Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Graul

agricultura




Graul

Graul este cea mai importantaplanta cultivata, cu mare pondere alimentara .Continutul ridicat al boabelor in hidrati de carbonsi proteine si raportul dintre aceste substante sunt corespunzatoare cerintelor organismului uman. Planta de grau are o plasticitate ecologica mare fiind cultivata in zone cu climate si soluri diferite .




Boabele de grau sunt utilizate pentru producerea fainei destinata fabricarii painii , pastelor fainoase precum si ca materie prima pentru alte produse industriale foarte diferite (amidon,gluten,alcool etilic,bioethanol utilizat drept carburant).

Tulpinile (paiele) ramase sunt utilizate pentru fabricarea celulozei ,asternut pentru animale, nutret grosier ,ingrasamant organic.

Taratele (reziduri de la industria de morarit)sunt un furaj concentrat deosebit ,bogat in proteine,lipide si saruri minerale.

Cultura de grau ,sub aspect agronomic,ofera avantajul ca este integral mecanizata.Graul este o foarte buna premergatoare pentru majoritatea culturilor ,deci poate fi semanata orice cultura agricola dupa grau.

SOIURULE CULTIVATE

Sortimentul de soiuri de grau comun din lista oficiala cuprinde numai forme care apartin va 747d317h rietatii «erythrospermun »,predominand soiurile romanesti.Aceste soiuri se caracterizeaza printr-un potential de productie de 9-10 tone/ha,rezistenta la cadere ,ger, iernare,seceta si boli,valoare nutritiva si tehnologicaa boabelor,stabilitate a recoltelor.

Pentru graul comun de primavara sunt recomandate soiurile de creatie romaneasca SPERANTA si RUBIN

Pentru graul « durum »exista in cultura soiuri de primavara ARTENA, NEFER ,SALSA ,

Pentru greul de toamna se folosesc soiurile :CONDUR , PANDUR ,GRADUR. 

ZONAREA SOIURILOR DE GRAU DE TOAMNA IN ROMANIA

Sudul tarii ,irigat  : Flamura85,Lovrin34,Dropia,Rapid,Boema,Dor,Faur,Glosa,Gruia,Serina,Romulus,

Renesansa,Kraljevica.

Sudul tarii ,neirigat :

Flamura85,Lovrin85,Fundulea4,Rapid,Lovrin41,Dropia,Boema,Romulus,Siminic30, Crina.

Perioada de vegetatie a graului de toamna dureaza, in conditiile din tara noastra ,circa 9 luni « 270-290 zile ».

Plantele de grau trec prin anumite faze fenologicecare se recunosc prin schimbarile in aspectul exterior al plantei si care sunt insotite de modificari interne in biologia plantei.

Fazele fenologice :

-germinarea(rasarirea)

-inradacinarea

-infratirea

-formarea(alungirea)paiulu

-inspicare-inflorire-fecundare

-formarea si coacerea(maturarea)boabelor

Aceste faze se inpart in doua etape: etapa vegetativa si etapa generativa

ETAPA VEGETATIVA :

Vegetatia plantelor de grau in toamna cuprinde germinarea semintelor,cresterea si dezvoltarea vegetativa pana la venirea frigului

Germinarea :samanta trebuie sa indeplineasca doua conditii esentiale :samanta sa fie capabila de a germina si sa fie cit mai noua ,nu mai veche de 3-4 ani ;si in sol sa fie intrunite conditiile optime de umiditate ,caldura si oxigen.

Inradacinarea si formarea primelor frunze :

Imediat dupa rasarire ,planta formeaza prima frunza si incepe asimilatia clorofiliana pe baza energiei pe care si-o asigura prin activitatea proprie,transformand energia luminoasa in energie chimica.

Radacinile embrionare sunt foarte activa si absorb apa si substanta nutritiva din sol.

Deasupra solului apar a doua ,apoi a treia frunza.Odata cu a doua frunza ,incep sa se formeze primele radacini adventive.

Infratirea :

Curand dupa rasarire si dupa formarea celei de-a treia frunze, cresterea plantei de grau aparent stagneaza si aceasta se pregateste pentru o noua faza de vegetatie. Are loc un proces care se numeste « preinfratirea » :al doilea internod ,care poarta mugurele terminal ,se alungeste in interiorul coleoptilului si se opreste din ascansiune la circa 2 centimetrii de deasupra solului, apare o ingrosare -viitorul nod de infratire

Tulpina principala provine din conul vegetetiv al embrionului

Calirea :

In paralel cu inradacinarea si infratirea ,plantele de grau trec printr-un proces lent de adaptare la temperaturi scazute ,denumit proces da « calire »Acest proces poate sa dureze peste 46 de zile si consta in concentrarea treptata a sucului celular prin acumularea de glucide in toate partile plantei,dar indeosebi la nivelul nodului de infratire.

ETAPA GENERATIVA :

Aceasta etapa incepe cu formarea sau alungirea paiului

Faza de alungire a paiului ,se considera atunci cand paiul are inaltimea de 5 cm.

In aceasta perioada ,sistemul radicular al graului se dezvolta puternic pana la inflorire,prin cresterea radacinilor advantive.

Inspicatul. Infloritul :

Incheierea fazei de alungire a paiului este marcata prin aparitia spicului din teaca ultimei frunze.Dupa cateva zile are loc infloritul,marcat prin deschiderea florilor(paleelor) si aparitia la exterior a staminelor.Polenizarea este autogama.

Formarea bobului :

Incepe imediat dupa fecundare.In primele 3 saptamani ,bobul creste mai ales in lungime,apoi domina cresterea in grosime

ZONAREA CULTURII DE GRAU

In Romania ,pe circa 20%din suprafata arabila a tarii se intrunesc conditii foarte favorabile pentru grau iar pe 70% conditii favorabile.

Zona foarte favorabila :Se situeaza in primul rand ,in Campia de Vest si se caracterizeaza prin prezenta solurilor de tip cernoziom si a solului brun-roscat. Conditiile climatice sunt foarte favorabile ,iar secetele la semanat si in faza se formare a boabelor sunt putin frecvente.Precipitatiile de toamna si primavara sunt suficiente pentru a acoperii nevoile plantelor de grau.

Zona favorabila : Se extinde in vecinatatea zonei foarte favorabile.In vestul tarii , aceasta zona este asemanatoare din punct de vedere climatic ,cu zona foarte favorabila.Solurile sunt sunt diferite si mai putin fertile

In sud clima este relativ favorabila dar spre estul zonei , se manifesta mai frecvent, insuficienta apei, atat toamna cat si primavara. In Dobrogea, conditiile de umiditate atmosferica sunt mai favorabilein vecinatatea litoralului. Gama de soluri din zona cuprinde cernoziomuri , soluri brun-roscate, brun-roscat luvice, brune-luvice, podzoluri argilo-iluviare, brancioguri, soluri erodate.

ROTATIA :

Graul este pretentios fata de planta premergatoare deoarece trebuie semanat toamna, destul de devreme, astfel incat pana la venirea frigului sa rasara, sa infrateasca si sa se caleasca pentru a rezista peste iarna. Graul de toamna prefera premergatoare cu recoltare timpurie , care lasa solul structurat, bogat in substante nutritive, permit lucrarea devreme a solului.

Plantele foarte bune premergatoare pentru grau :

-mazarea,fasolea,borceagul,rapita de toamna,inul pentru ulei,inul pentru fibra,cartoful timpuriu de vara,trifoiul,canepa pentru fibra,mustar,naut,bob,sfecla pentru samanta,porumbul pentru masa verde,tutunul,macul,coriandrul,anasonul,chimenul.

Plante bune premergatoare :

-soia,sfecla pentru zahar,sfecla pentru furaj,cartoful de toamna,floarea-soarelui,porumbul pentru boabe si pentru siloz,canepa pentru samanta.

Toate aceste culturi trebuie recoltate pana la 10-15 septembrie, pentru a ramane un interval de cel putin 2-3 saptamani pana la semanatul graului.

Nu se recomanda sa fie amplasat grau dupa culturi care lasa solul sarac in apa si elemente nutritive,cum ar fi :sorgul,iarba de Sudan,meiul

Este contraindicat semanatul graului dupa orz, din cauza bolilor si daunatorilor comuni , nici dupa lucerna sau pajisti semanate, culturi care lastaresc puternic dupa desfiintare si care lasa solul uscat.

Monocultura de grau este acceptata de regula numai 2 ani,si numai la culturile destinate consumului.

Cultivarea repetata a graului dupa grau are o serie de efecte negetive :inburuienarea ternului cu buruieni specifice ;inmultirea bolilor si daunatorilor ;acumularea unei flore rizosferice cu efect daunator.

FERTILIZAREA :

Graul este cunoscut ca o planta care reactioneaza foarte bine la aplicarea ingrasamintelor minerale si organice:

2,3-3,3kgN ;1,1-1,8kgP2O5 ;1,9-3,7K2O/100kg boabe + paiele aferente

Ingrasamintele minerale:

Azotul este principalul element nutritiv care trebuie administrat pe solurile din Romania

Azotul influenteaza dezvoltarea vegetativa a plantelor , formarea de plante viguroase, mai inalte,bine infratite, cu frunze late, de culoare verde-inchis, favorizeaza procesul de fotosinteza, formarea componentelor de productie, continutul in substante proteice.

100kg

boabe

boabe+paie

5000kg

boabe

boabe+paie



8000kg

boabe

boabe+paie

CANTITATILE de elemente nutritive absorbite din sol de plantele de grau(kg s.a./ha)

N P2O5 K2O CaO MgO S

La ingrasarea cu azot a graului se pot distinge 4 perioade :

-prima de toamna(inainte de semanat si la inceputul vegetatiei)

-a doua perioada(la reluarea vegetatiei in primavara)

-in faza de alungire a paiului, se recomanda administrarea unei fractiuni reduse de azot

-o plicare tarzie in fazele de inspicat si pana la inflorit , urmareste cresterea continutului boabelor in azot si proteina.Prin aplicarile tarzii de azot sunt influentate , in primul rand, calitatile furajere ale boabelor si mai putin insusirile de panificatie.

PENTRU CALCULAREA DOZELOR DE AZOT se foloseste urmatoarea formula :

DN=30xRs-Ns-Ngg+Npr

DN =este doza de azot ,in kg/ha

Rs =recolta scontata,in t/ha

Ns =aportul solului in azot,care esteapreciat la 20 kg/ha pe solurile sarace si 60kg/ha pe

slourile fertile

Ngg =aportul in azot al gunoiului de grajd ,care este apreciat la 2kg N/t de gunoi de grajd

administrat direct in grau ;1 kg N/t de gunoi aplicat plantei premergatoare si 0,5 kg

N/t de gunoi aplicat la planta antepremergatoare

Npr =corectia in functie de planta premergatoare ;si anume, se scad 30 kg N/ha dupa 

leguminoase pentru boabe ;se scad 20 kgN/ha dupa borceag si trifoi ;se adauga 20-25

kg N/ha dupa premergatoare tarzii nefertilizate

Pentru conditiile din Romania ,marimea optima a dozelor de azot este cuprinsa intre 50 si 60 kg/ha.

FOSFORUL :alaturi de azot, ingrasarea cu fosfor este obligatorie pe toate tipurile de sol din tara noastra.

La stabilirea dozelor de fosfor se tine cont de continutul solului in fosfor mobil, ingrasarea cu gunoi de grajd ,productia scontata si consumul specific.

PENTRU CALCULAREA DOZELOR DE FOSFOR se foloseste urmatoarea formula :

DP=15xRs-Pgg

DP =doza de fosfor ,in kgP2O5/ha

Rs =recolta scontata,in t/ha

Pgg =aportul gunoiului de grajd in fosfor,apreciat la 1,2 kgP2O5/t de gunoi de grajd

POTASIUL :ingrasarea cu potasiu este necesara numai pe solurile insuficient aprovizionate cu potasiu (sub 15mg K2O accesibil/100g sol)

Potasiul favorizeaza sinteza glucidelor, sporeste rezistenta la ger, cadere si boli.

Insuficienta potasiului determina incetinirea cresterii ,scurtarea internodiilor, cloroza, necroza marginala a frunzelor

INGRASAMINTELE ORGANICE

Cele obisnuit folosite :gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi sunt bine valorificate de cultura graului.Ele pot fi aplicate direct in cultura graului,sau,mai frecvent, la plantapremergatoare

Administrarea ingrasamintelor organiceeste importanta indeosebi pe solurile argiloiluviale,precum si pe solurile erodate sau prea usoare

APLICAREA AMENDAMENTELOR CALCAROASE

Este necesara pe solurile acide ,cu pH sub 5,8 si cu un grad de saturatie in baze sub 75%.

Se administreaza de regula ,4 t/ha carbonat de calciu(piatra de var,dolomit)

LUCRARILE SOLULUI

Graul cere un sol afanat pe circa 20 cm adancima, cu suprafata nu foarte maruntita, dar fara bulgari in sol,asezat,nivelat,fara resturi vegetale pentru a permite semanatul in bune conditii.

Adancimea araturii trebuie stabilita in camp in functie de starea terenului ,astfel incat sa fie incorporate resturile vegetale si fara a scoate bulgari.

Pregatirea patului germinativ se face chiar inainte de semanat,prin lucrari superficiale cu combinatorul(de preferat),sau cu grapa. Se recomanda ca aceasta ultima lucrare sa fie efectuata perpendicular pe directia de semanat. Trebuie sa se urmareascarealizarea unei suprafete nivelate, curate de buruieni, afanata pe adancimea de semanat, dar nu prea maruntita, si ceva mai tasata sub adancimea de samanat, pentru a asigura ascensiunea apei(spre semintele in curs de germinare).

SAMANTA SI SAMANATUL

Samanta de grau destinata semanatului trebuie sa apartina unui soi zonat,sa provina din culturi special destinate producerii de samanta « samanta cesrtificata a primei si celei de-a doua inmultiri »,sa aiba puritatea minimum 98%,facultatea germinativa minimum 85% si MMB cat mai mare

Tratarea semintelor inainte de semanat este obligatorie, atat impotriva agentilor patogeni

transmisibili prin samanta « malura comuna , fuzarioza ,taciunele zburator »

Pe terenurile unde este frecvent atacul de daunatori in toamna, indeosebi pe terenurile cu o incarcatura mare de paioase unde infestarea cu gandac ghebos sau viermi sarma ,este puternica, se recomanda tratarea semintelor cu preparate insecto-fungicide. Sunt controlate astfel bolile transmise prin samanta si daunatorii care ataca in toamna(gandacul ghebos, viermii sarma, mustele cerealelor).

EPOCA DE SEMANAT

Se stabileste astfel incat, pana la venirea iernii sa ramana 40-50 zile in care plantele sa vegeteze normal, in care sa se acumuleze 450-500ºC temperaturi pozitive, astfel incat, la intrarea in iarna plantele de grau sa ajunga in stadiul de 2-3 frati si 4-5 frunze

Daca se intarzie semanatul fata de perioada optima recomandata ,plantele rasar tarziu, nu infratesc, intra in iarna neinfratite si necalite

Daca se deamana prea devreme, plantele de grau se dezvolta prea puternic, sunt expuse inca de la inceputul vegetatiei atacului de daunatori si boli.

DENSITATEA DE SEMANAT

Distantele de semanat la grau, pe plan mondial sunt cuprinse intre 10 si 18 cm, distanta intre randuri trebuie aleasa intre aceste limite,in functie de masinile de semanat aflate la dispozitie. In Romania graul este semanat, in mod obisnuit la 12,5 cm.

LUCRARILE DE INGRIJIRE

Graul este o cultura cu o tehnologie total macanizabila, deosebit de rentabila sub aspectul consumului de forta de munca. Felul lucrarilor de ingrijiresi numarul acestora depinde de foarte multi factori :calitatea patului germinativ,dezvoltarea plantelor in toamna si starea de vegetatie la desprimavarare,mersul vremii si al vegetatiei,infestarea cu buruieni, infestarea cu boli si daunatori.

Lucrarile care sa fac sunt urmatoarele :

-Tavalugitul semanaturilor

-Controlul culturilor

-Tavalugitul la desprimavarare

-Grapatul culturilor

-Combaterea buruienilor

In cultura graului, combaterea chimica a buruienilor este o lucrare obligatorie. Buruienile dicotiledonate ridica cele mai multe probleme in conditiile din tara noastra; speciile frecvente sunt :

-Sinapis arvensis

-Raphanus raphanistrum



-Capsella bursa pastoris

-Cirsium arvense

-Thlapsi arvense

-Centaurea cyanus

-Atriplex sp

-Chenopodium album

-Rubus caesius

Pentru combaterea acestora, frecvent se recomanda sa se administreze preparate care contin acidul 2,4-D(SDMA 80PS, 0,6-0,8 l/ha).Administrarea se face primavara cand plantele de grau sunt in faza de infratit si pana la formarea primului internod, iar buruienile sunt in faza de cotiledoane sau rozeta. Temperatura trebuie sa fie mai mare de 10ºC, vremea linistita, fara vant,timpul calduros si luminos.Cu bune rezultate se pot folosi si preparate continand MCPA (Dicotex40 lichid, 1,5-2,5 l/ha).

COMBATEREA DAUNATORILOR

Se realizeaza prin masuri preventive si curative.Pentru diminuarea atacului de gandac ghebos (Zabrus tenebrioidez Goeze), trebuie evitata amplasarea graului pe terenurile infestate si, de asemenea, se trateaza samanta inainte de semanat.In cazuri extreme, cand in toamna se constata un atac puternic de larve de gandac ghebos, se recomanda tratamente cu insacticide pe baza de clorpirifos(Dursban 480 EC 2,0 l /ha ; Basudin 600 EW 2 l/ha) ,la avertizare. Pragul economic de daunare (PED)este de 5% plante atacate.

DAUNATORI :

-plosnitele cerealelor

-viermele rosu

-gandacul balos

-carabuseii cerealelor

-mustele cerealelor

-soarecii de casa

COMBATEREA BOLILOR

Se face in mod eficientprin combinarea metodelor preventive cu cele curative

Boli frecvente in culturi:

-fainare (Erysiphe graminis)

-fuzarioza (Fusarium graminearum)

-inegrirea bazei tulpinii si in ochi si ingenunchiarea tulpinii(Ophiobolus graminis,

Cercosporella herpotrichoides)

-septorioza (Septoria tritici si Septoria nodorum)

Prevenirea caderii plantelor .Este o lucrare de ingrijire efectuata pe suprafete mari in culturile de grau din climate umede, precum si unde se aplica doze mari de ingrasaminte cu azot.

IRIGAREA

Eate o lucrare din tehnologia de cultivare a graului care prezinta interes pentru majoritatea zonelor de cultura a graului din Romania. Necesarul de apa al graului este de 3.500-4.500 pe intreaga perioada de vegetatie si este acoperit, de obicei in proportie de 70-75%, din rezerva de apa a solului la semanat si din precipitatiile cazute in timpul perioadei de vegetatie.

-Udarile de toamna :acestea sunt cele mai eficiente

-Udarile de primavara :acestea se aplica in functie de situatia concreta din primavara

RECOLTAREA

Momentul optim de recoltare a graului este la maturitatea deplina.

-Atunci cand boabele ajung la 14-15% umiditate ;in acest stadiu masinile de recoltat lucreaza fara pierderi si boabele se pot pastra in bune conditii, fara a fi necesare operatiuni speciale de uscare. De regula se incepe recoltatul mai devreme, cand boabele au 18% umiditate, datorita suprafetelor mari care trebuiesc recoltate.

-Lucrarea de recoltat trebuie incheiata cand boabele au ajuns la circa 12-13% umiditate ; mai tarziu graul trece in faza de supracoacere si se amplifica pierderile prin scuturare. Perioada optima de recoltare a unui lan de grau este de aproximativ 5-8 zile.

-Lanurile de grau sunt recoltate dintr-o singura trecere , cu ajutorul combinelor universale autopropulsate. Trebuie respectate recomandarile de a reface reglajele combinei de 2-3 ori pe zi. (in functie de evolutia vremii).

-Pentru adunarea paielor se folosesc diferite utilaje(presa de balotat,masina pentru balotat cilindrica,masini pentru adunat si capitat).

-In multe tari cultivatoare de grau, la combina sunt montate dispozitive speciale pentru tocarea paielor si inprastierea acestora pe latimea de lucru a combinei, concomitent cu recoltatul.

-Arderea miristii este acceptata numai in cazuri extreme, cum ar fi un atac puternic de vierme rosu

PRODUCTII

Productia medie mondiala la grau a fost in ultimii ani in jur de 2.800 kg/ha(2001-2005)

Productia medie in Romania in ultimele decenii a oscilat intre 1.760-3.500kg/ha, fiind supuse influentei variatiilor climatice destul de mari de la un an la altul.

PORUMBUL

Porumbul ocupa al treilea loc, ca importanta , intre plantele cultivate pe glob.

-prezinta o mare capacitate de productie

-are o mare plasticitate ecologica

-este o planta prasitoare, buna premergatoare pentru majoritatea culturilor

-suporta monocultura mai multi ani

-are un coeficient mare de inmultire(150 - 400)

-insamantarea se face primavara mai tarziu si permite o buna esalonare a lucrarilor

-cultura este mecanizabila 100%

-recoltarea se face fara pericol de scuturare

-valorifica foarte bine ingrasamintele organice si minerale,cat si apa din irigatii

-posibilitatile de valorificare a productiei sunt foarte variate

Din 100 kg. Boabe se pot obtine :77 kg faina sau 63 kg amidon, 44litri alcool, 71 kg glucoza

1,8 - 2,7 litri ulei si 3,6 turte

In furaje, porumbul are o valoare nutritiva, de 1,17 - 1,30 unitati nutritive, la 1 kg boabe.

Din ciocalai se obtin :furfurol, nutreturi pentru rumegatoare, sapunuri, vitamine sau sunt folositi drept combustibili

Panusile se utilizeaza pentru impletituri sau in furajare

Tulpinile se utilizeaza ca furaj sau in industria celulozei si la fabricarea panourilor aglomerate.

Planta intreaga, verde se poate utiliza pentru obtinerea unor combustibili(metanol, etanol) sau se insilozeaza in faza de lapte-ceara a boabelor cand asigura un furaj foarte valoros.

RASPANDIREA

Porumbul ocupa al treilea loc in plantele cultivate pe glob, totalizand, dupa datele statistice din 2005, suprafata de 147,0 mil. Ha, cu 3587 kg/ha.

Tara noastra are pondere insemnata intre tarile cultivatoare de porumb, in 2005 s-au cultivat 2,662 mil. ha, cu o productie medie de 3743 kg/ha.

SISTEMATICA

Porumbul face parte din familia GRAMINEAE, subfamilia Panicoidae, tribul Maydeae, specia Zea mays.

Specia Zea mays cuprinde mai multe convarietati :

-Zea mays L conv. Indurata

-Zea mays L conv. Identata

-Zea mays L. conv. Aorista

-Zea mays L. conv. Saccharata

-Zea mays L. conv. Amylacea

-Zea mays L. conv. Amyleosaccharata

-Zea mays L. conv. Ceratina

-Zea mays L. conv. Tunicata

ZONAREA hibrizilor : Principalul criteriu de zonare il reprezinte constanta termica.Aceasta, in cazul porumbului, se obtine prin insumarea temperaturilor mai mari de 10 C pe intreaga perioada de vegetatie.

ZONA I, cuprinde arealele cu suma temparaturilor biologice active cuprinse intre 1400 si 1600

ZONA a II-a,cuprinde teritoriile cu resurse termice biologic active cuprinse intre 1200 - 1400 C.

SISTEMUL RADICULAR :este format dintr-o radacina ambrionara si 3-7 radacini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului. Numarul de noduri subterane este intre 6-10.Din fiecare nod se formeaza 8-16 si chear 20 de radacini adventive permanente.Din nodurile 2-7 supraterestre se pot forma radacini adventive cu dublu rol :de ancorare si absorbtie.

Adancimea de patrundere a sistemului radicular este de pana la 2,5 m,iar lateral de 60-75 cm. ,radacina exploreaxa circa 6m³de sol.

TULPINA :este formata din 7-15 internoduri pline cu maduva cu o inaltime de la 0,30m pana la 9 m. ,frecvent 1,5 - 3 m. Diametrul tulpinii este de circa 20mm. la baza, 60mm la mijloc, 5 - 10mm. sub panicul .

FRUNZELE :au limbul lung de 50 - 80 cm. ,lat de 14 - 12 cm. ,cu marginile ondulate

INFLORESCENTA :porumbul este o planta unisexuat-monoica.Florile mascule sunt grupate, in inflorescenta terminala de tip panicul, iar cele femele sunt grupate in inflorescente de tip spadice, protejate de frunze modificate (panusi) situate la subsuoara frunzelor.

FRUCTUL :este o cariopsa la care pericarpul prezinta 7 - 10%. MMB variaza intre 40 - 1100g , frecvent 200 - 400 g ,iar MH este de 72 - 88 kg.

ROTATIA :

Porumbul este mai putin pretentios fata de planta premergatoare.Rezultatele cele mai bune se obtin dupa leguminoase anuale pentru boabe si furajere ,dupa care urmeza, cerealele paioase de toamna , inul, canepa, cartoful, sfecla si floarea-soarelui.

Porumbul nu se poate cultiva dupa sorg si iarba de Sudan.

Monocultura, de porumb in tara noastra s-a extins pe solurile fertile, mai joase, cu apa freatica la mica adancime, supuse in primaverile mai ploioase excesului temporar de umiditate .

FERTILIZAREA :

Porumbul este o planta mare consumatoare de substante nutritive.Este mare consumatoare de azot si potasiu (23 - 36 kg /t)

Consumul specific de elemente nutritive, in kg/t, de catre boabe si partile aeriene aferente, in functie de nivelul productiei.

Elementul

chimic

Productia de boabe (t/ha)

3 - 4

5 - 6

7 - 8

9 - 10

11 - 12

13 - 14

>14

N



18

P2O5

8,6

K2O

23,9

Azotul:

Este principalul element in fertilizarea porumbului ,care asigura formarea unei mase foliare bogate, colorata in verde intens si care influenteaza favorabil acumularea substantelor proteice.Carenta azotului duce la ingalbenirea limbului ,plantele raman firave,cu stiuletii mici. Excesul se azot intensifica transpiratia ,cresterea, plantele devin sensibile la seceta si boli si intarzie maturitatea

Fosforul :

Joaca un rol multiplu in cresterea si fructificarea porumbului .Carenta fosforului se manifesta prin inrosirea frunzelor de la varf spre baza. Excesul fosforului determina insuficienta zincului.

Potasiul:

Mareste rezistenta la cadere, seceta si boli. Carenta se manifesta prin ingalbenirea frunzelor de la varful lor spre baza, iar sistemul radicular ramane slab dezvoltat.

FERTILIZAREA ORGANICA a porumbului: Gunoiul de grajd, este indicat pe toate tipurile de sol din tara noastra, aplicat in doza de 20 - 40 t/ha. Aplicarea balegarului se face direct culturii porumbului, in stare proaspata sau fermentat o data la 4-5 ani.

Fertilizarea organo-minerala , conduc la obtinerea unor sporuri mari de recolta.

Ingrasamintele verzi au un rol asemanator gunoiului de grajd .

FERTILIZAREA CHIMICA. Fertilizarea cu azot si fosfor aduce sporuri semnificative in recolta . Potasiul asigura sporuri semnificative pe solurile luvice, pe cele nisipoase si in conditii de irigare.

-Fertilizarea cu azot: Dozele optime economice cu azot ,in conditii de cultura neirigata sunt cu 30 - 90 kg mai mici decat in cultura irigata. In functie de productia planificata, consumul specific se modifica determinarea dozei putandu-se realiza simplu, calculand 24 kg N/t la o productie intre 6 - 10 t/ha si respectiv 20 kg N/t la productii de peste 10 t/ha.

-Fertilizarea cu fosfor: Doza se poate calcula expeditiv, plecand de la calculul de la un consum de 9 kg P2O5/t boabe, la un continut al solului de peste 6 mg/100g sol. Pe solurile cu continut sub 6 mg P2O5 /100g sol ,doza se va majora cu 15 - 20 kg P2O5 pentru fiecare mg sub limita mentionata.

-Fertilizarea cu potasiu:Dozele optime sunt; pentru fiecare tona de gunoi doza se reduce cu 2,5 kg K2O/t ,cand gunoiul se aplica direct ,si cu 1 kg K2O/t ,cand gunoiul s-a aplicat plantei premergatoare.

-Aplicarea microelementelor. Pe cernoziomurile fertile repetat,multi ani, cu azot si fosfor, cu pH-ul peste 7 ,este necesara aplicarea preventiva a sulfatului de zinc, o data la 4 - 6 ani, in cantitate de 8 - 10 kg/ha.

-Amendamente cu calciu. Pe solurile acide, cu pH sub 5,9 si cu gradul de saturatie in baze mai mici de 75%, folosirea amendamentelor cu calciu, o data la 4 - 5 ani, este obligatorie in cultura porumbului.

LUCRARILE SOLULUI

Acestea incep imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare si vizeaza, pe langa mobilizarea solului, incorporarea resturilor vegetale, maruntirea, nivelarea si realizarea de rezerve cat mai mari de apa in sol.

Dupa premergatoarele timpurii se executa aratura de baza la 20 - 25 cm adancime pe terenurile mai usoare si la 25 - 30 cm pe terenurile mijlocii si grele, cu plugul in agregat cu grapa stelata.

Dupa plantele recoltate tarziu se execta aratura de toamna la aceleasi adancimi ca si aratura de vara, cu plugul in agregat cu grapa stelata.

Pe terenurile in panta, araturile se vor executa numai de-a lungul curbelor de nivel.

Lucrarile solului, de primavara asigura calitatea insamantarii, incoltirea si rasarirea porumbului.

Pentru obtinerea de economii de combustibil si evitarea tasarii accentuate se recomanda efectuarea printr-o singura trecere a mai multor operatiuni: administrarea ingrasamintelor a erbicidelor, insecticidelor, o data cu lucrarile de pregatire a patului germinativ.

SAMANTA SI SEMANATUL:

-SAMANTA. Materialul seminal trebuie sa aiba puritatea minima de 98% si germinatia minima de 90%.

Impotriva agentilor patogeni din sol (Fusarium, Pythium, Penicillium, Aspergillus

Sorosporium holcisorghi) samanta se trateaza cu Tiradin75(3kg/ha), Metoben70 (2 kg/ha), TMTD75(4KG/HA). Se previn, astfel, fenomenele de ,,clocire a semintelor'' in sol.

Impotriva daunatorilor din sol (Agriotes, Tanymecus dilaticollis) se realizeaza prin tratarea semintelor cu Seedox 80 WP (12,5 kg/t), Furadan 35 ST (2,5 kg/ha), Carbodan 35 ST (25 kg/t), Sinolintox 10 G(20 l/t).

-PERIOADA DE SEMANAT. Semanatul porumbului se realizeaza atunci cand, la ora 7, la 10 cm adancime, temperatura este de 8 si vremea este in curs de incalzire.

Calendaristic, cele mai bune rezultate se obtin in zona de campie, cand se seamana intre 1-20 apriliesi intre 15-30 aprilie, in celelalte zone.

-DENSITATEA . Constituie factorul tehnologic de baza pentru realizarea unor recolte mari, porumbul reactionand mai puternic la acest element tehnologic decat alte prasitoare.

Factorii obligatorii de care trebuie sa se tina seama la stabilirea densitatii sunt :hibridul cultivat, umiditatea si fertilitatea solului.

Caracteristicile hibridului luate in considerare sunt : inaltimea plantelor, numarul de frunze, latimea frunzelor fata de tulpina si rezistenta la frangere si cadere.

-FERTILITATEA si umiditatea modifica densitatea doar la acelasi hibrid. In zonele umede, unde gradul de fertilitate a solului este scazut, factorul limitativ al recoltei il constituie nivelul de fertilizare.La stabilirea densitatii trebiue sa se tina seama de posibilitatile de aprovizionare cu apa pe tot timpul vegetatiei.

Cand rezerva de apa are un deficit ce depaseste 60mm, densitatea se reduce, din start, cu 3-5 mii plante/ha.

Pe suprafetele irigate densitatea se mareste cu 10-15 mii plante/ha.

In prezent,in tara noastra, pentru sortimentul de hibrizi zonati se practica densitatile urmatoare :

Densitatea la maturitate

Culturi neirigate

(mii plante/ha)

Culturi irigate

(mii plante/ha)

Hibrizi timpurii

Hibrizi mijlocii

Hibrizi tarzii

45 - 60

40 - 55

40 - 50

65 - 70

60 - 65

60 - 65

Cantitatea de samanta la hectar

Variaza intre 15-30 kg, in functie de puritate, germinatie si MMB.

Distanta intre randuri.

Este de 70cm pe terenurile neirigate si pe cele irigate prin aspersiune si de 80 cm pe terenurile irigate prin brazde

Adancimea de semanat

Variaza in functie de textura si umiditatea solului. In regiunile mai umede, cu soluri grele semanatul se va realiza la 5-6 cm. Pe suprafetele din zone mai uscate, pe soluri cu textura mijlocie, adancimea de semanat se mareste la 6-8 cm. Fiecare centimetru in plus la adancimea de semanat, in functie de temperatura, intarzie rasarirea cu 5-30 ore.

Semanatul se realizeaza cu semanatori de precizie tip SPC, obisnuit cu SPC 8 pe terenurile plane si cu SPC 4 pe terenurile in panta. Viteza de lucru este de 5-11 km/h.

LUCRARILE DE INGRIJIRE

Combaterea buruienilor

Reprezinta principala lucrare de ingrijire. Combaterea buruienilor se poate realiza prin lucrari mecanice si manuale, prin utilizarea erbicidelor sau, combinat, prin lucrari mecanice si folosirea erbicidelor.

In prima varianta tehnologica, fara utilizarea erbicidelor, se executa urmatoarele lucrari:

-grapat cu grapa cu colti, dupa 4-6 zile de la semanat, pentru distrugerea buruienilor si a crustei

-grapat dupa rasarire, cand porumbul si-a desfacut prima frunza, dupa ce se ridica roua, ca tesuturile plantei sa fie elastice

-lucrarea cu sapa rotativa, cand porumbul are 3-5 frunze executata la viteza maxima a tractorului

-prima prasila mecanica intre randuri, la adancimea de 8-12 cm, cu viteza de 4-5 km/h

-prasila a doua se executa dupa 10-14 zile, la adancimea de 7-8 cm,cu viteza de 10-12 km/h

-prasila a treia dupa 15-20 zile de la a doua, la adancimea de 5-6cm cu viteza de 10-12km/h

Prasilele mecanice vor fi urmate de, prasile manuale, economic fiind doar doua, dupa primele doau prasile mecanice.

Pe terenurile cu multe precipitatii, este motivata bilonarea porumbului

Combaterea daunatorilor

In perioada de vegetatie poate sa apara ca necesara, daca nu s-au efectuat tratamente adecvate la samanta. Reliefam ca tratamentele impotriva ratisoarei porumbului si a viermilor-sarma trebuie sa fie efectuate la samanta sau o data cu semanatul, fiind mai eficiente decat cele din perioada de vegetatie.

Irigarea. In functie de zona de cultura si hibridul cultivat, consumul de apa al porumbului variaza, intre 4800 si 5800 m³ /ha/zi in august.

Perioada critica pentru apa se suprapune intervalului secetos dintre 20-30 iunie si 20-30 august. Necesarul de apa zilnic este de 15-25 m³ /ha/zi in luna mai ,35-45 m³ /ha/zi in luna iulie si 35-45 /ha/zi in august.

Recoltarea

Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de stiuleti incepe cand umiditatea boabelor ajunge la 30-32% si se incheie cand aceasta este cuprinsa intre 24-26%. Mai tarziu, recoltarea stiuletilor se executa manual pentru a prevenii scuturarea boabelor.

Combine si echipamente pentru recoltarea stiuletilor:

-combina autopropulsata C6P

-combina tractata C3P

-combina C12+CS-4M70 si EDR

Recoltarea mecanizata a porumbului sub forma de boabe. Incepe cand umiditatea acestora scade sub 25%.

Recoltarea sub forma de boabe se exacuta cu C12+CS-4-M70+EZ sau C14+CS-6+ET sau alte tipuri de combine cu echipamente de culegere a stiuletilor si treierarea acestora

Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de 14%

Recoltarea manuala. Se poate efectua sub forma de stiuleti depanusati; ulterior se taie tulpinile si se leaga in snopi.

CULTURA SUCCESIVA DE PORUMB

Culturile succesive semanate pana la 1 iunie trebuie sa beneficieze de 1200-1500ºC (temperaturi mai mari de 10ºC) in Campia Romana ,sudul Moldovei, Dobrogea, si o parte din vestul tarii.Amplasarea culturilor succesive in zonele mentionate se va face pe terenuri irigate. Reusita culturii este dependenta de alegerea corecta a hibrizilor. In cultura succesiva se vor utiliza hibrizi extratimpurii, cu o perioada de vegetatie de pana la 110 zile.

Semanatul porumbului nu trebuie sa depaseasca intervalul 1-5 iulie

Fertilizarea se face cu azot (80-100 kg/ha).Dupa semanat se aplica udarea de rasarire cu 300-400 m³ apa/ha.

In cursul vegetatiei se mai executa 4-6 udari, la intervale de 10-14 zile cu norme de 500-800 m³ apa /ha



loading...








Document Info


Accesari: 37336
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )