Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































SOMAJUL

economie




somajul



Astazi, un lucrator din zece nu are de lucru fata de unul din treizeci īn urma cu 20 de ani. Aceasta constatare vorbeste de la sine despre amploarea fenomenului contemporan. somajul nu loveste numai indivizii. Peste o anumita limita el submineaza īntreaga societate. Munca nu este doar mijlocul de a-ti cāstiga existenta, este de parere Michel Didier īn cartea sa Economia - Regulile jocului, ci este un mod de a te identifica. somerul poate oricānd sa-si ocupe timpul, dar el nu va mai avea un loc definit īn societate. Victima unei concedieri economice se considera adesea a fi si victima unei concedieri sociale. Acelasi autor īncearca o paralela īntre somaj si o boala necrutatoare: "somajul este ca si cancerul: pernicios, tenace si mortal. Economistii sunt ca medicii: nu sunt īn stare, pentru moment, sa vindece maladia".






6.1. Notiuni generale legate de piata fortei de munca

Salariul este recompensa acordata factorului munca. Acesta este diferit de cāstig care cuprinde si plata orelor suplimentare, premii, etc. Distingem doua metode de calcul al salariului. Normele de timp se pot aplica īn sectoarele īn care productia nu poate fi masurata cu usurinta (īnvatamānt, politie, armata etc.) sau acolo unde angajarea este un stimulent prin ea īnsasi (angajarea īn activitati functionaresti, a supraveghetorilor etc.). Ea se practica si īn domeniile de activitate unde vitezele mari ar fi daunatoare calitatii prestatiei (munca de reparatii, īn sanatate etc.). Dezavantajul normelor de timp este acela ca īncurajeaza lucrul peste program si ca nivelul productiei ar putea fi egal cu al celui mai putin binevoitor lucrator. Normele la bucata schimba mentalitatea lucratorului care va cauta noi metode de lucru pentru a creste productia. Īn acest fel scad costurile de capital, utilajele fiind folosite mai intens. Finalul este cresterea productivitatii muncii. Singurul dezavantaj al acestui mod de calcul al salariului este acela ca un ritm alert de lucru poate transforma omul īn masina.

Salariul nominal este suma de bani pe care lucratorul o primeste īn schimbul muncii prestate iar salariul real este cosul cu bunuri si servicii care se poate cumpara cu salariul īn bani.

Renta de abilitate este o suma de bani care depaseste ceea ce este necesar pentru a-l mentine pe lucrator īn angajarea īn care se afla. Putem exemplifica cu cāstigurile mari ale artistilor de reputatie internationala, cu cāstigul fostilor lideri sindicali numiti īn functii de conducere, cu cāstigurile obtinute de membri organizatiilor profesionale care impun bariere la intrarea īn bransa (examinari greu de trecut pentru meserii ca avocat, notar).

Printre teoriile economice despre salarii enumeram teoria salariului de subzistenta al lui Robert Malthus, teoria fondului de salarii a lui David Ricardo, teoria productivitatii marginale a salariului si teoria negocierii acestuia.

rata somajului va continua sa se mentina ridicata, cu exceptia Cehiei;



somajul pe termen lung are tendinta de a se croniciza (ponderea somerilor cronici īn numarul total al somerilor a crescut la 48% īn Slovacia, 40% īn Ungaria, 60% īn Bulgaria);

disparitatile regionale īn distributia somajului se accentueaza pāna la aparitia unor zone puternic defavorizate (daca īn jurul Budapestei rata somajului este īn jur de 10%, īn rest urca la 17%; la fel īn jurul Bratislavei rata somajului este de 5%, īn rest 20%);

progresele īn solutionarea problemei somajului vor fi izolate, sunt de parere forurile internationale.




6.2. Tipuri de somaj

Īn functie de cauzele diferite care provoaca fenomenul somajului, distingem trei tipuri de somaj: frictional, structural si ciclic. Descriind fiecare dintre aceste trei tipuri vom evidentia motivele aparitiei lui.

somajul frictional este somajul care se considera normal pe piata muncii si se naste din cauza miscarilor continue de persoane: a) īntre slujbe; b) īntre regiuni ale tarii īn cautare de slujbe sau c) īntre diferite stadii ale ciclului de viata. Chiar daca o economie ar fi la nivelul de utilizare completa a fortei de munca ar exista circulatie datorita faptului ca oamenii īsi cauta slujbe (la absolvirea scolii, la mutarea īntr-o alta localitate prin casatorie, divort, la reintrarea īn munca a femeilor dupa o perioada de īngrijire a copilului). somajul de mobilitate (oameni īntre doua slujbe) ar trebui considerat normal. Totusi si acesta poate fi un adevarat semn al cresterii somajului atunci cānd durata medie de asteptare īntre doua slujbe creste. Īn Franta, de exemplu, un solicitant din cinci asteapta sa munceasca mai mult de un an. Deoarece somerii frictionali sunt, de obicei, īn cautare de plasamente mai bune se considera deseori ca acestia sunt someri voluntari. Acest tip de somaj este, de regula, de scurta durata.

somajul structural este cauzat de restructurarea economiei sub incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico-stiintifice, care redistribuie forta de munca, īn scopul reducerii acesteia pe unitatea de produs ca urmare a cresterii productivitatii muncii. Apare astfel o neconcordanta īntre oferta si cererea de muncitori de o anumita calificare, specializare. Cererea pentru un anumit tip de munca creste, īn timp ce cererea pentru un altul scade, iar ofertantii de forta de munca nu se adapteaza rapid. Daca salariile s-ar ajusta lin la cererile si ofertele de forta de munca īn schimbare (scazānd īn zonele cu surplus de forta de munca ş 14414j92o ;i crescānd īn cele cu lipsa de forta de munca), ele ar putea fi un indicator corect de reorientare a fortei de munca. Dar, salariile nu raspund rapid la socurile economice, neputānd deci īndeplini pe piata fortei de munca acest rol.

somajul ciclic este cel cauzat de crize si conjuncturi defavorabile trecatoare. Este somajul perioadelor de recesiune. Faptul ca īntr-o perioada de recesiune īn SUA rata somajului creste īn peste 40 din cele 50 de state,īnseamna ca somajul este īn mare parte ciclic. somajul ciclic apare atunci cānd nivelul de angajare a fortei de munca scade ca un rezultat al cererii agregate insuficiente (cheltuieli guvernamentale reduse (G), investitii reduse (I)). O varianta a somajului ciclic este somajul sezonier care este indus de ciclicitatea naturala cauzata, de exemplu, de factorii naturali specifici īn agricultura. Distributia īntre somajul ciclic, pe de o parte si somajul structural si frictional, pe de alta parte, ajuta la diagnosticarea corecta a sanatatii pietei fortei de munca. Nivele īnalte de somaj frictional si structural pot sa apara chiar si atunci cānd pietele generale de munca sunt īn echilibru. Īn literatura de specialitate gasim si alte categorii distincte de somaj: somaj tehnic, somaj tehnologic, somaj total, somaj partial.

somajul tehnic este determinat de īntreruperea sau restrāngerea activitatii economice ca urmare a lipsei sau insuficientei unor factori de productie (energie, materii prime, subansamble etc.).


Prin prisma duratei deosebim somaj pe termen scurt (pāna la 4 saptamāni) si somaj pe termen lung (mai mult de 14 saptamāni). Studiind relatia dintre aceste doua tipuri de somaj si fazele principale ale ciclului de afaceri desprindem urmatoarele concluzii: o fractiune mare din somaj este de durata foarte scurta īn perioadele de avānt; īn recesiuni somajul pe termen lung devine o problema sociala (la mijlocul anilor '80 somajul pe termen lung a atins īn Europa 50% din totalul somajului, agravānd problemele sociale deoarece resursele familiilor se consuma dupa cāteva luni). Graficul din figura de mai jos prezinta corelatia īntre fazele ciclului economic si durata somajului.


Motivele somajului sunt: parasirea slujbelor din initiativa celor angajati; concedierile; timpul pierdut īn cautare de slujbe. Conform graficului din figura de mai jos aceste motive genereaza somaj īn proportii diferite, hotarātoare fiind si faza ciclului economic: avānt sau recesiune. Astfel, parasirea slujbelor genereaza un proces scazut de someri (1%), aproximativ acelasi īn cele doua faze luate īn studiu. Pierderea slujbelor este motivul major al somajului. Numarul concedierilor este, de regula, de trei ori mai mare īn perioadele de recesiune decāt īn cele de avānt. Timpul pierdut pentru cautarea de plasamente de catre proaspetii absolventi ai diferitelor trepte de īnvatamānt genereaza un esantion redus de someri. Chiar īn perioadele de recesiune "noii intrati īn efectivul fortei de munca" nu depasesc cu mult 1%. Cei care au fost angajati, dar dintr-un motiv sau altul (continuarea studiilor, īngrijirea copiilor etc.) au iesit din efectivul fortei de munca, alimenteaza un alt grup al somerilor, atāta timp cāt sunt īn cautare de slujbe pentru a reintra īn categoria fortei de munca.

Tabloul motivelor somajului īntr-o economie de piata nu este īnsa complet daca nu luam īn discutie si functionarea pietelor de munca competitive.


6.3. Piata fortei de munca. somaj voluntar si involuntar




Pe pietele nesindicalizate fixarea salariilor este mai putin costisitoare, dar tot necesita timp īndelungat de management.

Se poate trage concluzia ca motivul fundamental al somajului involuntar sta īn natura administrata a salariilor. Concluzia este valabila pe termen scurt deoarece pe termen lung oferta si cererea de forta de munca tind si reusesc sa se echilibreze.

Societatea noastra nu se resemneaza īn fata somajului deoarece simte, este convinsa chiar, ca posibilitatile de lucru nu lipsesc, ca ar putea fi create mii de activitati pentru a ne face viata mai buna. Pentru aceasta nu este nevoie decāt de initiativa. Herbert Meyer īn Razboiul contra progresului precizeaza: "locurile de munca nu sunt fenomene naturale. ele sunt produse artificiale, deoarece īsi datoresc existenta oamenilor care au stiut sa le creeze, iar metoda dupa care au fost create este una dintre cele mai riscante si mai complicate care pot exista. Ea cere un aport imens de inteligenta, abilitate, ambitie, bun simt si chiar putin din acea notiune complet demodata care este sansa".

Daca īn ultimii 15 ani cele mai mari patru tari din Europa au pierdut 1 milion de locuri de munca, SUA, cu o populatie activa cu putin mai mica, au creat 28 de milioane locuri de munca (27 dintre ele īn sectorul serviciilor). si aceasta numai datorita unor trasaturi clare ale culturii americane: spiritul īntreprinzator, de parteneriat, difuzarea inovatiei si nu īn ultimul rānd asumarea riscului.




loading...










Document Info


Accesari: 13044
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )