Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Satul romanesc in conditiile acquis-ului comunitar

economie


Satul românesc in conditiile acquis-ului comunitar


3.1. Adaptarea legislatiei românesti în conformitate cu P.A.C.




Restructurarea sectorului agricol este putin probabil sa se realizeze prin acordarea subventiilor doar pentru fermele relativ mari. O opozitie împamântenita a proprietarilor de terenuri în comasarea resurselor de pamânt nu este doar o mostenire a colectivizarii, fiind evidenta si în multe alte tari. În plus, o astfel de politica este incompatibila cu PAC a UE, în care sunt stabilite limite foarte scazute privind suprafete ele minime si numarul minim de animale ce sunt necesare pentru eligibilitatea platilor directe, conform PAC (de exemplu suprafata minima pentru care se pot solicita plati directe este de doar 0,3 ha)

Însa, pentru a realiza restructurarea necesara, este nevoie de o serie de politici de interventie în scopul sprijinirii fermelor m 17517m1215r ici pentru a se integra în sisteme formale de marketing precum si pentru sprijinirea dezvoltarii acestor ferme mici.

Plecând de la premisa ca punctul forte al micilor fermieri este productia, acestia ar trebui sa fie stimulati sa coopereze în vederea desfacerilor productiilor proprii, creându-se organizatii active ale producatorilor care sa poata influenta preturile din piata, sa poata negocia contracte de vânzare, ocupându-se numai de desfacerea productiei de un anumit tip al asociatiei producatorilor respectivi, dând astfel posibilitatea producatorilor sa se focalizeze numai pe componenta productie.

Realizarea acestui obiectiv strategic depinde de modul în care se vor rezolva probleme legate de restructurarea fermelor de subzistenta, înlocuirea persoanelor în vârsta din agricultura cu personal mai tânar, acordarea de subventii si limitarea platilor directe pe care le poate primi orice ferma.

O mare parte a actualei populatii agricole din România desfăsoara activitati agricole pentru a supravietui. Desi, acest rol social al agriculturii a fost foarte important în limitarea consecintelor sociale ale tranzitiei, avînd an vedere ca o paret a celor disponibilizati s-au retras la sate, aceasta împiedica procesul de consolidare a fermelor.

De aceea, se va analiza fezabilitatea introducerii unor politici pentru încurajarea înlocuirii fermierilor mai în vârsta cu fermieri capabili sa îmbunatatească viabilitatea economica a exploatatiilor agricole. Pentru a fi eligibili, fermierii mai în vârsta vor trebui sa înceteze definitiv toate activitatile agricole comerciale, iar utilizarea terenului agricol trebuie transferata altui fermier, care sa aiba abilitatile si competente în domeniu corespunzatoare si care poate demonstra ca viabilitatea exploatatiei sale se va îmbunatati prin cresterea suprafetei, volumului de munca si venitului. Cel caruia îi va fi transferat pamântul va trebui sa se angajeze pentru practicarea agriculturii în exploatatii agricole pentru o perioada care sa nu fie mai mica de cinci ani.

Desi, exista exemple bune, ferme mici care îsi îmbunatatesc viabilitatea si se dezvolta, prin investitii si practici agricole îmbunatatite,totusi, în prezent dezvoltarea acestor ferme de semisubzistentaîn ferme comerciale viabile este împiedicata de constrângeri legate de fluxul de numerar si

venituri mici.

Pentru a usura aceste probleme, se va face o analiza a fezabilitatii introducerii unei politici prin care sa se asigure un sprijin sub forma de venit temporar fermelor de semisubzistenta care se restructureaza. Măsura politica va lua forma unei plati anuale cu o rata fixa pe fermă. Eligibilitatea va depinde de depunerea si aprobarea unui plan de afaceri care sa demonstreze viabilitatea viitoare a fermei, necesitatile de investitii în mod detaliat si, inclusiv, cerintele specifice ce urmeaza a fi atinse împreuna cu o programare în timp a activitatilor. Daca acest plan de afaceri este aprobat, atunci ferma va primi plata, sub forma unei sume fixe, în primii trei ani. În cel de-al treilea an va avea loc o revizuire pentru a se investiga daca cerintele mentionate în planul de afaceri au fost atinse. Daca nu, ajutorul va fi suspendat, însa fermierul nu va trebui sa restituie ajutorul primit. Daca cerintele au fost atinse, ajutorul va fi platit si pentru urmatorii doi ani. Ajutorul nu va fi conditionat de o anumita utilizare a fondurilor, iar ferma va fi eligibila pentru sprijinirea investitiilor necesare.

Actuala Lege 166/2002 pentru aprobarea O.U.G. 108/2001 privind exploatatiile agricole limiteaza acordarea majoritatii subventiilor doar pentru fermele cele mai mari. Aceasta a avut un impact benefic în sprijinirea consolidarii numarului mic de ferme mari. Impactul viitor al acestei politici va fi însa foarte limitat deoarece sfera acestei consolidari se reduce, iar consolidarea care înca mai poate avea loc este determinata din ce în ce mai mult de oportunitatile comerciale disponibile. Acum este momentul pentru a directiona sprijinul limitat disponibil spre numarul mai mare de ferme mici care în prezent nu sunt eligibile pentru sprijin conform legii 166/2002, având în vedere ca în comunitatea europeana criteriile de eligibilitate pentru accesul la PAC sunt mult mai putin restrictive decât cele din legea sus mentionata.

Sprijin pentru înfiintarea Grupurilor de Producatori care sa realizeze marketingul în comun al produselor agricole.



Marketingul-arma in lupta de concurenta pe piata produselor agro- alimentare


În cadrul UE volume considerabile de produse agricole sunt comercializate în comun prin afaceri aflate în proprietatea fermierilor si controlate de acestia (cooperative).

Înfiintarea "grupurilor de producatori" pentru marketingul în comun al produselor agricole este o prioritate cheie în pregatirea aderarii la UE. În anumite sectoare (ex. fructe si legume proaspete, tutun, hamei) functionarea PAC a UE depinde de existenta unor asemenea organizatii de producatori. În plus, fara astfel de "grupuri de producatori" va fi foarte dificil pentru producatorii agricoli din România sa respecte standardele de calitate ale UE pentru produsele agricole. În ciuda sprijinului acordat de donatorii internationali, stabilirea grupurilor de producatori pentru marketing s-a dovedit a fi dificila în România datorita:

- unui cadru legislativ inadecvat;

- necesitatea perceperii TVA la vânzarile proprii, de catre grupurile de marketing, în timp ce fermierii care îsi vând produsele individual pe pietele stradale nu percep TVA;

- costurile de constituire a grupurilor de marketing.

Constituirea unor astfel de grupuri de fermieri, care îsi comercializeaza în comun produsele agricole, este relevanta pentru întregul sector agricol si ar contribui la dezvoltarea structurilor si sistemelor care ar facilita capacitatea producatorilor agricoli de a respecta standardele de calitate ale UE (ex. centrele de colectare a laptelui, centre de gradare si ambalare a oualor, centre de gradare, sortare si ambalare a fructelor si legumelor etc.). Pe lânga un nivel zero al TVA pentru toate produsele alimentare, se impun si următoarele masuri:

- introducerea legislatiei privind cooperativele agricole care să corespunda principiilor si celor mai bune practici internationale.

- ajutor temporar si degresiv pentru costurile administrative ale înfiintarii Grupurilor de Producatori.

Sprijin pentru stabilirea de Aliante Strategice în vederea dezvoltarii unor structuri de marketing eficiente pentru a raspunde cererii cliet ilor, atât interni cât si externi, pentru aprovizionare directa

Lantul de marketing agricol si alimentar este foarte fragmentat. Desi procesatorii si marii comercianti cu amanuntul din România ar dori sa cumpere, sa proceseze si sa vânda produse românesti, ei întâmpina dificultati mari în asigurarea unor cantitati suficiente de produse de o calitate consecventă si acceptabila.

Dezvoltarea initiativelor de marketing structurat, care integreaza fermieri, procesatori si comercianti cu amanuntul în aliante strategice, ar sprijini integrarea lantului de marketing si ar sprijini accesul produselor românesti pe piata. Procesatorii si comerciantii cu amanuntul din România si-au aratat dorinta de a crea asemenea aliante strategice. Acest tip de dezvoltare ar trebui sustinut prin acordarea de granturi pentru sprijinirea dezvoltarii unor asemenea aliante strategice.

Producatorii agricoli români au foarte putine informatii, sau chiar deloc, despre preturile produselor agricole în diferite segmente de piata (comercianti cu amanuntul, procesatori din alimentatie, piete etc.), în locatii diferite pe întreg teritoriul României, pentru calitati diferite ale produsului, sau date privind evolutia preturilor de-a lungul unui an de marketing. În consecinta, ei au informatii limitate pe baza carora sa poata lua decizii de productie sau referitoare la marketing.

Acestea le îngreuneaza procesul decizional si reduce implicarea lor în marketingul comercial al produselor si le reduce, în consecinta, veniturile.

Procesatorii din alimentatie nu au informatii privind cererea pe piata, a preferintelor consumatorilor si a comportamentului concurentei pe piata atât pentru România cât si, ceea ce este mai problematic, pentru pietele externe. Aceasta lipsa la nivel informational duce la marirea importurilor si totodata la descresterea exporturilor.

Chiar si în situatia în care informatia exista, multe companii de procesare în alimentatie nu dispun de personal calificat, capabil sa colecteze, sa ordoneze, sa analizeze si sa raporteze astfel de informatii. Mai mult, anumite informatii nu sunt publice si necesita studii de piata si analize pentru colectarea datelor, ceea ce poate fi foarte costisitor daca studiile sunt întreprinse de o singura companie. Finantarea nerambursabila a unor asociatii ale procesatorilor din industria alimentara cu scopul de a realiza aceste analize, ar încuraja companiile sa finanteze în comun astfel de analize si, de asemenea, ar conduce la consolidarea unor asemenea asociatii, care reprezinta parteneri economici si sociali necesari în procesul de aderare a României la Uniunea Europeana.

Pentru aceasta se impun:

- înfiintarea si operarea unui sistem informational privind preturile pe piata.

- ajutoare sub forma de grant acordate asociatiilor recunoscute ale procesatorilor, pentru a realiza studii de piata si analize folosite în evaluarea oportunitatilor, atât pe pietele interne cât si externe.

Fermierii mici, care nu au acces la instalatii de racire nu prezinta interes pentru procestorii de lapte, doarece acestia livreaza doar cantitati mici de lapte, de o calitate în general slaba, iar procestorii au costuri totale per litru. Se propune acordarea de sprijin pentru dezvoltarea centrelor de colectare a paltelui în scopul cresterii sanselor micilor fermiei de a intra în sistem si, în acelsi timp, de a asigura procesatorilor cantitati mai mari de lapte si de o calitate îmbunatatita.

În ceea ce priveste sectorul de cereale este necesar un sector important de procesare pe scara mica, ce poate asigura iesirea pe piata si competitia cu companiile mari si oligopolistice si care sa creeze noi oportunitati pentru producerea unor produse cu valoare adaugata.

Investitiile directe straine (IDS) au fost de o importanta majora în accelerarea procesului de restructurare si modernizare a sectoarelor agricol si alimentar în tarile din Centrul si Estul Europei, deoarece fondurile interne au fost limitate (fonduri private si publice). IDS nu asigura numai capitalul necesar pentru înnoirea activelor fizice, ci aduc si abilitati de management, marketing si tehnologie, care sunt limitate în regiune. IDS pot aduce, de asemenea, informatii solide despre pietele de export, dar si relatii de afaceri pe aceste piete, ceea ce poate spori performanta industriilor orientate catre export. Mai mult, IDS contribuie la o eficienta îmbunatatita la nivel de subsector, deoarece aparitia unor noi competitori obliga firmele private interne sa adopte tehnologii de productie care sa duca la reducerea costurilor si/sau îmbunatatirea calitatii.

În trecut, România a atras IDS relativ reduse, iar acestea au patruns mai greoi în special în sectoarele agricol si alimentar, ca urmare a perceperii mediului de afaceri ca fiind greoi, cu un cadru legislativ si institutional schimbator. Un numar de actiuni ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale ar putea îmbunatati mediul de afaceri atât pentru companiile românesti cât si pentru cele straine si, în consecinta, sa atraga o crestere a IDS.

O serie de masuri ar trebui sa fie luate în scopul:

- îmbunatatirii comunicarii între MAPDR si industria agricola si alimentara;

- implementarii procedurilor de consultare;

- revizuirii, standardizarii si, acolo unde este nevoie, simplificarii tuturor procedurilor de autorizare;

- elaborarii unui raport anual al activitatii IDS în sectoarele agricol si alimentar;

- prezentarii, în fiecare an, de rapoarte în limba engleza pentru fiecare sector individual de afaceri.

O bariera semnificativa în calea investitiilor straine în agricultura româneasca a fost interdictia constitutionala impusa strainilor în ceea ce priveste cumpararii de terenuri în România. Cu toate ca s-au gasit metode de ocolire a interdictiei (prin crearea de societati persoane juridice române cu drept constitutional de cumparare de terenuri - metoda folosita mai ales de cetateni italieni si arabi) recenta modificare a constitutiei permite cetatenilor UE cumpararea de terenuri fapt care va accelera în perioada imediat urmatoare investitiile straine directe în agricultura româneasca.



Document Info


Accesari: 1758
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )