasenesti. Īn comparatie cu Asia si Europa Apuseana, īn spatiul geografic locuit de romāni aparitia si dezvoltarea relatiilor feudale a cunoscut o īntīrziere datorita numeroaselor migratii care s-au succedat īn intervalul sec. III - XIII. Orīnduirea feudala pe teritoriul tarii noastre a durat din sec. VIII si pīna la īnceputul sec. XIX.

Economia Transilvaniei si Banatului īn sec. XVIII

Ocupata de habsburgi īn 1691 si recunoscuta de Imperiul Otoman īn 1699, provincia romāneasca intracarpatica cunoaste un proces de dezvoltare economica, īndeosebi dupa ce Maria Tereza pierde Silezia. Statul austriac transforma īn 1715 zona muntilor Apuseni īn domeniu de stat, anulīnd unele privilegii ale localnicilor si marindu-le dijma īn munca. Agricultura continua sa reprezinte principala ramura economica, pamīntul fiind lucrat prin intermediul taranilor iobagi si al jelerilor. Cerealele transilvanene sīnt apreciate atīt pe piata Imperiului, cīt si īn strainatate. Comertul, mai ales ce extern, continua sa fie un sector important, a carui pondere īn Europa Centrale este īn crestere. Schimburile comerciale cu Principatele se mentin la cote ridicate, iar prosperitatea companiilor comerciale din Brasov si Sibiu demonstreaza cu prisosinta acest fapt. Transilvania si Banatul au cunoscut mult mai devreme efectele pozitive ale procesului de modernizare īn plan economic īn comparatie cu Moldova si Ţara Romāneasca. Īn Banat, administratia austriaca a promovat ample lucrari de īmbunatatiri funciare, reducīnd zonele mlastinoase, a marit populatia prin colonizari, a exploatat intens bogatiile subsolului, a dezvoltat agricultura, unde au fost introduse noi culturi (tutun, orez, porumb). Dezvoltarea metalurgiei a condus īn 1769 la aparitia la Resita a primelor ateliere metalurgice, dupa ce, īn 1754, la Toplita se īnfiintase un cuptor de prelucrat minereu de fier.