Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























LUCRARE DE DIPLOMA Diagnosticul Financiar Contabil la Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti, Schela Arad

economie






UNIVERSITATEA « SPIRU HARET »

Facultatea de Management Financiar Contabil




Secializarea: Contabilitate si Informatica de Gestiune







LUCRARE DE DIPLOMĂ






Diagnosticul Financiar Contabil la Societatea Nationala

a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti,

Schela Arad






















Absolventa,

C0TETIU (PINTEAN) ANAMARIA VIOLETA




Oradea


CUPRINS


CAP. 1. EVALUAREA -

CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINANCIAR

Elementele de identificare a agentului economic

Istoricul societatii

Potentialul uman - cheltuieli cu personalul

Aprovionare


CAP. 2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR - CONTABIL

2.1. Analiza structurii financiar a patrimoniului

Analiza ratelor de structura ale activului

Analiza echilibrului financiar

Analiza riscului financiar

Analiza profitabilitatii si rentabilitatii

Analiza soldurilor intermediare de gestiune


CAP. 3. BILANTUL CONTABIL

3.1. Analiza financiara

3.2. Bilant financiar

3.3.Contul de rezultate

ANEXE











CAP. 1. EVALUAREA - CONTINUTUL SI IMPORTANTA DIAGNOSTICULUI FINACIAR



Intrari în unitate .......... ..... ...... .............................

Iesiri .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............14, din care:

Numar demisii x 100    = 10 x100 = 0,45%

Numar mediu personal 2218


Nivelul scazut al demisiilor reflecta faptul ca angajatii sunt în general multumiti de ceea ce le ofera locul de munca în cadrul întreprinderii. Pentru prevenirea cresterii numarului acestora în viitor, trebuie determinate motivele care au dus la demisionari, pentru înlaturarea lor.


Nr.

Crt.

Denumirea


SC PETROL S.A. SCHELA ARAD


RAFINĂRIA DĂRMĂNEsTI


I.T.T.C. PLOIEsTI


I.T.T.C. SUPLACUL DE BARCĂU

Datorita blocajelor din economie apar întârzieri la încasarea facturilor (durata medie de încasare este de 40 - 60 zile), ceea ce afecteaza lichiditatea firmei si în special procesul de aprovizionare a acesteia, ponderea creantelor ce depasesc 30 de zile este enorma, de aproape 90% fapt ce afecteaza negativ capacitatea de plata a înteprinderii.


Nr.

crt.

Concurenti

Activitati curente


Shell, Lukoil

Betoane si sorturi


RomPetrol, OMV, MOL

Betoane


Concurenta pe segment de piata unde activeaza firma este puternica, atât datorita numarului mare de concurenti, cât si datorita restrângerii cererii de piata. Unul dintre avantajele pe care S.N.P. PETROM S.A. îl ofera fata de concurentii sai este ca sunt satisfacute ti comenzi mai mici care pot veni de la populatie sau de la firme mai mici. Preturile practicate sunt comparabile cu cele ale concurentilor, astfel pe produse sau servicii preturile pot fi sensibil mai mici fata de anumiti concurenti si sensibili mai mari fata de altii.

CAP.2. DIAGNOSTICUL FINANCIAR-CONTABIL

Situatia financiara a unei întreprinderi, indiferent de sectorul de activitate, de dimensiune sau de structura capitalului, este o consecinta a gestionarii resurselor pâna la momentul efectuarii diagnosticului si o premisa esentiala a dezvoltarii ulterioare.

Diagnosticul financiar are ca obiectiv studiul static al activitatii desfasurate de întreprindere în vederea aprecierii rezultatelor obtinute, echilibrelor financiare, gestiunii resurselor utilizate, precum si a eficientei acestore, evidentiind totodata si punctele forte, respectiv slabe din perspectiva situatiei financiare a agentului economic.


Active circulante

Datorii

Pasive de regularizare si aimilate





Structura patrimoniala a unei întreprinderi sufera influenta unei multitudini de factori cum sunt:

Marimea întreprinderii - exercita o influenta importanta asupra structurii patrimoniale, manifestata atât în ceea ce priveste structura financiara cât si structura activelor.

Natura relatiilor cu clientii - influenteaza ponderea stocurilor si creditul furnizor, dar si ponderea creantelor.

Optiuni strategice ale întreprinderii - au consecinta complexe asupra structurii patrimoniale, a caror interpretare, în cazul analizei financiare trebuie sa tina seama de caracterul omogen sau diversificat al activitatii întreprinderii. În cazul unei activitati eterogene analiza financiara va depinde numai de anumite aspecte generale privind nevoile de finantare, situatia trezoreriei, capacitatea de autofinantare.

Factori tehnico - economici - se refera la structura activelor în primul rând în ponderea imobilizarilor corporale, spre exemplu aceasta pondere este ridicata în ramurile industriei grele, în cele care solicita o infrastructura importanta si echipamente costisitoare.

Factorii conjucturali - actioneaza în principal asupra structurii activelor circulante. Astfel, o reducere temporara a activitatii generata de factori conjuncturali sau sezonieri, va duce la o crestere a stocurilor sau o reducere a ratei dobânzii pe piata creditelor, poate conduce la o crestere a ponderii datoriilor în totalul pasivelor.

Factorii juridico - economici - prin legislatia în vigoare si prin politica economica a statului influenteaza activitatea întreprinderii si în final structura sa patrimoniala, în sensul înconjurarii sau al restructurarii.

Prezentarea ratelor de structura patrimoniala.

Aceasta analiza are ca obiectiv stabilirea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si evidentierea modificarilor intervenite în situatia mijloacelor economice si a resurselor, modificari generale de schimburi care functioneaza în întrepindere.

Aceasta metoda îsi dovedeste utilitatea si eficacitatea în special în cazul analizelor comparative în timp si în spatiu. Astfel, se pot enunta doua categorii de rate:

Ratele de structura ale activului;

Ratele de structura ale pasivului.

2.1.1. Analiza ratelor de structura ale activului.

În sistemul ratelor de structura a activului, cele mai semnificative ca valoare informativa si totodata mai frecvent recomandate de literatura de specialitate sunt:

Rata imobilizarilor

Rata activelor circulante detaliata prin:

v     Rata stocurilor;

v     Rata creantelor;

v     Rata disponibilitatilor.

Aceste rate reflecta aspecte privind patrimoniul economic al întreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii si mai putin aspectele de politica financiara.

Ratele de structura ale activului releva informatii privind destinatia economica a capitalurilor, a gradului de lichiditate a capitalului si a capacitatii întreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a schimburilor conjuncturale.


Ratele de stuctura ale activului.


Nr.

Crt.

Specificatia

U.M.

Perioada de analizat

Simbol

formula



I

Ratele activelor permanente


Rata activelor imobilizate




RAI>Ai/AT


Rata imobilizarilor necorporale




Rinn=inn/Ai


Rata imobilizarilor corporale




Rinc=inc/Ai


Rata imobilizarilor financiare




Rif=if/Ai

II

Ratele activelor circulante


Rata activelor circulante




RAC=AC/AT


Rata stocurilor




Rst=St/AC


Rata creantelor




RCr=Cr/AC


Rata disponibilitatilor




RDb=Db/AC


Rata avtivelor imobilizate (Rai) este raportul între activele imobilizate si activele totale ale firmei, exprimând gradul de imobilizare al capitalului. Aceasta rata masoara gradul de investire a capitalului. Rata activelor imobilizate reprezinta ponderea elementelor patrimoniale utilizate permanent reflectând si gradul de investire a capitalului.

Rata activelor imobilizate se apreciaza în functie de specificul activitatii.

Rata imobilizarilor necorporale (Rin) arata raportul între imobilizarile necorporale si cele totale ale firmei.

În cazul de fata imobilizarile necorporale creste de 7,5 ori.

Rata imobilizarilor corporale (Rinc) este raportul între imobilizarile corporale si activele imobilizate totale ale unitatii. Rata imobilizarilor corporale arata ponderea valorii activelor corporale în totalul imobilizarii. Indicatorul reflecta si ponderea investitiilor materiale în total investitii. Reflecta greutatea specifica a activelor imobilizate si depinde de specificul activitatii desfasurate. De asemenea, reflecta si flexibilitatea firmei la schimbarile cerintelor pietei si a tehnologiilor.

Imobilizarile corporale reprezinta ponderea totala în active imobilizate. Prezenta valoare este considerata normala având în vedere obiectul de activitate. Cresterea este de 0,7% în anul 2004 fata de anul 2003.

Rata imobilizarilor financiare (Rif) este raportul între imobilizarile financiare si activele totale ale unitatii. Reflecta politica de investitii financiare ale societatii.

Imobilizarile financiare au valori nesemnificative pentru unitate, rata imobilizarilor financiare fiind mica, scazând de la 3% la 2%.

Rata activelor circulante (RAC) exprima ponderea în totalul capitalului circulant. Rata activelor circulante arata ponderea pe care o detin utilizarile cu caracter ciclic in total patrimoniu. Masoara indirect si gradul lichiditate al patrimoniului. Depinde de specificul activitatii desfasurate, perioada în care se afla firma (dezvoltarea, mentinerea, recesiunea), politica financiara adoptata de firma.

Rata stocurilor (Rst). Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a caror capacitate de trasformare în bani este mai scazuta. Rata stocurilor reflecta ponderea activelor circulante cel mai putin lichide în total active circulante. Situatia se poate considera normala când stocurile nu depasesc 50% din total active circulante. Aceasta rata depinde totusi de sectorul activitate, precum si de durata ciclului de exploatare, respectiv de factori conjucturali.

Aceasta se reduce, reflectând o sporire a gradului aparent de lichiditate a activelor circulante in anul 2004.

Rata creantelor (RCr) arata ponderea creantelor pe care le are firma în total active circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare de cât cel al stocurilor.

Rata creantelor este în crestere în anul 2004. inregistrând valoarea de 95,2% fata de anul 2003, când a fost înregistrata valoarea de 91,1%.

Rata disponibilitatilor banesti (RDb) arata ponderea activelor cele mai lichide in total active circulante, adica gradul de lichiditate imediata a activelor curente. Nivelul minim acceptat este de 5%. În total active circulante, în timp ce nivelul optim este de 10% din total activ. Este puternic influentata de raportul dintre durata medie de încasare a creantelor si durata medie de achitare a obligatiilor. Aceasta rata este în crestere în anul 2004 de la 0,1% la 0,2%, dar foarte departe de nivelul minim acceptat de 0,5%.

În concluzie creste ratei reflecta o situatie nesatisfacatoare pentru societate, gradul de lichiditate fiind nesatisfacator.


2.1.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a întrepriderii, prin punerea în evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si a gradului de îndatorare.

Ratele de structura a pasivului.


Nr.

Crt.

Specificatie

U.M.

Perioada de analizat

Simbol

formula



I

RATELE PASIVELOR PE TERMENE


Rata stabilitatii financiare




RSF=Cpm/pT


Rata datoriilor curente




RiGG=D+S/PT

II

RATELE PASIVELOR PE SURSE


Rata autonomiei financ globale




RAFG=Cpr/PT


Rata autonomiei financ la termen




RAFT=Cpr/Cpm


Rata de îndatorare globala




RiG=DT/PT


Rata de îndatorare la termen




RiT=itm/Cpm


Rata stabilitatii financiare (RSF) reflecta masura în care firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent fata de total resurse. Preponderenta capitalului permanent în resursele financiare reflecta caracterul permanent al finantarii activitatii contituind grad ridicat de siguranta prin stabilitatea în finantare. Valoarea minima care ofera o stabilitate acceptabila, pentru o firma industriala, este de 50%. Reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total.

Rata stabilitatii financiare scade de la 15% la 11% în cei doi ani analizati, înrautatindu-se si fiind departe de nivelul de 50% care arata stabilitatea financiara.

Rata autonomiei financiare globala (RAFG) arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital propriu de cel putin 1/3 din pasivul total, constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a societatii.

Rata autonomiei financiare globale este în scadere; ceea ce arata ca resursele proprii ale firmei trebuie completate cu alte resurse.

Rata autonomiei în termen (RAFT) arata gradul de independenta financiara a unitatii pe termen lung. Acest indicator trebuie fie superior de 100%.

Indicatorul are valoare sub 100% în cei doi ani analizati, trebuind sa fie superior acestei valori, deci unitatea este dependenta financiar.

Rata de îndatorare globala (RiG) reflecta ponderea tuturor datoriilor pe care le are pasivul total al bilantului. Valoarea maxim admisibila a acestui indicator poate fi de 66%, desi se considera ca o valoare de 50% este mai sigura.

Firma se poate împrumuta de la banca deoarece nu are împrumuturi si are valori foarte mari cu care poate garanta împrumuturile.

Rata datoriilor curente (RiG) reflecta masura în care resursele curente participa la formarea resurselor totale si la finantarea activitatii. Valoarea maxima admisa a indicatorului pentru o firma nu poate depasi 50% din total pasiv deoarece ar compromite stabilirea financiara si gradul de îndatorare.

Rata datoriilor curente înregistreaza si ea o scadere de la 86% la 83%, deci firma are datorii curente destul de mari.

Societatea are o structura, din punct de vedere a acestor rate nesatisfacatoare, cu grad de stabilitate si autonomie financiara nesatisfacatoare.


2.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR


Analiza financiara urmareste sa evidentieze modalitati de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt. Echilibrul economico-financiar trebuie înteles ca un ansamblu de corelari ce se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

De exemplu, în cadrul egalitatii generale dintre venituri si cheltuieli, trebuie avut în vedere ca, de fapt, aceasta înseamna recuperarea mijloacelor consumate, dar si realizarea unui profit, care sa permita constituirea resurselor necesare finantarii unor activitati sau stingerea unor obligatii.

În consecinta, echilibrul economico-financiar al întreprinderii înteles ca fiind un ansamblu de corelatii care se formeaza în procesul de rotatie a capitalului.

Cel mai important indicator al echilibrului financiar îl reprezinta dupa unii specialisti fondul de rulment, ca rezultat al arbitrajului între finantarea pe termen lung si cea pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment (N.F.R.) se stabileste ca diferenta între necesitatile de finantare ale ciclului de exploatare si datoriile de exploatare.

NFR = Alocari ciclice - Surse ciclice - (Structuri + Creante) - Datorii de expl.

Fondul de rulment (F.R.), în starea de echilibru financiar ar trebui sa fie egal cu nevoi de fond de rulment si sa degaje o tretorerie neta pozitiva:

FR = NFR + TN

Echilibrul financiar într-o forma simplificata, este definit de egalitaea dintre venituri si cheltuieli.

Într-o determinare financiara, echilibrul financiar exprima egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfasurarii activitatii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt.

Analiza echilibrului financiar evidentiaza modalitati de realizare a echilibrului financiar având ca obiectiv:

Echilibrul pe termen lung, când se copara capitalul permanent cu activele imobiliare, fond de rulment;

Echilibrul curent, când se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt (nevoia de fond de rulment);

Echilibrul pe termen scurt când se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment (trezorial).

Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derulerea unei activitati profitabile, aceasta obtinându-se prin legarea unui lung sir de dezechilibre care se manifesta în activitatea curenta a unei întreprinderi.


ECHILIBRUL FINANCIAR


Nr.

Crt.

Specificatie

U.M.

Perioada de analiza

Simbol formula




A. ECHILIBRUL PERMANENT


Fond de rulment propriu

RON



FR=Cpm-In


Fond de rulment strain

RON



FR=Cpr-In


Rata de finantare permanenta

RON



RfP=Cpm/In


B. ECHILIBRUL CURENT


Necesarul de fond de rulment

RON



NFR=(St+Cr)-(Fz+Ob)


Rata de finantare ciclica




Rfc=Ots/Acm


Trezoreria neta

RON



TN=FR-NFR=Ob-Its


Rata de finantare globala




Rfg=FR/NFR


Fondul de rulment scade în anul 2004 fata de anul 2003, în ambii ani are o valoare negativa, ceea ce înseamna ca reprezinta o degajare de resurse atrase.





2.3. ANALIZA RISCULUI FINANCIAR


Pentru a caracteriza lichidarea întreprinderii se folosesc urmatoarele rate: rata liciditatii curente, rata lichiditatii rapide, rata lichiditatii imediate.


RATE DE LICHIDITATE


Nr.

Crt.

Specificatie

Perioada de analizat

Simbol formula




Rata de lichiditate curenta



AC/Dts


Rata de lichiditate rapida



(Cr+Db)/Dts


Rata de lichiditate imediata



Db/Dts+3/8%    2003/2004


Rata lichiditatii curente reflecta capacitatea întreprinderii de a satisface obligatiile pe termen scurt prin transformarea tuturor elementelor patrimoniale de natura activelor circulante în lichiditati. Are un nivel asigurator de 1,00.

Rata de lichiditate curenta nu depaseste nivelul asigurator 1,00 în anii 2003 si 2004, dar este sub acest nivel si în jur de 0,8.

Rata lichiditatii rapide exclude stocurile din mijloacele curente de plata, acestea constituind elementul cel mai incert sub aspectul valorii si gradului de lichiditati. Exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati banesti. Nivelul asigurator este de 0,75.

Rata de lichiditate rapida este sub nivelul asigurator în anul 2003, depaseste cu putin acest nivel în 2004 ajungând la 0,81. Reiese ca societatea poate sa-si plateasca datoriile pe termen scurt în totalitate din lichiditatile pe care le are dupa ce-si scade stocurile.

Rata lichiditatii imediate pune în corespondenta elementele cele mai lichide ale activului cu datorii pe termen scurt, respectiv apreciaza masura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitatilor banesti. Limita minima acceptabila este de 0,5.

Rata de lichiditate imediata este sub nivel de asigurator de 0.5, deci societatea nu-si poate plati datoriile pe termen scurt, pe seama disponibilitatilor banesti.

Solvabilitatea reflecta capacitatea întreprinderii de a-si onora obligatiile pe termen mediu si lung, sau mai este definita ca aptitudinea întreprinderii de a face fata angajamentelor sale în caz de lichidare, ceea ce înseamna încetarea exploatarii si punerea în valoare a activelor sale.

Solvabilitatea patrimoniala =     capital social x 100

Credite pe termen mediu si lung+capital social


Nivelul asiguratorului pentru aceasta rata este cuprinsa între 40 - 60% limita minima fiind considerata 30%.


Rate de solvabilitate


Nr.

crt.

Specitficatie

U.M.

Perioada de analiza

Simbol

formula

Anul 2003

Anul 2004


Solvabilitatea patrimoniala





At/Dt


Rata capacitatii de rambursare la teren




CAF/Dat


Solvabilitatea patrimoniala exprima gradul în care firma ar putea sa-si acopere toate datoriile sale, indiferent de termen, din activelel de care dispune, în cazul în care ar înceta activitatea. Valoarea asiguratoare este de 2,0.

Solvabilitatea patrimoniala nu depaseste valoarea asiguratoare situându-se ls jumatate fata de valoarea asiguratoare.

Rata capacitatii de rambursare la termen arata masura în care sursele potentiale de autofinantare degajata din activitatea firmei pot acoperii datoriile totale ale firmei. Nivelul minim acceptabil este de 50% (corespunde achitarii datoriiloe intr+un termen de 2 ani) sub acest nivel firma aflându-se în pericolul incapacitatii de plata, iar nivelul optim este considerat de 10%. Priveste solvabilitatea din perspectiva dinamica.

Rata creditelor de trezorerie arata masura în care creditele pe termen scurt acopera necesarul de fond de rulment. Arata partea din NFR care a trebuit sa fie acoperita din credite de trezorerie. La sfârsitul anului 2003 societatea avea credite de 100 lei, restituite pâna la sfârsitul anului 2004, care au acoperit necesarul de fond de rulment doar în proportie de 0,19%.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare arata masuri în care cheltuieilile financiare consuma numerar din acumulari brute din activitatea de exploatare. Nivelul maxim acceptabil este de 50 %, peste acest nivel firma aflându-se în pericol de numerar negativ.

Rata de prevedere a cheltuielilor financiare este în scadere brusca, nivelul maxim acceptat fiind de 50 % înregistrat în anul 2003, iar în 2004 a scazut cu 11 %.


Ratele de gestiune


Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.


Parioada de analiza

Simbol

formula

anul 2003

anul 2004

A

Ratele de gestiune generala a activelor


Rotatia activului total

rotatii



rAT=Ca/AT


Rotatia imobilizarilor nete

rotatii



rAi=Ca/Ai


Durata de rotatie al

activului circulant

rotatii



rAc= Ca/Ai

B

Ratele de gestiune curenta a activelor si resurselor


Durata de rotatie a stocurilor

zile



dzSt=(St/Ca)x360


Durata de încasare a creantelor curente

zile



dzCr=(Cr/Vt)x360


Durata de încasare a clientilor

zile





dzCr=(Cr/Ca)x360


Durata de plata a

datoriilor curente

zile



dzOts=(Ots/ChF)x360


Ratele de rentabilitate


Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.


Parioada de analiza

Simbol

formula

anul 2003

anul 2004

A

Ratele de profitabilitate


Rata profitabilitatii veniturilor




Rrv=Pn/vt


Rata profitabilitatii resurselor consumate




Rrc=Pn/Cht


Rata marjei brute




Rrc =Ebe/Ca


Rata profitabilitatii comerciale




Rrc=Re/Ca

B

Ratele de rentabilitate


Rentabilitate economica a capitalurilor investite




Rre=Re/Cinv


Rentabilitatea economica a activelor




Rre=Ebe/At


Rentabilitatea financiara




Rrf=Pn/Cpr






Influenta modificarii vitezei de rotatie a activelor totale.


3.Influenta modificarii rentabilitatii nete a veniturilor.


2.5.Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune


Nr.

Crt.

Spectificatie

U.M.


Parioada de analiza

Simbol

Formula

anul 2003

anul 2004


Marja comerciala

RON



MC=Vvmf-Cmf


Cifra de afacrei

RON



CA=Vvmf+Pv


Productia exectiului

RON



Pe=Pv+Ps+Pi


Valoarea adaugata

RON



Va=Mc+Pe-Ce-Csit


Excedentul brut de exploatare

RON



Ebe=Va+Se-Mva-Chp


Rezultatul din exploatare

RON



Re=Ebe+Ave+Vp-Ace-Cpa


Rezultatul financiar

RON



Rf=Vf-Cf


Rezultatul curent

RON



Rc=Re+Rf


Rezultatul extrordinar

RON



Rx=Vx-Cx


Rezultatul brut

RON



Rb=Re+Rx


Rezultatul net

RON



Rn=Rb-ImpP


Capacitatea de autofinantare

RON



Caf


Principiul general de corectie al activului este urmmatorul:

Ansamblul resurselor.


Reprezentarea grafica este urmatoarea:


SISTEME sI PRODUSE INFORMATICE PENTRU ASISTAREA DECIZIEI

Sisteme informatice pentru asistarea deciziei (SIAD)

Definire si tipologie

"În tehnica de azi, mijloacele sunt mai tari decât scopurile"

"E ceva care face - clic- si masina începe sa functioneze"

Constantin Noica

Sistemul informatic de asistare a deciziei se defineste ca fiind un sistem informatic

destinat asistarii decidentilor în rezolvarea unor probleme

prin îmbinarea judecatii umane cu procesarea automata a informatiilor si

al carui obiectiv principal îl constituie ameliorarea calitatii procesului decizional

(eficacitatea în primul rând si nu eficienta).

Principalele caracteristici ale unui SIAD sunt urmatoarele:

SIAD sunt destinate în principal problemelor care nu pot fi rezolvate cu ajutorul

altor sisteme informatice sau metode cantitative, prin îmbinarea judecatii umane cu

procesarea automata a informatiilor.

Ele asista managerii - atât la nivel individual cât si la nivel de grup - de la diverse

niveluri organizationale, în toate fazele procesului decizional, fiind adaptabile

oricarui stil decizional.

Cautarea solutiilor necesita manipulari de date, cautare de informatii, modelare,

calcule.

Criteriile de decizie sunt numeroase, conflictuale si depind adesea de utilizatori.

Experienta, intuitia judecatile si preferintele decidentului sunt esentiale.

Timpul de raspuns pentru obtinerea unei solutii satisfacatoare este limitat.

Tipologia SIAD

Sistemele informatice de asistare a deciziei se pot clasifica în functie de mai multe

criterii; unul dintre cel mai des utilizate îl constituie gradul în care solutia oferita de

sistem se bazeaza pe analiza datelor sau pe modelare. Primele sisteme de asistare a

deciziei erau în principal bazate pe modele, însa progresele recente înregistrate în

domeniile prelucrarii informatiilor si tehnologiilor bazelor de date au permis dezvoltarea

unor SIAD bazate pe analiza datelor. Putem deci clasifica SIAD în doua categorii:

SIAD bazate pe modele - au fost primele SIAD (sfârsitul anilor 70 si începutul anilor

80). Sunt de regula sisteme autonome, separate de sistemele informatice ale

organizatiei, care utilizau un anumit tip de model pentru efectuarea unor analize de

tipul "what if " precum si alte tipuri de analize. Functionarea acestora se baza pe un

model cantitativ, combinat cu o interfata prietenoasa, care facilita utilizarea acestuia.

SIAD bazate pe date - analizeaza un volum mare de date stocate în sistemul

informatic al organizatiei. Ele sustin procesul decizional oferind posibilitatea extragerii

unor informatii utile din multitudinea datelor disponibile. De regula, acestea sunt

stocate în depozite de date {data warehouse) iar pentru analiza lor se folosesc noi

tehnologii informationale: OLAP (procesarea analitica a datelor în timp real) si data

mining ("forarea datelor" - cautarea de informatii).

Se pot adauga la aceasta clasificare si sistemele SIAD bazate pe cunostinte, care

înglobeaza tehnologii ale inteligentei artificiale si pot fi numite si SIIAD- Sisteme

Inteligente de Asistarea Deciziei

O alta clasificare a SIAD (Holsapple si Whinston -1996) grupeaza aceste sisteme

în urmatoarele 5 categorii:

SIAD bazate pe analiza textelor - datele, informatiile si cunostintele sunt regasite de

cele mai multe ori sub forma unui text ce trebuie analizat de decident. Prin urmare,

reprezentarea si prelucrarea eficienta a textelor constituie o sarcina importanta a

sistemului de asistare a deciziei. Un SIAD bazat pe text asigura crearea, revizuirea si

vizualizarea automata a diferitelor documente si va utiliza tehnologii ca: hypertext,

agenti inteligenti, tehnologii Web.

SIAD bazate pe baze de date - baza de date a organizatiei este componenta esentiala a

structurii sale.

SIAD bazate pe procesoare de tabele - procesoarele de tabele reprezinta limbaje de

modelare care permit utilizatorului sa descrie modele pentru a efectua diverse analize.

Cel mai utilizat procesor de tabele este EXCEL, care include numeroase tipuri de

modele (statistice, financiare, de optimizare, de simulare, de previziune, etc.).

SIAD bazate pe functii - o functie este un algoritm sau o procedura tradusa într-un

program pentru a rezolva un anumit tip de problema (de exemplu, regresia liniara

pentru a calcula un trend). în EXCEL, ele sunt numite functii.

SIAD bazate pe reguli - regulile se regasesc în componenta sistem de gestiune a

cunostintelor, ca formalism de reprezentare a acestora în cadrul sistemelor expert; ele

pot înlocui sau se pot încadra în modelele cantitative.

Exista si alte criterii de clasificare ale sistemelor informatice de asistare a deciziei:

tipul si nivelul decizional periodicitatea cu care sunt utilizate (institutionale sau ad hoc),

numarul de utilizatori (individuale, de grup, organizationale), etc.

Se remarca în acest context aparitia în ultimii ani a sistemelor de asistare a

deciziei de grup, ca suport în procesul de adoptare a deciziilor de catre un grup de

decidenti si nu de unul singur, decizii care ocupa o pondere importanta în numarul total al

deciziilor ce trebuie luate în cadrul unei organizatii. Principalul obiectiv al acestor sisteme

îl constituie, ca si în cazul celor destinate unui singur utilizator, cresterea calitatii

procesului decizional, prin potentarea avantajelor aduse de lucrul în echipa si reducerea

potentialelor disfunctionalitati (tendinta spre uniformizare, tendinta de a transfera

responsabilitatea, de a oferi doar solutii satisfacatoare, înclinatia prea mare catre risc,

fragmentarea timpului, durata si costurile ridicate).

6.1.2. Locul sistemelor informatice de asistare a deciziei în cadrul

sistemului informational al firmei

Utilizând reprezentarea schematica, vom prezenta în continuare locul sistemelor

informatice de asistare a deciziei în cadrul sistemului informational al firmei, plecând de la

modelul OID Operatie-Informatie-Decizie) la care se adauga sistemul de cunostinte al

unei organizatii (modelul OICD

SIAD sunt sisteme informatice al caror obiectiv îl constituie asistarea procesului

managerial. În anumite cazuri, sistemul de conducere poate apela la baza de date de

cunostinte a organizatiei sau la servicii de consultanta oferite de experti carora le furnizeaza date, informatii, cunostinte personale (problema si contextul acesteia) si de la

care primeste confirmari sau infirmari ale unor supozitii, diagnostice, aprecieri, sfaturi,

propuneri, solutii, previziuni. Decizia finala si responsabilitatea acesteia apartin desigur

sistemului executiv.

ST Sistemele informatice tranzactionale se ocupa exclusiv de culegerea datelor,

stocarea si prezentarea lor în detaliu.

SCO Sistemele informatice utilizate pentru conducerea operativa a sistemului

operational descompun deciziile în ordine si le transmit spre executie sistemului

operational. În aceasta categorie se încadreaza sistemele de planificare operativa a

productiei, sistemele de ordonantare, lansare a productiei, sistemele de reaprovizionare,

sistemele de stabilire a traseelor, etc.

MIS Management Information Systems) - Sistemele informatice manageriale se ocupa de prelucrarea datelor preluate din ST pentru obtinerea informatiilor de sinteza

necesare sistemului de decizie.

SII Sistemele informatice inteligente care sustin aceasta "consiliere" înglobeaza

tehnici de inteligenta artificiala.

Cea mai mare parte a sistemelor inteligente asociate cu SIAD sunt sisteme expert.

Acestea sunt sisteme destinate rezolvarii unor probleme nestructurate cu ajutorul

tehnologiilor inteligentei artificiale, utilizând cunostinte ale unui expert uman recunoscut

în domeniul respectiv. Ele joaca rolul unui consilier inteligent în domeniul pentru care au

fost realizate, fiind capabile sa justifice solutiile obtinute si sa explice totodata logica care a

stat la baza rationamentelor efectuate. Un sistem expert poate atinge un nivel de

performanta comparabil cu cel atins de un expert uman în rezolvarea problemelor dificile

dintr-un domeniu. Sistemele expert nu utilizeaza modele. Sil care utilizeaza modele sunt

încadrate în clasa sistemelor cu baze de cunostinte care la rândul lor pot fi asociate cu

SIAD prin tehnologia Knowledge Management.

SIAD & MIS & SCO & ST (fig. 58). Toate tipurile de sisteme informatice

integrate pe verticala se constituie în sisteme informatice integrate pentru management

ERP Enterprise Ressource Planning) sistem complet integrat de urmarire, evidenta si

control a activitatii întreprinderii.

Suport software pentru etapele procesului decizional

Suport software pentru etapa de informare generala (intelligence)

Un sistem informatic de asistare a deciziei în aceasta faza de informare generala, în

care se urmareste identificarea si formalizarea problemei trebuie, în primul rând, sa aiba

capacitatea de a prelua si interpreta informatiile interne si externe.

Alaturi de sistemele informatice de gestiune, care furnizeaza o mare cantitate de

informatii decidentilor (rapoarte de sinteza în functie de anumite criterii, rapoarte privind

situatii de exceptie, etc), multe din tehnologiile informationale destinate asistarii deciziei

îsi pot dovedi utilitatea în aceasta etapa:

Sistemele informatice destinate conducerii executive (EIS), care au

drept obiectiv principal monitorizarea surselor de informatii interne

si externe, în vederea sesizarii în timp util a posibilitatii de aparitie a

unor probleme sau oportunitati pentru organizatia respectiva.

Noile tehnologii, cum ar fi "descoperirea de noi informatii" (data

mining) sau prelucrarea analitica a datelor în timp real (online

analytic processing - OLAP

Sistemele expert pot furniza de asemenea, informatii privind natura

unei anumite probleme, clasa în care se poate încadra, oportunitatea

diverselor metode de abordare a sa. Unul din domeniile dedicate ale

sistemelor expert o reprezinta diagnosticul si interpretarea

informatiilor, ori tocmai în acest domeniu se poate încadra si aceasta

prima faza a procesului decizional.

Suport software pentru faza de concepere (design)

În identificarea actiunilor posibile, în analiza criteriilor de alegere a acestora si în

previzionarea consecintelor lor se pot utiliza modelele standard furnizate de un SIAD (de

exemplu, modele financiare sau modele de previziune). Daca solutiile alternative pentru

problemele structurate se pot obtine cu ajutorul unor modele standard, în cazul problemelor

complexe, nestructurate este necesara expertiza, care poate fi furnizata de catre o persoana,

un produs soft "brainstorming" sau un sistem expert. Cele mai multe sisteme de asistare a

deciziei pot realiza analize cantitative, iar integrarea în structura acestora a unui modul de

tip sistem expert le poate conferi capacitatea de a realiza atât analize calitative cât si de a

selecta modelele cantitative adecvate situatiei respective. Daca identificarea celor mai bune

optiuni implica un "brainstorming", se pot utiliza cu succes sistemele de asistare a deciziei

de grup (SADG ).

Suport software pentru faza de alegere (choice)

În aceasta etapa decisiva a procesului decizional, sistemele informatice de asistare a

deciziei pot oferi un real suport, prin modele cu ajutorul carora se identifica rapid solutia

optima sau satisfacatoare, se realizeaza analiza de senzitivitate sau se analizeaza diverse

scenarii. De asemenea, un sistem expert poate analiza oportunitatea anumitor actiuni si

recomanda o solutie, în cazul unei decizii de grup, un sistem de asistare a deciziei de grup

se poate dovedi extrem de util.

Suport software pentru faza de implementare

Unii autori considera ca beneficiile utilizarii unui SIAD în faza de implementare a

deciziei sunt deseori mai importante decât cele din fazele de adoptare a acesteia.

Principalele directii în care un astfel de sistem ofera un real suport sunt comunicarea,

explicarea si justificarea deciziei. Totodata, un sistem expert ar putea juca rolul unui

consultant în problemele legate de implementarea unei decizii (inertia la schimbare,

formarea personalului etc.).

Sisteme suport pentru asistarea deciziei

Sistemele informatice de asistare a deciziei, ca orice alt sistem informatic, presupun

existenta unui suport software care sa le asigure un mediu de dezvoltare, întretinere si

functionare. Prin analogie cu sistemele informatice tranzactionale care functioneaza într-un

mediu asigurat de sistemele de gestiune a datelor, sistemele informatice de asistarea

deciziei vor functiona într-un mediu creat de un sistem suport de asistare a deciziei

(SSAD)

6.2. Tehnologii informatice de stocare si prelucrare a datelor

Transformarea datelor în informatii si a acestora în cunostinte este un proces de

valorificare a datelor prin sintetizarea lor dupa diverse criterii, urmata de analiza datelor

astfel centralizate pentru identificarea anumitor tipare si corelatii si în final interpretarea

lor.

Sintetizarea datelor, centralizarea lor dupa anumite criterii este un proces

arhicunoscut si utilizat în elaborarea situatiilor de sinteza, a rapoartelor periodice create

pentru informarea managerilor si se constituie în suportul pe care acestia îsi fundamenteaza

deciziile.

Solutiile clasice pe care informatica de gestiune le-a oferit acestui proces de

sintetizare a datelor sunt:

Programe dedicate care exploateaza flexibilitatea limbajelor procedurale în

gruparea dupa anumite criterii si sintetizarea datelor

Interogari care grupeaza datele dupa criteriile cerute si aplica functii pe domeniile

astfel create (clauza Group by din limbajul SQL si functiile Sum, Count, Avg, Min,

Max, Last, First, etc)

Mecanismul de totalizare si subtotalizare din generatoarele de rapoarte care permit

indicarea unor ierarhii de criterii de grupare

În informatica moderna, problema centralizarii datelor se pune în aceeasi termeni

dar volumul imens de date ce trebuie explorate face ca tehnicile clasice sa devina

inaplicabile din cauza timpului necesar pentru procesare. Tehnologiile moderne de

centralizare a datelor precum Data Warehousing (depozitarea datelor) si On-line Analytical

Processing (OLAP - procesare analitica on-line) încep sa fie utilizate pe o scara din ce în ce

mai mare, pe masura ce suporturile software ce le includ câstiga teren ca suport de baze de

date pentru sistemele tranzactionale.

Tehnologiile de centralizare fac primul pas spre transformarea datelor în

informatii: sinteza. Al doilea pas este analiza datelor

Analiza datelor încearca sa descopere relatii între datele sintetizate: tipare, asocieri,

corelatii pe plan structural, functional si cauzal.

Cea mai simpla forma de analiza a datelor este compararea datelor sintetizate cu

date similare. Compararea se face pastrând toate criteriile identice, unul singur având

valori diferite.

Tehnologiile de comparatie includ o mare varietate de tehnici de observare care

semnalizeaza tipare, corelatii, asociatii prin evidentierea unor similitudini sau din contra,

sesizeaza abaterile, exceptiile, situatiile anormale. Principala calitate a unui analist este

abilitatea de a observa aceste similitudini sau diferente în masa datelor pe care le

analizeaza. Informatica clasica a venit în sprijinul sau cu tehnicile de prezentare grafica a

datelor care transforma informatia cantitativa în informatie calitativa. Pe un grafic se pot

observa vizual cu rapiditate abaterile, exceptiile, iar cu o anumita dexteritate se pot observa

si anumite tipare, corelatii, asociatii.

Progresiv, au aparut si s-au impus tehnici de observare analitica a datelor

fundamentate pe teorii matematice (theory-driven) care compara datele reale cu datele

teoretice produse de un model ipotetic. Daca se potrivesc, modelul se poate lua în

considerare ca fiind o reprezentare corecta a procesului care a produs setul de date

observate; daca nu, se schimba modelul ipotetic si se reia procesul de comparatie pâna la

obtinerea unui model suficient de reprezentativ pentru procesul respectiv (daca exista).

De multe ori însa, setul de modele teoretice nu este suficient, procesul observat

neputând fi încadrat în nici-un model cunoscut. Ca urmare, descoperirea de noi modele

este un deziderat permanent care a condus la expansiunea tehnicilor de observare fara

utilizarea unui model preconceput, tehnici de observare automata, bazate pe date (datadriven

Rezultatul acestor tehnici de observare automata se poate conserva într-un model

cu caracter general, utilizabil ca fundament teoretic în primul tip de tehnici de observare.

Aceste tehnici de observare analitica a datelor se regrupeaza într-o tehnologie moderna,

data mining.

În urma procesului de observare analitica se obtin tipare, corelatii si chiar modele

din care se pot deduce tendinte, se poate specifica cu o anumita probabilitate cum vor arata

datele în perioada urmatoare. Puterea descriptiva a modelului reprezentativ permite

interpretarea datelor

Interpretarea datelor este un proces cognitiv care conduce la o apreciere generala

a situatiei, la identificarea unor probleme sau sesizarea unor oportunitati, la stabilirea

potentialelor cauze ale problemelor sau la sugestii de rezolvare a lor, etc. Interpretarea

datelor este un proces în care se face apel la cunostintele cu caracter general, fundamental

si specific asociate domeniului respectiv precum si la experienta existenta. Interpretarea

datelor produce cunostinte noi care se vor adauga la cele existente.

Instrumentele software clasice construite pentru asistarea deciziei au avut în

vedere în special asigurarea unor tehnici de analiza, optimizare si simulare precum si

prezentarea grafica a rezultatelor, aspectul calitativ al informatiei fiind astfel mai usor de

sesizat de catre utilizatorii finali. Printre aceste instrumente software le amintim pe cele

cuprinse în procesoare de tabele (Lotus, Excel) orientate pe volume mici de date, cele

cuprinse în instrumentarul sistemelor de gestiune a bazelor de date (Access, Visual Fox)

capabile sa exploateze volume mari de date cu structura uniforma. Ca exemple de

asemenea instrumente amintim tabelele pivot, cross-tab queries, grafice. Un impediment

major al acestor instrumente clasice este faptul ca opereaza numai asupra unor date cu

structura prestabilita, uniforma, provenind dintr-o singura sursa. De asemenea, un alt

impediment major este dependenta de date explicite, stocate special în bazele de date

pentru a servi sistematizarii ulterioare a acestora. Un tratament intermediar de pregatire a

datelor pentru sinteza face ca analiza sa nu fie nici-o data "pe viu". Pentru depasirea

acestor impedimente, sistemele moderne de asistare a deciziei fac uz de tehnici speciale

pentru comasarea datelor stocate în structuri neuniforme, pentru utilizarea informatiilor

implicite, nespecificate în datele existente (societatea, localitatea, anul, etc.), pentru

completarea datelor cu criterii de agregare, etc. De asemenea, suporturile software de

asistare a deciziei asigura o serie de facilitati utilizatorului final: interogare în limbaj

natural, accesul la modelele conceptuale, sisteme de gestiune a serviciilor OLAP, noi

limbaje de exploatare a bazelor de date multidimensionale, servicii de prezentare a datelor

(tabele pivot, grafice) precum si servicii de integrare cu alte suporturi software (procesoare

de tabele, baze de date).

Printre produsele software care includ suport pentru asistarea deciziei pe baza

sintezei si analizei datelor se numara: ORACLE, Sybase, Informix, Microsoft SQL Server,

IBM DB2.

Depozite de date: continut si caracteristici

Depozitele de date centralizeaza, consolideaza, organizeaza si stocheaza date din

diverse surse eterogene, date care vor fi baza procesarilor analitice necesare proceselor de

decizie. Depozitul de date se construieste într-o maniera incrementala, completari si

dezvoltari ulterioare fiind oricând posibile. Datele stocate în depozite sufera un proces de

curatire si transformare care asigura calitatea informatiei generate pe baza lor. De

asemenea, în depozitele de date se pot stoca si date noi, calculate pe baza celor existente,

date cerute de regula în majoritatea rapoartelor (sume, procente, medii) scurtându-se astfel

timpul cerut pentru obtinerea lor. O caracteristica principala a depozitelor de date este

transformarea codurilor în date explicite, integrarea datelor din nomenclatoare în datele

despre tranzactii. Acest aspect de "denormalizare" a tablelor din bazele de date primare

este permis deoarece integritatea datelor nu este amenintata întrucât nu provin din exterior

iar pe de alta parte, grabeste procesul de regasire.

Un alt aspect este redundanta datelor care este iarasi permisa (data calendaristica se

poate exprima si în luni si în semestre si în sezoane). Cu alte cuvinte, datele care se pot

calcula din datele primare se stocheaza explicit în depozit pentru a fi gata calculate la o

eventuala solicitare.

Datele stocate în sisteme OLTP sunt date operationale, referitoare la un anumit proces

sau functie a întreprinderii, date de detaliu cu un anumit grad de volatilitate (pot suferi

actualizari) si prezentând interes în primul rând pentru cei ce le introduc. Datele stocate

în depozite sunt date pentru asistarea deciziei, referitoare la subiecte de interes

decizional, sunt date centralizate sau derivate din datele operationale, nu se schimba în

timp si sunt orientate catre utilizatorii finali - managerii de nivel tactic si strategic.

Putem spune ca bazele de date utilizate de sistemele operationale sunt orientate spre

tranzactii si reflecta situatia curenta în timp ce depozitele de date utilizate de sistemele

de asistare a deciziei sunt orientate spre subiectele analizelor si reflecta situatii globale,

cu caracter istoric.

Performantele cerute în cazul sistemelor tranzactionale se refera în special la

integritate, siguranta, confidentialitate, trasabilitate si timp de raspuns, având în vedere

faptul ca un numar foarte mare de utilizatori introduc date primare în sistem.

Concurenta în utilizarea sistemelor de asistare a deciziei este foarte redusa, numarul de

manageri - utilizatori finali fiind foarte mic. De asemenea, securitatea si siguranta în

exploatare nu sunt expuse unor riscuri majore, procedurile de salvare si recuperare fiind

mult mai relaxate fata de cazul sistemelor tranzactionale.

Procesarea datelor în sistemele tranzactionale se aplica unui set mic de date - de regula

introduse recent si stocate compact în cel mult câteva tabele - fiind în consecinta foarte

rapida, în timp ce fundamentarea unei decizii necesita procesarea unui volum foarte

mare de date stocate dispersat, fiind în consecinta foarte lenta.

Bazele de date ale sistemelor tranzactionale sunt proiectate si realizate pe baza unor

cerinte cunoscute în prealabil, adaptarea sistemului la cerinte ulterioare necesita reluari

ale unor faze din ciclul de viata si de regula, sistemul o data dat în exploatare

functioneaza fara modificari majore o lunga perioada. Sistemele de asistare a deciziei

evolueaza în timp într-o maniera incrementala, cerintele nu sunt cunoscute în totalitate

în momentul proiectarii si realizarii sistemului. În consecinta, depozitul de date va

trebui sa se adapteze mereu cerintelor. Datele stocate în sisteme tranzactionale sunt

gestionate ca un întreg pe când datele stocate în sistemele de asistare a deciziei pot fi

gestionate si pe sectiuni întrucât sunt organizate distinct pe subiecte de analiza.

Sistemele tranzactionale urmaresc fluxul datelor din activitatea curenta, sunt orientate

spre procese ca de exemplu vânzari, achizitii, încasari, plati, productie, etc. Depozitele

de date sunt organizate si gestionate având în vedere scopul final al analizelor, sunt

orientate spre subiecte ca de exemplu clienti, furnizori, resurse, produse, etc. Afacerea

propriu-zisa, procesele întreprinderii care stau la baza modelarii si proiectarii sistemelor

informatice operationale, nu influenteaza designul depozitului de date, nu sunt

reflectate în structura sau comportamentul acestuia.

Utilizarea depozitelor de date

Depozitele de date au fost gândite ca structuri unice, integrate si cumulative,

destinate sa asiste informational procesul de decizie de la diverse nivele ale întreprinderii.

Administratorul depozitului de date are ca sarcina accesul partajat al diverselor categorii de

manageri prin parole si drepturi de acces. Dat fiind faptul ca depozitele de date sunt

orientate spre necesitatile utilizatorului final, anumiti factori de decizie pot selecta din

depozit doar datele care le sunt utile pentru a le putea procesa mai usor sau pentru a le

transporta pe calculatoare personale. Astfel de colectii specializate pe domenii, regiuni, ani

sau alte criterii se numesc magazii de date (data marts), asa cum arata figura urmatoare.

Un alt mod de abordare a depozitelor de date este stocarea exhaustiva a datelor din

sistemele tranzactionale în depozitul de date în vederea aplicarii unei alte tehnologii de

procesare asupra lor, data mining. Aceasta tehnologie relativ noua câstiga din ce în ce mai

mult teren prin capacitatea sa de a descoperi aspecte noi ale activitatii desfasurate, aspecte

trecute în mod normal cu vederea: corelatii între evenimente, asociatii între anumite fapte,

secvente, tipare de comportament - toate extrem de utile în procesele de luare a deciziei.

Procesarea datelor prin tehnologia data mining se desfasoara fara interventia utilizatorului,

în background, rezultatele fiind stocate pentru consultare ulterioara la cerere.

Mediul de depozitare a datelor

Din punct de vedere structural, un mediu în care se poate construi, mentine si

exploata un depozit de date este alcatuit din urmatoarele componente:

Surse de date tranzactionale

Instrumente de proiectare-dezvoltare

Instrumente de extractie si transformare a datelor

Sistemul de gestiune al bazei de date

Aceste componente sunt integrate pe platforma Microsoft în mediul de lucru Data

Warehousing Framework care a servit si la constructia SQL Server 7.0. Scopul acestui

mediu de lucru este asistarea activitatilor de proiectare, implementare si administrare ale

depozitelor de date pe toata durata vietii acestora. Mediul de lucru Data Warehousing

Framework ofera:

arhitectura deschisa , usor de integrat cu produse provenind de pe alte platforme;

servicii de import-export cu validarea, curatirea si transformarea datelor;

metadate integrate pentru proiectarea depozitului, serviciile de populare cu date,

sistemul de gestiune al serverului si instrumente ale utilizatorului final ;

managementul infrastructurii (gestiunea suportului, a taskurilor, a evenimentelor,

alertelor si notificarilor);

Pentru proiectarea unui depozit de date sunt necesare o serie de instrumente:

instrumente pentru descrierea logica si fizica a surselor de date precum si a depozitului

sau magaziei de date în care urmeaza sa fie stocate ;

instrumente pentru validarea, curatirea si transformarea datelor cu care urmeaza sa se

populeze depozitul ;

instrumentele destinate utilizatorului final care permit accesul la informatia stocata în

depozit incluzând:

medii de dezvoltare de aplicatii ;

produse specializate în analiza datelor ;

aplicatii personale.

Tehnologia OLAP

Caracteristici OLAP

OLAP este o tehnologie de agregare a datelor stocate în depozite într-o abordare

multidimensionala care asigura acces rapid la informatiile necesare analistilor, managerilor

si directorilor într-o maniera consistenta, interactiva si foarte flexibila. OLAP si depozitele

de date se completeaza reciproc, OLAP transformând volumul imens de date stocate si

gestionate în depozite în informatii utile procesului de decizie.

Tehnologia OLAP nu este un concept nou dar numele este relativ recent fiind

introdus în 1993 de catre E. F. Codd, inventatorul modelului relational într-un articol

întitulat: "Punerea la dispozitia analistilor a unui instrument de procesare analitica online:

un mandat pentru tehnologiile informationale". În acel articol, autorul a prezentat 12

reguli care defineau caracteristicile unei aplicatii OLAP pe care ulterior le-a restrâns la 5

reguli grupate într-un test care se numeste FASMI (Fast Analysis Shared

Multidimensional Information)

Fast - rapiditate (capacitatea de a livra informatiile în timp util de ordinul

secundelor)

Analysis - analiza (capacitatea de a efectua analize numerice si statistice prin

aplicatii predefinite sau create ad-hoc de catre utilizator.

Shared - partajata (utilizata în regim concurent de mai multi utilizatori, fapt ce

impune asigurarea securitatii si confidentialitatii datelor)

Multidimensional - Caracteristica esentiala a OLAP

Information - Acces la orice date si informatii relevante pentru analiza, oriunde sar

gasi si în orice volum

Tehnicile utilizate de OLAP cuprind de la simpla navigatie si selectie a datelor

pâna la analize complexe incluzând modele si serii temporale. Aplicatiile construite cu

tehnologia OLAP asigura analiza rapida a informatiei multidimensionale distribuita în

locatii multiple si accesibila în acelasi timp unui numar mare de utilizatori. OLAP

utilizeaza în acest scop baze de date multidimensionale, prin contrast cu bazele de date

relationale care sunt bidimensionale prin definitie. O facilitate extrem de puternica oferita

de OLAP este posibilitatea de a construi scenarii si în consecinta, posibilitatea de a

raspunde la întrebari de tipul "ce ar fi daca?" în timp ce depozitele de date pot oferi

raspunsuri numai la întrebari de tipul "Cine? Ce? Unde? Când?

Analiza datelor, de tip numeric sau statistic, poate fi predefinita de creatorul

aplicatiei dar si de utilizatorul final în cadrul unor interogari ad-hoc. OLAP asigura suport

acestei analize prin capacitatea sa de a efectua calcule intensive.

Principalele caracteristici OLAP sunt :

Perspectiva (view) multimensionala asupra datelor.

Capacitate de calcul intensive.

Orientare în timp (time intelligence).

Tehnologia DATA MINING

Dupa mai multe decenii în cursul carora mijloace si tehnici informatice tot mai

evoluate au contribuit la amplificarea capacitatii de memorare si stocare a datelor, ultimii

ani au marcat o reorientare semnificativa în utilizarea volumelor de date stocate, de la un

proces de explorare retrospectiva spre unul cu caracter prospectiv.

Aceasta schimbare a devenit posibila ca urmare a maturizarii tehnologiilor legate

de data mining

Denumirea provine de la analogia cu activitatea miniera; tot asa cum este necesara

dislocarea si rafinarea a tone de minereu pentru a obtine câteva grame de aur, aici sunt

examinate si analizate sute de mii sau milioane de date pentru a extrage din ele informatii

si semnificatii noi, dincolo de scopurile pentru care acestea au fost colectate si memorate la

origine.

Data mining are, ca si alte concepte folosite în informatica, mai multe definitii. În

esenta, acestea converg spre ideea formulata anterior: un proces de extragere de

informatii noi din colectiile de date existente. Termenul de data este utilizat aici cu

semnificatia de descriere a unui eveniment precis, produs în lumea reala si verificabil prin

raportare la aceasta. Informatia (sau cunoasterea transmisa) constituie descrierea unei

categorii abstracte, ce acopera mai multe evenimente sau exemple concrete.

Principiul de functionare în data mining este urmatorul: se prelucreaza datele

referitoare la perioadele trecute, examinând o varietate de situatii care s-au produs si ale

caror rezultate sau consecinte sunt deci, bine cunoscute, pentru a evidentia caracteristicile

acestora si a permite elaborarea unui model. Odata construit, modelul poate fi aplicat

situatiilor noi de acelasi tip.

Informatiile obtinute prin data mining sunt de natura predictiva sau descriptiva

Un exemplu tipic de problema predictiva este directionarea actiunilor de marketing.

Datele rezultate din corespondenta promotionala trecuta se folosesc pentru a identifica

destinatarii pentru care urmatoarea campanie promotionala poate aduce un maxim de efect.

Produse informatice pentru asigurarea deciziei

Produsul informatic PMT

Produsul informatic PMT Production Management Trainer) este un produs

specializat în rezolvarea unei mari varietati de probleme de planificare si utilizeaza un set

de proceduri si metode matematice consacrate ce permit studiul unor situatii concrete care

apar în managementul operativ.

PMT grupeaza ansamblul de probleme manageriale pe care le trateaza în trei

subclase de probleme si anume:

Probleme de planificare tactica a productiei - Tactical Production Planning.

Probleme de planificare operativa a productiei - Operative Production Planning.

Probleme diverse - Miscellaneous Problems.

Aceasta clasificare se regaseste si în meniul principal al produsului, unde

principalele optiuni sunt cele de mai sus, completate de alte doua optiuni:

Options - optiuni legate de tipul de grafice utilizate (2D sau 3D), daca acestea sunt

color sau alb-negru si posibilitatea de a alege între doua nivele de complexitate pentru


produs - Basic si Advanced, diferenta constând în faptul ca pentru nivelul de baza nu

sunt disponibile toate tipurile de probleme.

Help

Lista completa a problemelor manageriale ce pot fi tratate cu PMT este prezentata

mai jos:

a. Planificarea tactica a productiei

Amplasarea depozitelor centrale

Un singur depozit central (modelul Steiner-Weber)

Mai multe depozite centrale

Planificarea capacitatilor (analiza de performanta)

Analiza performantei sistemelor flexibile

Metoda de alocare statica

Analiza valorii medii

Analiza performantei unui centru de productie

Analiza performantei liniilor de flux asincron

Echilibrarea liniilor de fabricatie

Amplasarea întreprinderii

b. Planificarea operativa a productiei

Planificarea agregata a productiei

Modelul LP

Procedura Column Minima

Ordonantarea productiei de baza

Planificarea necesarului de materiale (MRP)

Analiza ABC

Planificarea determinista a necesarului de materiale

Proceduri de previzionare

Dimensionarea loturilor de fabricatie

Cantitatea optima de aprovizionat

Cantitatea optima de produs

Algoritmi dinamici de dimensionare a productiei

Ordonantarea în timp versus dimensionarea loturilor

Dimensionarea si secventierea loturilor

Ordonantare

Ordonantarea activitatilor

Secventiere

Secventiere pe o singura masina

Algoritmii lui Jahnson (2 masini)

Managementul stocurilor

Planificarea transportului (modelul _lassic de transport)

c. Probleme diverse

Controlul calitatii

Esantionare

Controlul proceselor

Planificarea lucrarilor de întretinere - mentenanta

Proceduri de cercetari operationale

Drumul minim în graf (algoritmul lui Dijkstra)

Modele de asteptare (analitic)

Simularea sistemelor cu fire de asteptare

Modulele oferite de produs sunt

Acceptance Sampling Analysis - Analiza de încadrare în limite

Aggregate Planning - Planificare agregata

Decision Analysis - Analiza decizionala

Dynamic Programming - Programare dinamica

Facility Location and Layout - Amplasarea întreprinderii

Forecasting - Previziune

Inventory Theory and System - Teoria si sistemul stocurilor

Job Scheduling - Planificarea operatiilor

Linear and Integer Programming - Programare liniara si întreaga

Linear and Integer Goal Programming - Programare liniara si întreaga cu functie

obiectiv

MarKov Process - Procese Markov

Material Requirements Planning - Planificarea necesarului de materiale

Network Modeling - Modelarea grafurilor

Nonlinear Programming - Programare neliniara

PERT/CPM

Quadratic Programming - Programare patratica

Queuing Analysis - Analiza firelor de asteptare

Queuing System Simulation - Simularea sistemelor cu fire de asteptare

Quality Control Chart - Grafice de control al calitatii

Meniul principal cuprinde urmatoarele optiuni

File - crearea unei probleme noi, încarcarea unei probleme existente, salvarea sau

imprimarea unei probleme, setarea parametrilor de imprimare

Edit - manipularea textului (Cut, Copy, Paste); modificarea numelui unei probleme

(Problem Name)

Format - formatarea modului de afisare a numerelor (Number) si a textului (Font),

modul de aliniere, definirea dimensiunilor pentru rânduri si coloane

Solve and Analyze - optiuni legate de modurile în care o problema poate fi rezolvata;

acest meniu se modifica în functie de tipul de problema

Result - modul de afisare a rezultatelor

Utility - produsul ofera câteva utilitati, cum ar fi:

Calculator, stiintific sau standard

Ceas, analog sau digital

Grafice - permite desenarea unor grafice de diverse tipuri

Window - modul de dispunere a diferitelor ferestre deschise la un moment dat

WinQSB - permite navigarea între modulele produsului, respective selectarea unui

anumit tip de problema

Unele din submeniurile meniului principal îsi modifica optiunile disponibile în

functie de tipul problemei selectate.

Produsul informatic SYSTAT

SYSTAT este un produs informatic utilizat pentru rezolvarea problemelor din

domeniul statistic. Facilitatile principale oferite de SYSTAT pot fi grupate în trei categorii:

introducerea si gestionarea datelor (observatiilor) statistice

calcule si prelucrari statistice

reprezentari grafice ale datelor

SYSTAT ofera în privinta executiei comenzilor, doua moduri de lucru care pot fi

folosite separat sau împreuna:

introducerea comenzilor cu ajutorul meniurilor, modalitate mai abordabila pentru

utilizatorii începatori

introducerea comenzilor în linia de comanda (în fereastra principala), modalitate

recomandata pentru utilizatorii avansati. Acest mod permite o mai mare flexibilitate a

comenzilor, precum si agregarea mai multor comenzi în fisiere de tip script, pentru

automatizarea prelucrarilor cu caracter repetitiv.











Document Info


Accesari: 10960
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )