Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































EFECTUL LUCRARII DE BAZA AL SOLULUI SI AL FERTILIZARII ASUPRA CULTURII DE PORUMB

agricultura




EFECTUL LUCRARII DE BAZA AL SOLULUI SI AL FERTILIZARII ASUPRA CULTURII DE PORUMB

Obiectivele cercetarilor efectuate in perioada 2003-2004, au avut drept scop aducerea de noi date privind efectul remanent al lucrarii de baza a solului si a fertilizarii apl 343d36d icate la cultura de porumb asupra unor proprietati ale solului si a productiei.




5.1. DENSITATEA APARENTA A SOLULUI(D.a.) IN FUNCTIE DE LUCRAREA DE BAZA APLICATA

S-au efectuat determinari asupra densitatii aparente a solului (D.a. g/cm3),probele au fost recoltate in luna mai, utilizandu-se metoda cilindrilor.

Rezultatele obtinute sunt prezente in tabelul urmator, din analiza lor rezulta unele aspecte mai importante:

In anul 2003, pentru adancimea de 0-10 cm variantele cercetate au avut valori ale D.a. cuprinse intre 1.19g/cm3 la varianta arat 20 si 1.24g/cm3 la varianta disc.

Pentru adancimea de 10-20 cm , D.a. prezinta valori de 1.27-1.28g/cm3 la varianta arat si valori de 1.32-1.39g/cm3 la varianta din sistemul de lucrari fara intoarcerea brazdei, D.a. fiind maxima la varianta disc.

Pentru adancimea de 20-30cm D.a. este intre 1.35g/cm3 la varianta atat si de 1.44g/cm3la varianta disc, fara a prezenta diferente intre variante.

In anul 2004 valorile pentru D.a. sunt la adancimea de 0-10cm intre 1.26-1.30g/cm3; la adancimea de 10-20 cm D.a. a solului are valori intre 1.33g/cm3 la varianta arat si 1.40g/cm3 la varianta disc.

La adancimea de 20-30 cm D.a. are valori cuprinse intre 1.37g/cm3 la varianta arat si 1.43g/cm3 la varianta disc.

Analiza valorilor D.a. exprimate ca medii pentru anii 2003-2004, arata ca pentru adancimea de 0-10cm D.a. este cuprinsa intre 1.22g/cm3 la varianta martor si 1.26g/cm3 la varianta disc.

La adancimea de 10-20cm valorile sunt mai mari, de la 1.28g/cm3 la varianta arat la 1.38g/cm3 la varianta disc, avand o valoare in varianta martor de 1.29g/cm3, cresterea de 0.09g/cm3 a D.a. in varianta disc fiind asigurata statistic.

Se pot constata mici diferente intre variantele experimentale in functie de intensitatea lucrarii solului aplicata culturii, valorile lui D.a. sunt usor reduse pe adancimea lucrata in varianta arat.

Lucrarea permanenta a solului cu discul duce in timp la cresterea valorilor lui D.a., cresteri mai importante fiind pe stratul 10-20cm, realizandu-se cele mai mari diferente fata de martor, dar cu asigurarea statistica la nivelul strarului 20-30cm.

Comparand valorile D.a. , se observa cresteri mai importante pe adancimea lucrata la varianta cu o mobilitate puternica a solului. Aceasta dovedeste ca efectul antropic este diminuat, solul tinde spre starea de echilibru natural. TABEL

Interpretarea rezultatelor dupa N.STANGA, 1978 pentru categoria textura luto- argiloasa:

foarte afanat < 0.94g/cm3

afanat 0.95-1.07g/cm3

netasat 1.08-1.20g/cm3

slab tasat 1.21-1.34g/cm3

moderat tasat 1.35-1.47g/cm3

puternic tasat >1.48g/cm3



5.2. POROZITATEA TOTALA A SOLULUI( P.t.%) IN FUNCTIE DE LUCRAREA DE BAZA APLICATA

Din datele prezentate in tabelul 5.4. rezulta ca porozitatea totala a solului exprimata ca medie pentru cei doi ani de experimentare, prezinta valori foarte apropiate intre variantele experimentale.

Pentru adancimea de 0-10cm P.t. este de 53% in varianta arat 20 si 52% in celelalte variante, fiind incadrata in clasa de apreciere mare.

Pentru adancimea de 10-20cm P.t. este mijlocie fiind cuprinsa intre 4-7% in varianta lucrata cu discul si 50% in varianta arat 20.

Pentru adancimea de 20-30cm P.t. este mica la varianta disc (45%) si mijlocie la celelalte variante (47-48%).

Din cercetarile efectuate rezulta ca porozitatea totala a solului, la un an de la efectuarea lucrarilor de baza ale acestuia, prezinta diferente foarte mici de 1-3% intre sistemul clasic si cel de lucrari minim.

Interpretarea rezultatelor dupa N.STANGA, 1978:

extrem de mare - peste 61

foarte mare intre 57-61

mare intre 52-56

mijlociu intre 47-51

mic intre 42-46

foarte mic- sub 41

5.7. PRODUCTIA DE PROTEINA LA CULTURA DE GRAU IN FUNCTIE DE LUCRAREA DE BAZA SI

FERTILIZAREA APLICATA

Rezultatele sunt prezentate in tabelul 5.7., din studierea acestora constatandu-se pe fondul fertilizarii minerale, nu exista diferente mari intre variantele lucrarii de baza in ceea ce priveste continutul de proteina bruta din boabele de grau( 13.0- 13.2%).

Productia de proteina este intre 4.34 la varianta disc.

La aplicarea de paie, continutul in proteina din boabele de grau inregistreaza valori usor superioare in variantele din sistemul de lucrari ale solului, 13.6- 13.7%, fata de varianta arat 13.1-13.2% rezultand o productie de proteina bruta cuprinsa intre 4.44q/ha la varianta arat 20 si 4.82 q/ha la varianta cizel, 10.6% fata de varianta martor, cresterea fiind semnificativa.

Pentru variantele cizel si disc se inregistreaza o scadere semnificativa, cantitatea de proteina bruta fiind de 4.10 q/ha la disc (90%).

Analizand efectul fertilizarii aplicate culturii de porumb, se constata ca in varianta arat se semnaleaza o crestere de 5-57% a proteinei.

La varianta lucrata cu cizelul, productia de proteina bruta superioara fertilizarii minerale se obtine in varianta in care s-a aplicat paie (8%).

Pentru lucrarea solului cu discul, efectul fertilizarii asupra proteinei brute se regaseste prin valori egale pentru fondurile de fertilizare minerala si prin aplicarea de paie.

In concluzie, lucrarea de baza a solului si fertilizarii aplicate la cultura premergatoare influenteaza in masura mai mica continutul de proteina bruta din boabele de grau, efectul fiind mai evident la productia de proteina bruta la unitatea de suprafata, ca urmare a diferentelor dintre variantele experimentale in ceea ce priveste productia de boabe.



5.8. CALCULUL ENERGETIC LA CULTURA DEGRAU IN FUNCTIE DE LUCRAREA DE BAZA A SOLULUI SI FERTILIZAREA APLICATA PLANTEI PREMERGATOARE (PORUMB)

Metodologia de calcul

Pentru calculul bilantului energetic am folosit metodologia practicata de Institutul de Economie Agrara din cadrul A.S.A.S.(TESU si BAGHINSCHI-1986; ZAHARIA 1981).

Potrivit metodologiei de calcul pentru obtinerea unei recolte, se consuma energie activa directa, energie activa indirecta si energie pasiva.

Consumul energetic se determina utilizand relatia:

Etc= Eai +Ep in care:

Etc= energia totala consumata;

Eai= energia activa indirecta;

Ep= energia pasiva.

Energia activa directa ( Ead) cuprinde: energia umana, energia animala de tractiune, energia folosita( motorina, benzina), energia electrica.

Se determina dupa relatia:

Ead= (M x Km)+ (Fm x Kfm) + Ee in care:

Ead= energia activa directa;

M= cantitatea de motorina consumata(l);

Fm= forta de munca consumata(ore-om);

Km= coeficientul energetic al motorinei(%);

Kfm= coeficientul energetic al fortei de munca(%);

Ee= cantitatea de energie electrica consumata.

Energia activa indirecta(Eai) cuprinde: samanta, ingrasamintele chimice si organice, amendamentele, pesticide si alte produse care se pot folosi in cadrul procesului tehnologic. Se determina prin insumarea consumurilor de energie incorporate in materialele utilizate in procesul tehnologic.

Energia pasiva (Ep) se refera la cheltuieli cu energie pentru fabricarea mijloacelor fixe utilizate la executarea lucrarilor din cadrul tehnologiei ( masini agricole, tractoare, constructii). Energia incorporata in mijloace fixe se transmite produsului agricol pe toata durata lor de functionare sub forma de uzura a materialelor folosite la fabricarea tractoarelor si masinilor agricole. Se calculeaza prin inmultirea numarului de ore lucrate cu coeficientii ce exprima gradul de complexitate al masinilor.

Energia consumata, pentru a putea fi determinata, se transforma intr-un echivalent energetic comun, iar in lucrarea de fata in kwh/ha ( kilowatt ora/ ha).

Energia produsa ( obtinuta)- (Eo)- cuprinde: energia incorporata in productia principala ( boabe de grau) si energia incorporata in productia secundara (paie).

Se determina dupa relatia:

Eo= (Pp x Kpp) + ( Ps x Kps)  in care:

Eo= energia obtinuta (kwh);

Pp= productia principala (kg);

Kpp= coeficientul energetic al productiei principale (kwh/kg produs);

Ps= productia secundara (kg);

Kps= coeficientul energetic al productiei secundare (kwh/kg produs).

Energia neta (En) re8prezinta diferenta dintre energia obtinuta si energia consumata:

En= Eo - Etc

Raportul energetic (Re) reprezinta cantitatea de energie obtinuta la o unitate de energie consumata:

Re= Eo/Etc



loading...








Document Info


Accesari: 1773
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )