1.Cauzele
care determina inovarea la nivelul intreprinderii
Tipul intreprinderii
Inchisa
Stabila
Deschisa
Inovanta
Comportare
Opusa la nou
Raspunde la o noua cerinta
Activa in raport cu noul
Este permanent in fata
Eficienta
Mica, inovare slaba
Moderata, inovare redusa
Inalta, inovare moderata
Slaba, inovare sustinuta
Mod de conducere
Opus la nou
Neentuziast fata de nou
Accepta noul
Sustine permanent noul
Structura
Birocratica
Partial birocratica
Partial birocratica
De tip colegial
teama. De exemplu teama de a face greseli aspru penalizate de la a te face de ras pana la riscul de a-ti pierde postul sau chiar rata cariera, sau teama ca ideile sa-ti fie furate si prezentate de altcineva ca fiind ale sale. Ea te determina sa nu le spui ceea ce de regula nu le ajuta sa se dezvolte;
birocratia. Obtinerea de mai multe semnaturi pentru a testa o idee noua o poate adesea ucide. Obligativitatea de a-I demonstra valabilitatea printr-o lista nesfarsita de teste de rutina te poate determina sa nici nu o mai pui in discutie. Crearea si mentinerea in functiune a unor echipe foarte numeroase de cercetare este tot o forma de birocratie, cu efecte la fel de rele, la care se mai adauga si relatiile umane care nu sunt niciodata perfecte intre membrii unei echipe mari.
structura formatiei de lucru.Cand cercetatorul, mai ales cel tanar, lucreaza intr-o echipa ,tema pe care el o propune trebuie acceptata mai intai de echipa , ceea ce nu este intotdeauna evident , mai ales atunci cand ideeile sale au un grad sporit de originalitate.
ierarhizarea echipei. In general, ideile cerecetatorilor cu multa experienta nu sunt criticate deschis de cei tineri si ele se impun ca viitoare teme de cercetare, desi de cele mai multe ori asemenea idei sunt mai putin inovatoare. Asemenea idei nu sunt nici macar imbunatatite printr-o dezbatere in cadrul echipei. Situatie este prezenta cam peste tot, dar cei care sufera cel mai mult de pe urma ei se pare ca sunt japonezii, unde traditia de respect a "seniorilor" este solid incetatenita (Conf.: H. Eto and K. Matsui, R&D Management Systems in Japanese Industry)
alegerea gresita a unor teme. Aceasta poate provoca aparitia unei lipse de motivatie si totodata poate mari nejustifiacat riscul implicat.
Dupa gradul de intesitate tehnologica deosebim inovatii de ruptura si de adaptare.
Dupa impactul asupra industriei si dupa gradul de influentare al pietei, distingem:
a) Inovarea de fond restructureaza complet produsul, modalitatile de a-l obtine, creand relatii noi cu piata si cu utilizatorii produsului. Asemenea inventii au fost: descoperirea radioului, a televiziunii, a fotocopierii tip XEROX, a micro-calculatoarelor, etc. inovarea de fond reprezinta o sinteza a unor noi tehnologii si a unor noi nevoi ale pietei.
b) Nisa comerciala consta in recombinarea unor elemente cunoscute care conduc la ceva nou. Exemplul tipic este walkman-ul. Problema unei asemenea descoperiri este ca ea poate fi cu usurinta preluata de celelalte firme din domeniu, deci succesul se obtine daca te misti repede si exploatezi la maximum perioada cand te afli in postura de monopol pe piata.
c) Inovatia curenta este cea care modifica produsul sau procesul de fabricatie fara a-I afecta elementele de fond. Aici se situiaza marea parte a activitatilor cu caracter inovant , iar prin multiple asemenea inovatii , produsul sau tehnologia se pot perfectiona considerabil ( a se compara PC-XT-8086 al anilor 1980 cu PC-AT-80586 al anilor 1993, sau automobilele anilor '20 cu cele contemporane; diferentele nu sunt de esenta ,ci doar o succesiune de imbunatatiri curente ).
d) Inovatia revolutionara este aceea care pastreaza functia principala , implicit clientela , dar modifica cu totul modul de a realiza functia (de ex. compact-discul). Firma care realizeaza o asemenea inovatie obtine o pozitie solida pe piata printr-o diferentiere a produsului care ii mareste atractivitatea; pe de alta parte multe din tehnologiile existente in ramura industriala respectiva devin depasite. Inovatiile din aceasta categorie sunt preponderent de tip tehnologic .
7.Tehnologii informatice
Aparitia tehnologiilor informatice a revolutionat societatea si intreprinderile in asemenea masura incat expresii ca "era post-industriala"sau chiar "informatica" nu mai surprind pe nimeni.Mai mult decat oricare alt tip de tehnologie , tehnologiile informatiei au amplificat in asemenea masura globalizarea schimburilor , incat stapanirea lor , asa cum arata Emmanuel Pateyron, "pune in chestiune o noua dimensiune a competitivitatii internationale, modificand astfel strategia actorilor politici si economici ".Al doilea argument este insusi domeniul de interes al cercetarilor noastre , care vizeza nu tehnologiile ,in general , cat aplicarea tehnologiilor informatice.
Utilizarea calculatorului s-a impus de la sine in intreprindere , fie si numai daca vorbim despre aplicatiile simple , suport a tranzactiilor care devin tehnologi de baza . Dezvoltarile ulterioare (internet , intranet, comert electronic) ar putea fi incluse ,dupa nivelul general al premiselor necesare implementarii lor, intr-una sau alta din cele doua categorii care urmeaza (tehnologii cheie sau tehnologii de varf), in vreme ce aplicatiile inteligente , de suport a deciziei, ar putea constitui tehnologii incipiente, ceea ce constituie un argument suplimentar pentru considerarea mai cu seama a tehnologiilor informatice in prezentul studiu.
In SUA , intre 1978 si 1985 ponderea tehnologiei informatice in investitiile intreprinderilor a trecut de la 1,8% la 7,8% . In 1988 achizitiile de echipamente pentru tehnologiile informatice reprezentau 42% din cheltuielile cu echipamente , intr-o crestere care poate fi observata in figura urmatoare:
Aceste ritmuri s-au accentuat si mai mult in ultimul deceniu al secolului XX. Astfel , potentialul informatic se dubleaza la interval de cateva luni , iar din 6 in 6 luni asistam la modificarea capacitatilor ordinatoare . Din 18 in 18 luni , costul capacitatilor informatice scade cu 30% in vreme ce performanta procesoarelor se dubleaza. Echipamentele informatice sunt de 8000 de ori mai ieftine decat acum 30 de ani . Daca in domeniul automobilelor am fi inregistrat o evolutie asemanatoare , azi o masina ar costa 2$ si ar atinge viteza sunetului. In 1990 deja , intreprinderile sectorului industrial investesc mai mult in materialul informaticsi comunicatii decat in domeniile traditionale, masini unelte si localuri. Cu un cost pe instuctiune si pe secunda micsorat de 10000 ori in 20 ani , traiectoria informatiei s-a modificat considerabil. Aceasta evolutie simultana a costurilor si capacitatilor poate fi urmarita in urmatoarea figura:
Cu toate acestea , numeroase studii efectuatate la inceputul anilor '90 sugereaza ca aceste investitii nu s-au reflectat pe deplin in productivitate. Fenomenul se explica prin faptul ca investitiile efectuate in tehnologiile informatice nu s-au suprapus unor schimbari semnificative in functionarea intreprinderilor , fara sa modifice radical diferitele modalitati de munca (aceasta se petrece doar de catva timp , respectiv sfarsitul anilor '80 , inceputul anilor '90 ).Alte date reliefeaza de asemenea faptul ca aceste tehnologii au fost aplicate unor procese existente , limitandu-se doar la anumite etape ale lor, definite ca si succesiuni de sarcini avand aceeasi finalitate .
Actualmente , tehnologiile informatice nu sunt utilizate numai pentru a ameliora procese existente deja, dar si pentru reconceperea proceselor ,activitate care se constituie de fapt intr-un intermediar indispensabil intre investitiile in tehnologii informatice si castigurile economice , ori aceste puncte de vedere reprezinta intr-adevar o schimbare de perspectiva
Bibliografie
*Managementul inovatiei-Baloiu Liviu Mihail , Editura Eficient, 1995
*Intreprinderea secolului XXI-Hoza Maria Gabriela, Editura Ecomomica, 2001
Cuprins
1.Cauzele care determina inovarea la nivelul intreprinderii.
2.Creativitatea si inovarea industriala.
3.Factorii care intervin in comportamentul inovant al unei intreorinderi.
3.1.Factori care incurajeaza activitatea de inovare in intreprindere.
3.2.Factori care franeaza activitatea de inovare in intreprindere.
4.Factori care intervin in procesul de innoire la nivelul intreprinderii.
4.1.Factori care contribuie la succesul unui proiect cu caracter novator.
4.2.Factori care pot frana introducerea noului .
5.Rolul strategiei intreprinderii.
6.Tipuri de inovare.
7.Tehnologii informatice.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA:E.G.P.A.A.
INTREPRINDEREA SI PROCESUL INOVARII
-REFERAT-
|
