Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload






























TIPOLOGII ADE DEZECHILIBRELOR FINANCIARE LA NIVEL MICROECONOMIC

economie


TIPOLOGII ADE DEZECHILIBRELOR FINANCIARE LA NIVEL MICROECONOMIC


4.1 CONFIGURAŢII DE FIRME AFLATE În dificultati financiare




Starea de diflicultate este de definita, în teoria economica, ca o situatie permanenta de criza financiara, care poate deveni rapid dramatica prin restrângerea activitatii, reducerea creditelor etc.

Criteriile generate care stau la baza identificarii întreprinderilor în dificultate sunt:

·   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;    Insolvabilitatea, adica actvul nu este suficient pentru achitarea datoriilor;

·   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;    Supraîndatorarea , caz în care gradul de îndatorare este atât de mare încât compromite capacitatea întreprinderii de a face fata datoriilor scadente;

·   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;    Existenta unor fapte de natura sa compromita continuitatea exploatarii.


Uniunea Europeana a Expertilor Contabili a retinut urmatoarele semne ale unei situatii dificile, reale sau potentiale:

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; existenta unui fond de rulmentnegativ sau chiar a unui rezultat negativ;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; utilizarea unor credite curente pentru finantarea investitilor;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; imposibilitatea reînnoirii creditelor;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; imposibilitatea reglarii creditelor la scadenta normala ;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; falimentul unor furnizori sau clienti;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; disparitia sau indisponibilitatea unui conducator;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; persistenta unor greve.


O întreprindere în dificultate este o întreprindere în dezechilibru pe plan industrial, social si financiar. Întreprinderile în dificultate se caracterizeaza în esenta prin :

a)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; inadaptare la mediu. Aceasta inadaptare poate deveni din ce în ce mai importanta si periclita supravietuirea întreprinderii;

b)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;    scaderea volumului de activitate si a rentabilitatii;

c)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; folosirea unor tehnici si instrumente de management neperformant;

d)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;    situatîe financiara dificila;

e)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; grad scazut de utilizare a capacitatii de productie;

f)   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  neasigurarea concordantei om-metoda-masina.


Vom prezenta în continuare 7 tipuri de întreprindere care se confrunta cu dificultati financiare, caracteristicile si comportamentul fiecaruia dintre ele.


1.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; ntreprinderi vulnerabile

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Caracacteristcile principale ale acestui tip de întreprindere sunt : o rentabilitate scazuta si resurse insuficiente.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Din punct de vedere al comportamentului, se poate mentiona faptul ca întreprinderile vulnarebile sunt supuse riscului (pierderi pe o piata, etc.)


2.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Întreprinderi prea ambitioase

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Întrprinderile prea ambitioase se caracterizeaza printr-o rentabilitate buna.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Fiind prea ambitioase ele realizeaza investitii sau penetreaza piete prea importante în raport cu resursele financiare. Un asemenea comportament antreneaza scaderea cifrei de afaceri, probleme în investitiile facute, care duc în cele din urma la nerespectarea angajamentelor si deci aparitia unor dereglari în functionarea întreprinderii.


3.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Înreprinderi solide,"victime ale unor accidente importante"

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Principalele caracteristici sunt: o buna conducere si o baza financiara solida.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Aceste întreprinderi sunt "victime" ale unor accidente importante, cum ar fi nerespectarea angajamentelor unui client foarte important, sau cunosc grave esecuri în tentativa de diversificare, de campanie publicitara, etc.

Aceste accidente sau esecuri fie afecteaza grav înteprinderea, ducând la insolvabilitate (faliment) , fie "manânca" resursele financiare si fac vulnerabila întreprinderea la incidente minime.


4.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Întreprideri cu crestere puternica, victime ale propriului succes

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Caracteristica de baza este o puternica crestere a cifrei de afaceri, neînsotita de o crestere corespondenta a capitalului permanent.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Comportamentul acestui tip de întreprindere se concretizeaza în crestera progresiva a stocurilor, ca rezultat al evolutiei cererii. Orice recesiune face ca finantarea activelor de exploatare sa se dovedeasca prea grea pentru trezorerie.


5.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Întreprideri cu probleme de trezorerie cronice

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Aceste Întreprinderi sunt rentebile, dar au probleme de trezorerie din cauza termenelor de plata ale clientilor.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Necrescând fondul de rulment, se bazeaza pe credite de trezorerie pe termen scurt. O restrictie asupra acestor credite duce la aparitia unor mari dificultati.


6.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Întreprideri custructura prea rigida

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Principala caracteristica a acestor întreprinderi este: puternica dezvoltare a cifrei de afaceri, a personalului si a cheltuielilor generale fata de un ritm mai lent de crestere a capitalului permanent.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Pentru o actvitate mai redusa, întreprinderile cu structura prea rigida nu vor sau nu pot sa reduca personalul si cheltuielile generale si sa se reorganizeze. Ca urmare, exploatarea lor devine dificila.


7.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Întreprideri nerentabile

a.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;  Se caracterizeaza printr-o exploatare nerentabila. Aceste întreprinderi sunt prea putin productive deoarece cifra lor de afaceri este în declin datorita sectorului care este în aceeasi stare.

b.   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; Din pinct de vedere al comportamentului, cea mai mica influenta nefavorabila duce la probleme si mai grele.






















4.2 CAZURI GENERATOARE ALE DEZECHILIBRELOR FINANCIARE


În cele ce urmeaza, vom analiza 4 cazuri generatoare ale dezechilibrelor financiare, si anume : reducerea activitatii, slaba gestionare, erori în politica financiara si eroare de strategie.



Caz 1: Reducerea activitatii

Tipul întreprinderii:

Întreprinderi cu o slaba structura financiara: pierderile succesive duc la epuizarea fondurilor proprii.


Strategii si comportamente ce duc la dificultatii :

Întreprinderile cred într-o reducere pasagera a activitatii si mentin nivelul lor de activitate :

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; pastreaza efectivele;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; nu reduc cheltuielile fixe.

Rezultate: Întreprinderile care adopta strategiile si comportamentele prezentate mai sus se confrunta în cele din urma cu pierderi si cresteri ale stocurilor de produse finite.


Consecinte financiare:

Grafic 4.2.1



val





FR Rezultate: Întreprinderile care opteaza pentru aceste strategii si comportamentele vor întâmpina o situatie caracterizata prin pierderi si explozia necesarului de fond de rulment.


Consecinte financiare:

Grafic 4.2.2



val




FR


TN+ TN-




NFR





ani







Consecintele financiare determinate de o slaba gestionare sunt urmatoarele:

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; fondul de rulment se reduce, ca urmare a pierderilor repetate, care se concretizeaza în diminuarea capitalurilor proprii;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; necesarul de fond de rulment cunoaste o crestere exploziva, datorita strategiei reducerii pretului de vânzare;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; trezoreria neta , negativa este determinata atât de diminuarea fondului de rulment, cât si de cresterea necesarului de fond de rulment.


Caz.3 Erori în politica financiara

Tipul întreprinderii:

Întreprinderi cu o buna structura la început si cu rentabilitate normala.


Strategii si comportamente ce duc la dificultatii :

În cazul unei strategii de dezvoltare, întreprinderile fac investitii importante în exclusivitate (sauaproape) prin autofinantare.

Rezultate: Întreprinderile care comit erori în politica financiara se confrunta cu lipsa efectului de levier..


Consecinte financiare:

Grafic 4.2.3



val




FR

Rezultate: reducerea capacitatii de autofinantare si cresterea necesarului de fond de rulment.


Consecinte financiare:

Grafic 4.2.4



val



FR


Dupa cum s-a aratat în capitolul anterior, societatea comerciala Electroaparataj nu se înscrie între întreprinderile aflate în dificultate, deci nu se încadreaza în nici unul din cazurile de mai sus. Evolutia fondului de rulment financiar si a necesarului de fond de rulment sunt prezentate în tabelul ce urmeaza :


Evolutia indicatorilor echilibrului financiar ai S.C. Electroaparataj S.A. în date curente

Tabel 4.2.1

Nr. Crt.

Indicatori


mii lei


mii lei


mii lei




Fond de rulment financiar







Necesar de fond de rulment







Trezorerie neta







Cifra de afaceri

























Evolutia indicatorilor echilibrului financiar ai S.C. Electroaparataj S.A.


Grafic 4.2.5



val


FR


Valorile pzitive ale indicatorului trezoreria neta obtinute de S.C, Electoaparataj S.A. evidentiaza echilibrul financiar de care se bucura societatea comerciala. Acest echilibru este consecintelor luate de întreprindere, pe termen scurt, privind gestiunea stocurilor, politica de credit comercial fata de clienti, relatiile de decontare cu furnizorii, cât si pe termen mediu si lung, privind investitiile si acoperirea lor cu resurse de finantare permanente.

Soldul pozitiv de trezorerie în anii 1998 si 1999 evidentiaza faptul ca fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea necesarului de fond de rulment, ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita si detinerea unor disponibilitati.

În anul 1998 trezoreria neta creste cu 645.9% fata de 1997, ca urmare a ritmului mai rapid de crestere a fondului de rulment fata de necesarul de fond de rulment. În anul 1999 trezoreria neta îsi încetineste ritmul de crestere, înregistrând o majorare cu 72.5% fata de 1998.




În tabelul care urmeaza vom prezenta caile de crestere a trezoreriei nete, si anume cresterea fondului de rulment financiar si reducerea de fond de rulment, precum si factorii are le determina.


























Cauzele generatoare de dificultati pentru întreprinderi sunt de origine diversa. O buna parte din acestea provin din mediul economico-social si concurential în care firma actioneaza :

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; accentuarea concurentei interne si internationale;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; aparitia unor produse de substitutie;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; pierderea unui client important sau falimentul acestuia;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; falimentul unui furnizor important care asigura anumite materiale, piese, subansamble esentiale pentru continuarea activitatii întreprinderii;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; falimentul unei banci cu care întreprinderea avea relatii financiare preponderente;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; aparitia unor reglementari pe linia securitatii si protectiei mediului;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; scaderea continua a cotatiei la bursa.


Din studii statistice s-a constatat ca aceste cauze detin în medie o pondere de aproximativ 51% în declansarea unui faliment.

Cauzele interne sunt în esenta legate de o gestiune deficitara :

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; rotatia stocurilor si clientiilor inferioara normei sectoriale;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; practicarea unor marje inferioare normale sectoriale;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; finantarea investitiilor cu sursele aferente axploatarii;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; pierderi repetate din exploatare;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; imposibilitatea reînnoirii creditelor.

Aceste cauze sunt la originea a peste jumatate din numarul de falimente înregistrate de-a lungul anilor.

Încercam sa prezentam, pentru fiecare functiune a întreprinderii, cazurile cele mai frecvente care conduc la dificultati financiare.
















Functiunea comerciala

Tabel 4.3.1

Subsisteme   

Cauze interne

Cauze externe

Marketing

Necunoasterea pietei

Lipsa segmentarii

Piata în declin

Conjuctura

Produs

Calitate slaba

Produse demodate

Produse substituibile

Inderdictii

Pret

Pret prea scazut

Pret prea ridicat

Ignorarea costului de productie

Razboiul preturilor

Blocaje de pret

Distributie clienti

Implementarea neadecvata

Dependenta de clienti importanti

Anulari de comenzi

Neplati

Directie

Politica incoerenta

Absenta strategiei si a planului




Functiunea personalului

Tabel 4.3.2

Subsisteme   

Cauze interne

Cauze externe

Personal productiv

Supraefective



Salarii prea ridicate în raport cu rezultatele

Absenteism

Reglementari ale muncii

Personal administrativ

Supraefective

Încetineala în munca


Sistem ierarhic

Slaba calitate a relatiilor umane


Organe reprezentative ale personalului

Comportament negativ

Blocaje

Climat social

Atitudinea sindicatelor

Directie de personal

Absenta politicii de personal

Absenta controlului













Functiunea de productie

Tabel 4.3.3

Subsisteme   

Cauze interne

Cauze externe

Mijloace materiale si instalatii

Stare

Capacitate necorespunzatoare


Personal de productie

Lipsa calificarii

Slaba productivitate


Studii si metode

Absenta metodelor

Savoir-faire slab

Evolutie rapida a tehnicii

Aprovizionare

Absenta controlului asupra :

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; pretului si termenului

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; randamentului materialelor

Lipsa gestiunii stocurilor

Calitatea si pretul materiilor prime

Planning Logistica

Lipsa ordonantarii

Întârzieri ale furnizorilor

Directie

Incompetenta ; Conflicte




Functiunea administrativa si financiara

Tabel 4.3.4

Subsisteme    

Cauze interne

Cauze externe

Contabilitate generala

Lipsa informaticii

Costul informaticii

Reglementari fiscale

Contabilitate analitica

Erori în calculul costului de productie


Gestiunea provizionala si control bugetar

Lipsa previziunilor si a bugetelor precise

Absenta controlului


Sarcini administrative

Complexitate
















Organizare si structura

Tabel 4.3.5

Subsisteme

Cauze interne

Tipul structurii

Neadecvata activitatii

Prea centralizata

Rigida

Organigrama

Responsabilitati imperios definite

Canale informationale

Proasta circulatie a informatiilor



Directia generala

Tabel 4.3.6

Subsisteme

Cauze interne

Cauze externe

Organe administrative

Conflicte


Conducator

Incompetenta

Metode de conducere


Comitet de directie

Existenta rivalitatii

Presiuni externe diverse



Pentru întrprinderile aflte în tranzitie economica, la cauzele prezentate se adauga cauze specifice :

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; instabilitatea pietelor, chiar si pentru produse de larg consum;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; ponderea în crestere a sectorului informal manifesta prin existenta unui volum considerabil de activitate economica neînregistrata si / sau a unor importuri frauduloase. Acestea genereaza o concurenta neloiala, fraude, evaziuni fiscale etc. ;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; mediocritatea infrastructurii fizice si a sistemelor de comunicatie;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; ineficacitatea institutiilor orizontale (administrative, juridice etc.);

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; insuficienta sistemelor de formare profesionala;

-   &nb 12112h77m sp;   &nb 12112h77m sp; insuficienta resurselor financiare.








Document Info


Accesari: 2409
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )