Test grila economie

În conditiile existentei unui exces de cerere de fonduri de împrumut pe piata monetara, rata dobânzii are tendinta de a:

a)       detinerea unui al doilea serviciu, nedeclarat;

b)       jocurile ilegale de noroc;

c)       munca prestata de imigrantii ilegali;

d)       primirea de bacsisuri nedeclarate integral;

e)       toate cele de mai sus.

, iar investitiile de ecuatia . Nivelul de echilibru al venitului Y este:

Raportul între PIB în termeni nominali si acelasi PIB în termeni reali exprima:

a)      cresterea reala a productiei;

b)      evolutia preturilor bunurilor finale;

c)      caracterul extensiv sau intensiv al cresterii economice;

d)      indicele de crestere al venitului national;

e)      dinamica exportului net.

, unde Y este produsul intern brut, A cuantifica productivitatea factorilor, K reprezinta capitalul, iar L este forta de munca. Daca în anul 2003 fata de anul anterior, forta de munca si capitalul ramân neschimbate, atunci se poate anticipa ca:

;

.

Pe piata muncii, cererea de forta de munca scade mai mult decât creste oferta de forta de munca. Salariul si numarul de lucratori angajati la nivelul de echilibru:

, unde Y este venitul agregat. Cererea de moneda pentru motivul speculativ este , unde r este rata dobânzii. Daca oferta de moneda este de 325 u.m., iar venitul agregat este de 500 u.m., atunci rata dobânzii este:

a)       cresterea ratei dobânzii la refinantarea bancilor comerciale de catre banca centrala;

b)      cresterea cotei rezervei obligatorii ale bancilor comerciale;

c)       cresterea cheltuielilor guvernamentale;

d)      cumpararea de titluri guvernamentale de catre banca centrala;

e)       reducerea impozitarii.

Daca cererea pe piata valutara este mai mare decât oferta, atunci:

Daca cererea pe piata valutara este mai mica decât oferta, atunci:

Daca rata interna a dobânzii este mai mare decât rata internationala a dobânzii, atunci cursul de schimb la termen al monedei nationale în raport cu valuta (unitati monetare interne pe unitatea de valuta) este:

Cresterea ratei interne a dobânzii determina:

Daca rata inflatiei interne este mai mare decât rata inflatiei internationale, atunci cursul de schimb la paritatea puterii de cumparare (unitati monetare interne pe unitatea de valuta):

Leul se apreciaza în raport cu dolarul american atunci când:

Cresterea ratelor interne ale dobânzii determina:

Contul curent al balantei de plati a unei tari este egal cu:

Efectul probabil al aprecierii cursului de schimb este:

Efectul unei intrari de capital strain într-o economie este:

a)        reducerea surplusului contului de capital al balantei de plati externe;

b)        aprecierea monedei nationale;

c)        reducerea deficitului contului curent al balantei de plati externe;

d)        reducerea ofertei de moneda;

e)        reducerea surplusului balantei de plati externe.

Cine câstiga daca EURO devine mai puternic în raport cu dolarul SUA?

Importul de bunuri si servicii depinde de produsul intern brut conform relatiei , unde Z reprezinta importul de bunuri si servicii, iar Y, produsul intern brut. Daca exportul net de bunuri si servicii este 50, iar produsul intern brut, 500, atunci exportul de bunuri si servicii este:

a)     

b)     

c)     

d)     

e)     

Efectul componentei de liberalizare a comertului între tarile membre ale UE este:

În cazul unui bun, atunci când pretul mondial este inferior pretului intern al unei tari:

În cazul unui bun, atunci când pretul mondial este superior pretului intern al unei tari:

a)      importurile cresc;

b)      exporturile cresc;

c)      importurile    si exporturile cresc;

d)      scade exportul net;

e)      nici o varianta nu este corecta.

Ca urmare a liberalizarii contului de capital, daca România ar fi afectata de o fuga a capitalurilor, atunci:

a)      investitiile straine nete vor scadea;

b)      investitiile straine nete nu se modifica;

c)      cursul de schimb se depreciaza;

d)      cursul de schimb se apreciaza;

e)      rata reala a dobânzii scade.

Obiectivul fundamental al Strategiei Nationale de Dezvoltare Economica a României pe termen mediu si lung prevede:

a)      o crestere economica de 4,8% din PIB în anul 2004;

b)      recunoasterea obiectivelor stabilite pentru realizarea Uniunii Economice si Monetare;

c)      crearea unei economii de piata functionale, compatibila cu mecanismele, normele, institutiile si principiile Uniunii Europene;

d)      o deschidere mai mare a economiei spre exterior si în special pe relatia cu Uniunea Europeana;

e)      liberalizarea pietelor de capital.

Nu este un criteriu de convergenta al tarilor candidate privind integrarea în Uniunea Europeana stabilit la Copenhaga:

a)      asigurarea stabilitatii institutiilor care garanteaza buna functionare a democratiei, suprematia legii, drepturile omului si respectul fata de minoritati;

b)      existenta unei economii de piata functionale;

c)      existenta unei economii capabile sa faca fata presiunilor concurentiale din Uniunea Europeana;

d)      deficitul bugetar sa nu depaseasca 3% din PIB în cazul fiecareia dintre tarile candidate;

e)      încorporarea în propria legislatie si aplicarea sistemului de norme comunitare adoptate pâna în momentul aderarii.