Masterat/ Administrarea afacerilor in turism si servicii
Anul I
In conditiile unei economii moderne functionarea intrepriderilor presupune renuntarea la planificarea si alocarea centralizata a resurselor. Ea isi gaseste motivatia reala in satisfacerea unor necesitati autentice .
In activitatea lor, interpriderile se concureaza intre ele. Trebuie constatat ca insusi cuvantul de concurenta era prohibit, considerandu-se ca ar avea efecte dezastruoase asupra intreprinderilor, in primul rand, asupra celor mai mici. Procesele concurentiale arau infatisate sub forma unei centralizari crescande a interprinderilor - cele mici dispar , iar cele mai mari devin tot mai mari. In realitate, in toate tarile avansate din punct de vedere economic, alaturi de marile intreprinderi exista o puzderie de mici intreprinderi. Marile intreprinderi si-au centrat activitatea asupra productiei, unor marfuri de masa, de mare serii. In schimb , cele mici s-au specializat in producerea unor marfuri de serie mica sau chiar unicate, in fabricarea unor piese de schimb, subansamble, aparate de tehnicitate foarte inalta si altele de acest fel.
Practic cele doua tipuri de intreprinderi nu pot functiona unul fara celalalt , fiecare dintre ele satisfacand cerintele segmente diferite pe piata. Ele coexista pentru ca fiecare tip este adoptat la productia respectiva. Intreprinderile gigantice sunt consumatoare de capital. Cele mai mici consuma proportional o cantitate mai importanta de forta de munca. De aceea, ele nu se manifesta ca direct concurente, chiar si numai prin faptul ca nu produc aceleasi marfuri. Daca intreprinderile mici sunt puse in situatia de a nu putea produce piesele de schimb, aparatura, insasi intreprinderea gigant nu poate functiona satisfacator.
Concurenta dintre intreprinderi de marimi similare va duce la imbunatatirea calitativa a produselor in conditiile unui anumit nivel al preturilor reglat de confruntarea dintre cerere si oferta. Este clar ca daca o productie nu are cerere efectiva solvabila ea trebuie sa fie sa se perfectioneze intr-o astfel de masura incat sa devina concurentionala, competitiva fata de productia anterioara, fie sa se renunte la ea. Exista temerea ca aceasta va duce la mari pierderi de fonduri fixe si circulante si in plus ca va genera somaj.
Dorinta de a nu disparea ca întreprindere genereaza eforturi sustinute in vederea reprofilarii, a folosirii fondurilor existente pentru obtinerea acelorasi produse, dar avand o calitate substantiala imbunatatita, sau a altor marfuri ce pot fi realizate cu aceleasi utilaje. Concurenta ca forta de constrangere este greu acceptata de cei obisnuiti sa nu gandeasca si sa nu actioneze in mod independent si prin asumarea de riscuri.
Existenta unui insemnat numar de intreprinderi mici, in conditiile acceptarii economiei partial privatizate laturi de marea întreprindere, nu este in sensul strict al cuvantului, egala cu aparitia unei concurente. Sau poate produce in serii mici diferite marfuri, pe care ea le poate obtine in prezent numai la costuri ridicate ori cu importante cheltuieli proprii de forta de munca. Ori, in momentul actual , tocmai aceste conditii necompetitive, defavorabile marii intreprinderi, fac ca problema asigurarii economiei nationale cu piese de schimb, aparatura de mare finete sa fie atat de grava si aparant insolubila.
Notiunea de concurenta este insa pura abstractie, daca nu este legata de cererea si oferta marfurilor pe piata. Volumul ofertei reflecta concurenta dintre producatori in conditiile unui anumit nivel al ofertei. Pemuria de marfuri accentuaza concurenta intre cumparatorii solvabili si genereaza inflatie. Cu cat pemuria este mai mare, cu ata 545e47f t nivelul inflatiei este mai ridicat, iar puterea de cumparare a veniturilor si a monezii scad. Din aceasta cauza intreprinderea ofertanta nu are in interes sa intretina o stare artificiala de pemurie.
Pe de alta parte abundenta de marfa accentueaza concurenta dintre producatori cu atat mai mult, cu cat, alaturi de dinamica volumului absolut al veniturilor, cererea este influentata considerabil de relativa saturare a pietei, care determina o tendinta de scadere a preturilor. Pentru consumatori acest proces este avantajos in anumite limite, si anume in masura in care nu sunt oferite produse inferioare la preturi mai scazute.
Confruntarea intereselor producatorilor cu cele ale cumparatorilor prin intermediul ofertei si cererii de marfuri, duce la o armonizare a intereselor participantilor ca parteneri pe piata concurentiala. Optimizarea nivelurilor cererii si ofertei se face prin tatonari succesive si nu prin marfuri administrative . Acestea din urma deformeaza in mod voluntariat estimarile necesitatilor pe durate relativ indelungate si impiedica o cunoastere a dimensiunilor reale ale celor doua componente ale pietei.
Notiunea de piata reflecta o realitate foarte complexa si nuantata in timp si spatiu neexistand o definitie unanima accentuata a acesteia. Elementele definitorii pentru notiunea de piata sunt urmatoarele:
a) piata este un spatiu economic in care se desfasoara activitatea economica a agentilor economici care are si o determinare fizica.
b) piata este locul de intalnire al agentilor economici, vanzatori si cumparatori care intr-o actiune pot avea numai una din aceste doua calitati.
c) piata este locul de intalnire al cereri si ofertei de bunuri economice, care se afla intr-un raport de marime si structura, pe baza caruia agentii economici isi orienteaza activitatea. Daca cerearea este mai mare decat oferta producatorii vor fi interesati sa dezvolte activitatea, iar in caz contrar sa o reduca.
d) pe piata se formeza pretul care-i orienteaza pe agentii economici astfel: cand pretul este mai mare, creste tentatia producatorilor si scade tentatia cumparatorilor; cand pretul este mai mic sau scade, creste tentatia cumparatorului dar scade interesul producatorului. Regulatorul pietei este concurenta, relatia dintre agentii economici in cadrul carora fiecare urmareste realizarea intereselor sale. Formele concrete ale pietei: - targuri si hale publice, retele de magazine cu sucursale, lanturi de supermagazine, expozitii cu vanzare, case de comenzi, tranzactii intre firme si agenti specializati, etc .
Piata este toata gama de actiuni prin care cumparatorii intra in contact si schimba bunuri si servicii, indiferent de locul in care se desfasoara.
Trebuintele apar pe piata drept cerere de bunuri si servicii. Cererea exprima trebuintele care se pot satisface prin intermediul pietei in functie de marimea si dinamica pretului. Cand creste scade cererea si invers . Cerea este cantitatea in care un bun economic poate fi cumparat in functie de pretul sau , sau un decursul unei perioade.
Elasticitatea cererii este modificarea marimii cererii in functie de factorii care o determina . Ea apare sub influenta pretului si a venitului, de aceea se calculeaza in funtie de pret si in functie de venit, si se masoara cu ajutorul coeficientului elasticitatii. Dupa elasticitatae cererii in functie de pret, avem urmatoarele categorii de bunuri:
bunuri cu
cerere elastica a caror cerere se modifica intr-o proportie mai mare decat
modificarea preturilor (
) .
bunuri cu cerearea de elasticitate unitare ( egala cu 1 ).
bunuri
pentru care modificarea pretului determina o modificare in aceeasi
masura a cererii lor (
).
bunuri cu elasticitate subunitara ( cu cerere inelastica )
bunuri
pentru care modificarea de o anumita marime a pretului determina o
modificare in mai mica masura a cererilor (
).
Elasticitatea cererii este o informatie de mare utilitate pentru orientarea agentilor economici .
Oferta exprima resursele care se gasesc pe piata ca oferta de bunuir economice. Ca si cererea, oferta se formeaza in contextul unor restrictii, reflectate in marimea si dinamica pretului. Oferta este cantitatea, dintr-un bun economic care poate fi vanduta in conditiile rpetului existent.
Elasticitate ofertei este legata de modificarile care survin in marimea ofertei unui bun economic, ca urmare a actiunii factorilor care o influenteaza. Factorul cel mai important al modificarii ofertei este pretul , functie de care ea se imaprte in 3 categorii:
oferta
elastica (
) ;
oferta de
elasticitate unitara (
=
)
oferta
inelastica sau de elasticitate subunitara (
)
Pretul si echilibrul pietei
Pretul este determinat de piata si reprezinta suma de bani pe care o primeste vanzatorul unui bun economic de la cumparatorul acestuia. Considerat ca o variabila, independenta, cresterea sau scaderea lui determina modificarea cererii si a ofertei in sens invers una fata de cealalta. Indiferent de nivelul pretului , cererea si oferta satisfacute vor fi egale, dar acest echilibru este partial. Echilibrul pietei unui bun economic se realizeaza ca echilibru intre cererea si oferta toatala si prin intermediul pretului de echilibru.
Pretul de echilibru este pretul la care cantitatea ce se poate vinde dintr-un bun economic este cea mai mare, cand cererea si oferta acestuia se egalizeaza la nivelul celui mai mare volum de vanzari si cumparari pe piata. Cresterea sau diminuarea pretului de echilibru duce, in anumite cazuri la scaderea cantitatii vandute.
Pretul si echilibrul are rol hotarator in orientarea cererii si ofertei, deoarece reflecta conditiile economice recunoscute ca normale si rationale (eficiente ) pentru cel mai mare volum al productiei si consumului unui bun. Agentii economici tind spre acest pret, ele este punct de atractie deoarece pe masura ce se apropie mai mult de el riscurile lor se diminueaza si dispar, creste gradul de reusita in actiunile lor, cerearea si oferta tind sa se echilibreze. Pretul de echilibru poate juca acest rol numai daca se formeaza liber, fara interventia statului ( directa sau indirecta ).
Pretul de echilibru se poate stabili:
la un nivel mai inalt cand cresc veniturile cumparatorilor.
la un nivel mai coborat cand agentii economici produc cu costuri mai mici.
Pretul de echilibru este legat direct si indirect de pertul de echilibru ala altor bunuri precum factorii de productie utilizati, inlocuitorii, cele asemanatoare.
Concurenta prezinta confruntarea deschisa, rivalitatea dintre agentii economici vanzatori-ofertanti pentru a trage de partea lor clientela, formata din cumparatori-solicitanti. Este permanenta in economia de piata si se desfosoara dupa anumite reguli stabilite in mod democratic pentru a asigura libertatea sa produca si sa vanda in conditiile pe care le considera cele mai favorizante.Orientand agentii economic sa produca ceea ce este dorit si cerut de consumatori, la costuri cat mai reduse in conditiile date, concurenta asigura producatorilor profiturile asteptate, iar consumatorilor satisfacerea nevoilor.
CUM INITIEZ O AFACERE
Definirea produsului si a pietei
Cel care doreste sa inceapa o afacere, inainte de a lua aceasta hotarare, trebuie sa se asigure de succesul actiunii pe care o va intreprinde, sa stabileasca unde isi va focaliza afacerea, o va desfasura, ce preturi va practica si ce profit va realiza . Raspunsul la aceasta intrebare il va putea afla daca
Va face o analiza, un studiu Marketing.
Pentru a realiza acest studiu, va parcurge urmatoarele faze :
Cercetare documentara
Evaluarea pietei potentiale
Analiza concurentei
Testul de produs
Alegerea amplasamentului
In urma acestei investigatii intreprinzatorul va sti daca produsul pe care il doreste raspunde in mod real cererii si dorintei clientilor.
2 . Alegerea formei juridice
Potrivit legislatiei in vigoare, se poate alege un tip de societate comerciala precizat in clasificare : societatea in numar colectiv - SNC, societatea in comandita simpla, societatea in actiuni, societatea pe actiuni - SA, societatea cu raspundere limitata - SRL.
Sunt cazuri in vare legea prevede ca unele persoane - in profesiunile liberale - meseriasii, alti intreprinzatori sa desfasoare activitati in calitate de parsoane fizice.
Alegerea formei juridice este, in ultima instanta, decizia celor care au dreptul sa creeze astfel de societati si trebuie intotdeauna bine fundamentata si bazata pe criteriile generale si personale ale fiecarui sau asociat.
Evaluarea rentabilitatii
Activitatea unui agent economic trebuie privita ca o asociere de capital si munca.
Munca asigura rentabilitatea comerciala numai cu aportul capitalului, al fondurilor proprii, constituirea si apararea patrimoniului societatii. Acest lucru implica un risc si deci este necesar ca acest risc sa fie masurat. Evident, riscul apartine antreprenorului, dar trebuie considerata si posibilitatea societatii de a-si asuma acest risc.
Intreprinzatorul trebuie sa cunoasca foarte bine patrimoniul si sa aiba in vedere ca acesta se uzeaza. El trebuie intretinut, reinnoit, dezvoltat si modernizat. Toate acestea impun o finantare ce poate proveni total sau partial din aporturile initiale, din profitul rezultat sau din imprumuturi.
Asigurarea finantarii
Asigurarea mijloacelor necesare sustinerii activitatii unei societati comerciale se face prin credite, indiferent de sursa din care se asigura finantarea.
Indeplinirea formalitatilor
Dupa obtinerea documentelor de infiintare, prin care se autorizeaza functionarea societatii, sunt necesare o serie de formalitati si autorizari, astfel :
a. publicarea Sentintei judecatoresti in Monitorul oficial
b. inscrierea societatii in Registrul Comertului
c. obtinerea Codului fiscal
d. inscrierea societatii la Directia de Finante -Preturi judeteana si a municipiului
e. depunerea Declaratiei pentru a deveni platitor de TVA, daca este cazul
f. comunicarea la Administratia financiara a locului unde se vor efectua activitati de comert, altul decat cel inscris in statutul societatii
g. cunoasterea si a sigurarea documentelor de evidenta contabila si operative, stabilite prin legislatia in vigoare
h. deschiderea contului bancar la banca aleasa
i. intocmirea si inregistrarea contractelor de munca pentru angajati si colaboratori la Camera de munca
j. intocmirea si inregistrarea contractului de asigurari sociale pentru patron
k. indeplinirea formalitatilor pentru obtinerea licentei
l. comunicarea la Administratia financiara locala ca e detinator de firma
m. indeplinirea formalitatilor pentru obtinerea autorizatiei sanitar-veterinqare, avizul de furnizare energie electrica, termica, salubrizare
n. incheierea asigurarii de bunuri.
Diferentierea produselor si segmentarea pietei ca alternativa
Strategii de piata
WENDEL R. SMITH
În timpul decadei anilor `30, munca lui Robinson si Chamberlin a ajutat în revitalizarea teoriei economice. În timp ce teoria clasica si neoclasica oferea un cadru pentru analiza economica, teoriile competitiei perfecte si al purului monopol au devenit inadecvate ca explicatie ale scenei de afaceri contemporane. Teoria perfectei competitii presupune omogenitate între componente, adica între cerere si oferta, cele 2 fete ale comertului, dar cere si diversitate care a devenit o regula mai degraba, decât o exceptie.
Aceasta analiza arata marile alternative ale strategiei de piata care sunt valabile pentru planificatorii si vânzatorii produselor într-un mediu caracterizat de competitia neloiala.
Este clar ca exista o omogenitate sau o similaritate între obiectele, produsele oferite pe piata de individuali întreprinzatori. În multe cazuri impactul diversitatii este amplificat de reclame sau activitati promotionale. Publicitatea din zilele noastre tinde sa sublinieze apele spre selectiv decât spre primarul motiv de cumparare si sa îndrepte spre diferentierea produsului sau serviciului oferit.
Prezenta diferentelor în vânzari ofera posibilitate de concurenta a produselor, o diversitate în aprovizionare care este inconsistenta cu presupunerile teoriei de mai sus. Motivele prezentei diversitatii pe piata sunt multe si includ urmatoarele:
Variatii în producerea echipamentului si metode sau procese folosite de diferite fabrici ale produselor create pentru aceleasi sau similare folosirii.
Specializate sau superioare resurse avute din cauza situarii favorabil a
Inegal progres printre competitor în design dezvoltare si îmbunatatirea produselor.
Inobilitatea fabricantilor în câteva industrii sa elimine variatiile produsului chiar dupa aplicarea tehnicilor de control al calitatii.
Variatii ale estimarilor facute de producator despre cererea pietii cu privire la sensibilitatea pretului, culoare, material sau marimea ambalajului.
Din cauza acestor sau altor factori, diferentele planificate si necontrolabile exista în produsele unei industrii. Ca rezultat, vînzatorii fac apele în privinta sprijinirii eforturilor pietei.
Diversitatea sau variatii
în
cererea consumatorului
Sub conditiile zilelor de azi ale imperfectei competitii, managerii de piata sunt în general responsabili cu selectarea multor strategii de piata sau combinatii de strategii care va convenii cel mai bine cererilor firmei la orice moment. Strategia selectata poate contine un program facut sa aduca concentrarea cererilor pietei cu o varietate de produse dupa o singura sau limitata oferta a pietei.
Aceasta este deseori realizat de diferentierea produsului îmtre reclama si promovare. În acest caz, variatiile cererii individualilor consumatiri sunt reduse aproape la zero. Aceasta stategie a fost o data crezuta ca fiind esentiala ca un corespondent al pietei pentru standardizare si pentru productia în masa, din cauza rigiditatii impuse de costurile de produse.
În alte cazuri vânzatorul poate determina faptul ca este mai bine sa accepte separarea cererii ca o caracteristica a pietei si sa ajusteze linia de productie si strategia de piata ca atare. Acest lucru implica abilitatea vânzatorului fata de o piata diversa, accentuând cu care produsele firmei pot satisface cerintele unuia sau mai multora segmente distincte de piata. Strategia diferentierii produsului da posibilitatea folosirii programului de piata bazat pe masurarea si definirea diferentelor pietei.
Lipsa omogenitatii pe care o are cererea este bazata pe diferentierea clientelei, dorinta variatatii sau dorinta de exclusivitate sau poate fi din cauza diferentelor nevoii pe care le are folositorul. Niste divergente în cererea pietei pot fi rezultatul erorilor de piata. Nu toti consumatorii au dorinta sau abilitatea de a face cumparaturi într-o maniera eficienta, rationala pentru a obtine selectarea celor mai dorite sau celor mai cerute bunuri sau servicii.
Diversitatea cererii pietei nu este ceva nou pentru managementul vânzarilor. Pierderea preciziei în satisfacerea cererilor consumatorilor ar necesita încercarea de a aduce convergenta cererii, dar deseori este impracticabil acest lucru, chiar imposibil. Oricum, chiar pe piata industriala, strategia diferentierii produsului poate fi considerata în unele cazuri unde produsele sunt aplicabile câtorva industrii si unde pot avea piete orizontale de marime substantiala.
În timp ce teoria economica contemporana se ocupa cu natura diferentierii produsului si asupra efectelor acesteia pe toata economia, strategiile alternative au avut mai putina atentie. Analizele empirice ale activitatii economice temporare sustin ipoteza ca, în timp ce diferentierea produsului si segmentarea pietei sunt inseparabile aproape, încercarile de a le separa pot fi productive pentru claritatea teoriei dar si pentru mai marea precizie în planificarea operatiilor pe piata. Nu doar strategiile de segmentare si diferentiere a pietei cer sisteme diferite de actiune la orice moment al timpului, dar dinamica pietei si marketingul subliniaza importanta gradelor ale diversitatii în timp si sugereaza ca selectia rationala ale strategiilor de marketing este o cerere pentru atingerea maximei functionalitati ale efectivelor în economie ca un tot.
Daca selectia rationala a strategiilor va fi facuta, minimalizarea costurilor totale trebuie sa aiba întâietate asupra minimalizarii costurilor de productie pe o parte si asupra costurilor de marketing pe alta parte. Determinarea strategiei trebuie privita ca pe o decizie globala de management care va influenta si va cere usurarea politicii care afecteaza productia si activitatea de piata.
Diferentierea produsului si segmentarea pietei sunt amândoua continute de cadrul imperfectei competitii ( competitia imperfecta consta în lipsa uniformitatii în marime si influenta a firmelor sau a persoanelor care cuprinde cererea si oferta pietei ). În termeni simplii diferentierea produsului este preocupata cu schimbarea cererii dupa vointa aprovizionarii. Este o încercare de a schimba curba cererii pietei oferind un furnizator individual.
Aceasta strategie poate fi realizata si de un grup de furnizori cum ar fi o ferma a carei membrii vor sa actioneze împreuna. Acest lucru rezulta din dorinta de stabilire a unui fel de echilibru pe piata prin aducerea unei ajustari a cererii pietei pentru sublinierea conditiilor favorabile pentru vânzator.
Segmentarea este bazata pe dezvoltarea cererii pietei si reprezinta un rational si mai precis ajustament al produsului si efortului de marketing ale consumatorului sau cererile celui ce le foloseste. În limbajul economic, segmentarea este în dezacord cu efectele ei si tinde sa aduca recunoasterea a câtorva planuri unde doar unul a fost recunoscut vreodata.
Atentia a fost atrasa asupra acestei parti a analizei de un numar crescând de cazuri în care problemele afacerilor au devenit rezolvabile prin realizarea unui lucru despre programele marketingului si politica produsului care au generalizat piata dar si efortul de marketing. Acestea sunt situatii când promovarea intensiva facute sa diferentieze produsele companiei nu a fost îndeplinita, caz în care nerecunoasterea realitatii pietei si a segmentelor acesteia a dus la pierderea pozitiei pe piata.
În timp ce diferentierea produsului cu succes va aduce vânzatorului o portiune orizontala, lata, generalizata de "piata", o alta parte a strategiei de piata va produce o adâncitura a pozitiei pe piata, pozitie în care segmentele sunt efectiv definite si penetrate.
Diferentiatorul cauta sa asigure un strat de piata, pe când unul care uzeaza segmentarea pietei se straduieste sa asigure unul sau mai multe obiecte care sa corespunda produsului.
Multe exemple de segmentarea pietei pot fi date: tigarile si industria de automobile sunt foarte cunoscute. Sunt aceleasi dezvoltari grad mai mic sau mai mare în aproape toate zonele de productie. Recenta introducere a frigiderului fara loc de depozitare a mâncarurilor congelate a fost un raspuns pentru preferintele distincte ale segmentului de piata si al clientilor cu frigidere de casa ale caror nevoi de a depozita alimente congelate fusesera satisfacute deja.
Strategii ale segmentarii si diferentierii pot fi folosite simultan, dar mai comun ele sunt aplicate ca raspuns la schimbarea conditiilor pietei. Într-un sens, segmentarea este momentana sau un fenomen pe termen scurt si folosirea fictiva a acestei strategii poate duce la o formala recunoastere a realitatii pietei si ale segmentelor ei spre redefinirea segmentelor ca piete individuale. Redefinirea poate rezulta din diferentiere sau invers.
Literatura economica si a marketingului abunda în definitii formale ale diferentierii produsului. Diferentierea produsului securizeaza o masura de control asupra cererii unui produs prin promovare diferentelor dintre un produs si produsele vânzatorilor concurenti. Este un rezultat al dorintei vânzatorilor ca sa stabileasca pozitia firmei si/sau sa separe afacerile împotriva competitiei pretului. Diferentierea tinde sa fie caracterizata prin uzul mult al promovarii, reclame si sa rezulte în preturi care sunt oarecum asupra nivelelor de echilibru asociate cu conditiile pietei competitive. Poate fi clasificat ca o strategie de promovare sau apropierea de marketing.
Segmentarea pietei, consta în vederea pietei multilaterale (caracterizata de cererea divergenta) ca un numar de mici piete omogene în raspuns la diferitele preferinte de produse printre segmentele importante de piata. Este atribuita dorintelor consumatorilor pentru mai precisa satisfacere a dorintelor lor. Ca si diferentierea, segmentarea implica deseori folosirea substantiala a publicitatii. Este pentru a informa segmentele pietei asupra valabilitatii bunurilor sau serviciilor produse sau prezentate pentru umplerea nevoilor acestora cu precizie. Sub aceste circumstante, preturile tind sa fie aproape de echilibrul competitiv. Segmentarea pietei este esentiala, este o strategie de vânzari fiind folosita în sensul ei tehnic, reprezentând ajustarea ofertelor pietei catre cerintele consumatorului.
Într-o oarecare masura, segmentarea pietei poate fi privita ca pe o forta a pietei care nu poate fi negata. Poate rezulta din alegerea si eroarea în sensul ca programele generalizate ale diferentierii produsului pot fi excesive în niste segmente ale pietii si inefective în alte segmente. Recunoasterea, cât si raspunsul inteligent la aceste probleme, unei situatii ca acestea implica schimbul opiniei. De alta parte, poate dezvolta acele produse implicate în programele de marketing create pentru piata particulara si segmentele acesteia atingând cote ce nu erau planificate, aratând în acest fel baza concentrarii cererii si o mai mare generalizare manageriala. Încercarea de a planifica zonele de importanta, preferabil în avans, nivelul sau gradele segmentarii, poate fi exploatat cu profit.
Aici apar multe motive pentru ca recunoasterea formala a segmentarii pietei ca strategie sa iasa la iveala. Unul din multele motive este declinul numarului unitatilor de productie. Industria Americana a stabilit baza tehnica de diversitate a produsului prin câstigarea libertatii scapând de rigiditatile impuse de productia în masa. De aici, nu prea mai este nevoie de generalizarea pietelor ca raspuns la necesitatea de productie pe termen lung sau alte probleme ca aceasta. Prezenta accentuare pe minimalizarea marketingului impune ajustarea produselor la cererile consumatorilor.
Structura comertului cu amanuntul, în efortul ei de a atinge mai multa eficacitate, creeaza un efect invers. Acest lucru creste profitul vânzarilor pe urma produselor care sunt nevândute de producatori si sunt rapid recunoscute de consumatori. Prosperitatea generala creeaza idea de "a plati putin mai mult" pentru o obtine "exact ce vroiam".
Atentia fata de segmentarea pietei a fost crescuta de recenta crestere a competitiei produselor pe o pozitie economica foarte importanta. O mare arie de bunuri si servicii concureaza pentru dolarul consumatorului. Mai exact, tehnologia avansata creeaza competitiei între nou si traditional cum ar fi produsele textile, materiale de constructie, metale etc. Când asa o competitie este confuza si greu de analizat în stagiile ei târzii, ea tinde sa atinga un fel de balanta sau echilibru, cum ar fi diferitele materiale care-si gasesc piete la potentialul maxim ca rezultat al recunoasterii diferentelor sale în cererile segmentelor pietei.
Multe companii ating stadiul în dezvoltarea lor când atentia lor spre segmentarea pietei este privita ca pe o conditie a sporirii, a maririi ei.
Miezul pietei a fost deja dezvoltat pe o baza generala la punctul în care publicitatea si cheltuiala vânzarilor diminueaza usor retururile. Atentia catre micile sau marginea segmentelor de piata care au potentialele mici, sunt de o importanta cruciala în agregat, deci atentia catre acestea este indicata. În final, câteva firme încep sa dea atentie unei parti crescânde din costul lor total, ale operatiilor, ca fiind fixate în caracterul lor.
Cel mai mare cost al mentinerii pe pozitia pietei, în canalele, retelele de distributie arata acest schimb. Totala încredere asupra unei strategii de diferentiere a produsului sub aceste circumstante este nedorita atunci când efectul promovarii este valabil pe piata. Asemenea balansari se produc de exemplu la audienta înregistrata de show-urile TV unde acesta variaza saptamânal. Exploatarea segmentelor pietei care produce o mare satisfactie a consumatorului tinde sa creeze o mai sigura pozitie pe piata si sa conduca la marea stabilitate.
Conform traditiei, cheltuielile mari, o data fixate (considerate din punct de vedere al productiei), creeaza presiuni pentru vânzarea extinsa a produselor standardizate prin diferentiere o posibila mutare a câtorva cheltuieli preturi de marketing în domeniul stabilit al întregii structuri de cheltuieli tinde sa minimalizeze aceasta tensiune.
Planificarea activitatilor de marketing cu succes cere utilizarea si-a diferentierii, dar si a segmentarii ca si componente ale strategiei de marketing. Este bine ca tehnologia cercetarii marketingului face piata de neplanificat, acest lucru nefiind uneori necesar. Este obligatia celor raspunzatori de vânzari si administrare sa tina strategia mixta în concordanta cu piata si structura ei în orice moment si sa produca în marketing atât dinamism cât este azi pe piata. Abilitatea afacerii de a planifica este dependenta de mentinerea unor informatii de piata care pot fi furnizate de cercetarea marketingului, dar si de folosirea tehnicii a bilanturilor costurilor, dar si a analizei costurilor.
Informatia costului este critica din cauza limitei maxime la care segmentarea pietei poate rezista, ea fiind definita de costurile de productie. Este o limita la care diversitatea în ofertele pietei poate rezista fara a duce preturile productiei peste limitele practice.
Similar, implicarea diferentierii produsului ca strategie tinde sa fie restrictionata de atingerea unor nivele ale consumului marketingului care nu sunt bune.
Aceste costuri definesc anumite limite unde strategia mixta sau cea a marketingului este permisa.
Ar trebui subliniat ca în timp ce noi ne-am preocupat cu diferentele dintre diferentierea produsului si segmentarea pietei, acestea sunt în strânsa legatura în cererea unor piete neloiale. Diferentele au fost clarificate în interesul înaltarii claritatii în teorie si precizia în practica. Urgenta segmentarii pietei ca strategie furnizeaza marturii ale pre-faimei consumatorului în economia contemporana Americana si bogatia recompenselor care pot rezulta din aplicarea stiintei la problemele marketingului.
PLANIFICAREA AFACERII
Planificarea afacerii este redata prin intocmirea planului de afaceri, trecand prin fazele necesare pentru a-l elabora.
Numai echipa de intocmire a planului de afaceri, de obicei managerii de varf ai companiei, decide ce anume, cu exactitate, trebuie sa fie inclus in plan. Numai ei sunt constienti de toate problemele implicate in afacere si de scopul integral al planului.
Un plan menit a fi folosit doar in interiorul firmei, pentru ghidare si directionare, poate fi mai putin formal decat unul pe cae dorim s ail prezentam unor parteneri externi sau unor posibili finantatori.
Sumarul planului de afaceri
Unii manageri prefera sa scrie sumarul inainte de a concepe planul, folosindu-l apoi ca pe un ghid in procesul de elaborare.
Altii prefera sa foloseasca mai putin controlul etapizat, preferand sa puna planul pe hartie si apoi sa intocmeasca sumarul.
Scopul sumarului este de a prezenta o descriere scurta a elementelor esentiale ale planului. Ele trebuie sa ofere o intelegere generala a conceptelor, fara a intra in detalii si sa indice partile interesante din plan.
Este imposibil sa dai o reteta general valabila pentru ceea ce trebuie sa contina un sumar. Elementele specifice si importante ale planului vor constitui esenta sumarului lui.
In cele ce urmeaza sunt prezentate elementele sumarului, in general :
descrierea afacerii; stadiul de dezvoltare
drepturi de propietate; structura organizatorica
echipa de management propusa; resurse exterioare disponibile;
descrierea industriei
relatii cu furnizorii, piete tinta, concurentii;
avantaje competitive; capital necesar; finantare necesara;
prag de rentabilitate; plan de plati; finantare existenta;
planuri de dezvoltare pe termen lung;
disponibilitate materii prime;
contracte de management si relatia cu echipa de conducere
DESCRIEREA AFACERII
Scopul sectiunii este de a oferi intelegerea rapida a acestei descrieri.
Descrierea afacerii are urmatoarele functiuni:
defineste clar scopul si conceptual afacerii;
descrie istoria si dezvoltarea afacerii;
include descrierea experientei trecute si a succeselor fondatorilor afacerii.
Sectiunea din planul de afaceri care se ocupa cu descrierea afacerii trebuie sa include urmatoarele informatii :
Istoric - Cand s-a infiintat compania; Cine au fost fondatorii; Ce i-a motivate sa o infiinteze; Ce produse si servicii au oferit in trecut
Scop - De ce exista afacerea; ce face ea; descrierea scopului atat din punct de vedere al clientilor cat si al companiei.
Progrese la zi - Ce a realizat afacerea pana acum; Sunt definite produsele; Sunt identificati potentialii clienti; Au fost definite procesele de marketing si de productie; Cati bnai s-au adunat; Au fost identificate persoanele cheie pentru conducere; Au fost localizate sursele pentru materii prime si materiale
Tipul de organizatie - corporatie, parteneriat,unic actionar - care este structura afacerii; este organizata functional, in functie de clienti, dupa produse sau dupa localizarea geografica; Structura organizatiei este centralizata sau descentralizata
Localizarea - Care este localizarea prezenta si capacitatile de productie curente; ce localizari sunt planificate in viitorul apropiat; care sunt planurile d extindere in locatii noi
Forma de proprietate si drepturile de proprietate; ce marci inregistrate, patente, drepturi de autor, etc. detine compania; Sunt de asteptat si altele; Cat sunt de importante pentru afacere.
ANALIZA PIETEI
Scopul acestei sectiuni este de a descrie piata, potentialii clienti si furnizorii corespunzatori produsului respective.
Descrierea cadrului general al pietei trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii :
Numarul nivelurilor de distributie dintre producator si utilizatorul final;
Numarul de vanzatori si cumparatori la fiecare nivel al distributiei;
Concentratia geografica a vanzatorilor si cumparatorilor;
Numarul estimate al vanzatorilor si cumparatorilor;
Nivelul tehnologic folosit in productie si distributie;
Reglementarile guvernamentale sau locale;
Marimea totala a pietei in unitati si in bani;
Varsta si maturitatea pietei;
Rata de crestere a vanzarilor in general sip e segmente specifice;
Factorii de care depinde cresrerea distributiei
Clientii potentiali vor apartine unuia din urmatoarele tipuri :
Consumatori, care cumpara bunuri si servicii pentru consumul personal.
Acestia sunt impartiti dupa varsta, rasa si alte caracteristici demografice sau geografice.
2. Piata organizationala care cumpara bunuri pentru prelucrarea , revanzarea sau distributia in continuare a acestora.
3. Producatorii, care cumpara bunuri si servicii pentru a-si spori vanzarile, a reduce costurile sau a indeplini cerinte sociale sau legale.
Comparata cu piata consumatorilor, piata producatorilor are urmatoarele caracteristici:
exista mai putini consumatori
cumparatorii sunt mai mari
ei sunt mai concentrate geographic
cererea pentru produs este derivate; cumparatorul doreste produsul pentru ca il va ajuta sa produca altceva, dorit de cleintii sai
cererea este relative neelastica - reducerile de pręt au effect minim la cresterea cererii
cererea este mult mai fluctuanta - cresterile mici ale cererii din partea consumatorilor produsului genereaza cresteri mari ale cererii produsului in cauza, din partea producatorului. Micile scaderi privind cererea produsului final dau nastere la scaderi mari ale cererii din partea producatorului
achzitionarile sunt facute de profesionisti.
4. Piata revanzatorilor sau a redistribuitorilor este formata din indivizi sau organizatii care obtin si ravand produse realizate de altii. Acestia vor cumpara produse/bunuri numai daca ei cred ca le pot revinde la un pręt care sa acopere costurile sis a genereze profit.
Furnizorii sunt cei care vor cumpara materii prime , subansambluri , echipamente sau bunuri pentru ravanzare. Acestia pot fi reprezentati prin urmatoarele caracteristici :
Numarul de niveluri de distributie intre producator si furnizorii pe care dorim sa-I folosim;
Numarul si concentrarea furnizorilor de materii prime si subansambluri;
Numarul si concentrarea furnizorilor de echipamente;
Bunuri pentru ravanzare;
Marimea furnizorilor;
Schimbari iminente sau recente in marimea furnizorilor;
Rata cresterii vanzarilor in unele zone ale pietei;
Factorii care cauzeaza cresterea vanzarilor.
Sectiunea "Analiza pietei" a planului de afaceri ar trebui sa raspunda la urmatoarele intrebari, in masura in care se aplica pietelor in cauza :
Care este structura pietei; A se descrie piata in termenii de mai sus;
Care sunt clientii potentiali; care sunt tipurile principale de clienti din aceasta piata; caror grupuri dorim sa vindem; De ce
Cine sunt furnizorii disponibili de materii prime , materiale, subansambluri, echipamente, bunuri pentru revanzare; De ce.
CONCURENTA
Scopul acestei sectiuni consta in intelegerea si descrierea concurentilor directi si indirecti precum si in prezentarea punctelor tari sau slabe ale acestora, localizate la planul nostru.
Luati in consideratie nevoile si dorintele clientilor, care au fost satisfacute de produsul vostru si ganditi-va ce alte produse satisfac aceleasi nevoi sau dorinte.
Luati in considerare concurentii directi sau indirecti prezenti pe piata. Luati de asemenea in considerare concurentii care sunt pe cale sa intre pe piata.
Fiecare produs are inglobata in el concurenta, in mod virtual. Daca un produs pare a nu fi rezultatul concurentei, se poate spune despre el ca este, probabil, definit prea ingust.
Sectiunea "Concurenta" ar trebui sa raspunda la urmatoarele probleme :
Cine sunt concurentii sau grupurile de concurenti directi - faceti o lista a concurentilor, daca sunt putini sau cunoscuti; daca exista grupe mari de concurenti, descrieti-I pe grupe; includeti concurentii existenti sip e cei posibil de a deveni
Descrierea concurentilor in functie de urmatoarele caracteristici :
numarul si marimea concurentilor la nivelul de distributie la care dorim san e lansam;
concentrarea geografica a distributorilor;
marimea distribuitorilor
Pentru focalizarea gandirii de la abstract la concret , trebuie avut :
Un SCOP - este viziunea unei stari ideale - de obicei in viitor
Un OBIECTIV - este un pas catre SCOP
FUNCTIILE - care sunt activitatile necesare atingerii obectivului
SARCINILE sunt acele parti ale functiilor care pot fi indeplinite de catre oameni.
Ideile se pot modifica repetat, pe masura ce sunt discutate intre mai multe persoane. Pe masura ce avolueaza conceptele, ele devin o baza pentru planul de afaceri. Scopurile vor genera sectiunea de scopuri strategice ale planului de afaceri. Obiectivele, functiile si sarcinile vor fi folosite pentru a pregati celke 5 sectiuni ale planului care descriu tot ceea ce avem de gand sa facem si impactul finaciar al actiunilor noastre:
a. Planul de marketing
b. Palnul de relatii publice
c. Planul operational
d. Planul de resurse umane
e. Planul financiar
Desigur, acest indelungat process nu are loc intr-o maniera liniara. De fapt, s-ar putea sa fim nevoiti sa modificam scopurile ca rezultat al unor informatii care devin evidente doar in etapele elaborarii impactului financiar al planului deja elaborat.
SCOPURILE STRATEGICE
Scopurile strategice sunt stabilite dupa un demers logic. De la scopuri se trece succesiv la obiective, functii, sarcini, descrieri de posturi, evaluari ale performantei, structura salariilor.
Obiectivele, functiile si sarcinile se folosesc pentru pregatirea sectiunilor planului de marketing, planului de relatii publice , planului de operatiuni , planului de resurse umane si ale planului financiar. Costurile implicate vor fi calculate cu ajutorul descrierilor de posturi, evaluarilor de performante si al structurii salariilor.
De la scopuri, la obiective si sarcini
O afacere exista cu scopul de a genera profit pentru detinatorii acesteia. Ea poate, in acelasi timp, sa aiba si multe alte scopuri, da principalul dintre acestea este profitabilitatea. Alte organizatii, de exemplu spitalele, universitatile, sunt deseori organizate ca afaceri, dar au ca scopuri principale de exemplu progresul in educatie, cercetare sau promovarea serviciilor sanitare.
In aceste cazuri ese totusi folositor sa le luam in considerare ca pe niste afaceri sis a le elaboram planurile in acelasi mod.
Pentru a ne asigura ca toata lumea are aceeasi conceptie asupra afacerii care se planifica, este important san e punem gandurile pe hartie, pe masura ce progresam cu analiza noii activitati.
Dupa un timp, conceptual nostrum se transforma dntr-o idée generala in activitati specifice, care trebuie duse la indeplinire bpentru a transpune idea in realitate.
Un mod util de a discuta acest process este de a-l imparti in faze componente.
Exemple de scopuri :
pentru relatii publice - cel putin 10% din angajati sa participle la programe de voluntariat; sondaje care sa arate ca 60% din public are o opinie favorabila asupra produselor noastre
pentru operatiuni - cel putin 99.97% din produse sa corespunda standardelor noastre de calitate; costurile de productie pe unitate sa scada cu 2% pe an
pentru resurse umane - cel putin 90% din angajatii nostril vor lucra la noi minim 5 ani; pentru promovare vor fi alese prsoanele cele mai calificate
OBIECTIVELE
Un obiectiv este un pas spre atingerea unui scop.
El este definit incat sa descrie deplasarea de la situatia actuala catre situatia descrisa de scop.
Obiectivul este definit in timp. In cele mai multe cazuri el trebuie atins pe parcursul unui an. De obicei, exista cel putin un obiectiv pentru fiecare scop. Obiectivele trebuie sa descrie in mod specific ceea ce trebuie sic and trebuie indeplinit, in plus, unele obiective contin indicatii despre modul in care acestea vor fi aduse la indeplinire.
FUNCTIILE
Functiile sunt activitatile care trebuie desfasurate pentru atingerea unui obiectiv.
De obicei, ele sunt formulate intr-un mod care reprezinta mai curand CE trebuie facut, decat CUM trebuie facut. Dup ace toate functiile au fost descries, cele similare se grupeaza la un loc si se evalueaza tehnologiile disponibile pentru a putea hotari activitatile. Scopul acestor hotarari este de a obtine cel mai bun echilibru intre costuri, calitate si control asupra operatiunilor. Pentru luarea acestor hotarari este utila identificarea si interpretarea raspunsurilor la urmatoarele intrebari :
Functia poate fi realizata in interiorul companieie sau prin sub-contractare de catre cineva din exterior?
Este bine
ca productia sa se desfasoare in
Functia trebuie executata de o masina sau de unul sau mai multi oameni?
Daca trebuie executata de oameni, ce calificari trebuie sa aiba acestia?
Poate fi executata de catre personalul existent sau trebuie angajat unul nou?
Trebuie executata la fiecare punct de operatie sau la centru?
Pentru ca functia sa fie executata efectiv si efficient sunt necesare noi cladiri, echipamente, masini?
Exemplu:
Scop - obtinerea veniturilor nete de 80.000 usd pe an
Obiectiv - cresterea veniturilor din vanzari cu 200.000 usd pana la sfarsitul anului, prin extinderea operatiunilor si in Ucraina
Functii - Sondaje in diverse orase din Ucraina pentru a determina interesul populatiei
deschiderea
unei filiale la
reclama de produse la publicatiile locale din orasele selectate
desfasurarea unei vanzari inaugurale festive , pentru a familiarize clientii cu produsele
SARCINILE
Sarcinile sunt acele parti ale unei functiuni care vor fi indeplinite de oameni.
Ele sunt formulate astfel sa descrie CE si CUM trebuie facut, si mai putin CINE va face sarcina sau cu ce alte sarcini mai este ea asociata.
Sarcinile sunt descries la un nivel de detaliere sufficient pentru ca sa poata fi executata de catre o persoana cu calificarea necesara, urmand aceasta descrieie.
Dupa ce toate sarcinile associate au fost descrise, acelea care cer calificari si cunostinte similare sunt grupate in fise ale postului, in unele cazuri, sarcinile noi vor fi introduce intr-o fisa a postului existenta. Numarul de personae care se vor ocupa de fiecare actiune depinde de volumul actiunii.
Printre Factorii care trebuie luati in considerare la gruparea sarcinilor in fisele postului sau in repartizarea lor catre posturile existente, se numara :
Ce tip si ce nivel de educatie este necesar pentru a executa aceasta sarcina
Ce calificari sunt necesare
Ce cunostinte sunt necesare
Ce alte sarcini s-ar potrivi mai bine impreuna cu aceasta
Daca este nevoie de o pregatire speciala
Ce unelte sau echipamente sunt necesare
Aceasta sarcina poate fi executata mai bine de catre un individ sau de catre un grup
Cum se poate masura eficienta executarii acestei sarcini
Cum se poate evalua calitatea executarii acestei sarcini
FISELE POSTURILOR, EVALUAREA POSTURILOR, STRUCTURA SALARIILOR
O Fisa a postului este o prezentare explicita a tuturor caracteristicilor postului. Pot fi repartizati pe postul respective unul sau mai multi indivizi.
Evaluarea postului este o analiza a Fisei postului in scopul determinarii valorii acestuia.
Structura salariilor este constituita din gama de salarii care se pot plati pentru un anume post. Aceasta include un sistem de premiere pentru performante superioare.
FISELE POSTURILOR
Sarcinile deriva din obiective ,
printr-o
La gruparea sarcinilor in posturi, se urmaresc mai multe scopuri :
Posturile sa realizeze un echilibru intre eficienta pe termen scurt si satisfactia pe termen lung precum si stabilitatea resurselor umane
Posturile sa fie placute si productive
Posturile sa ofere o varietate de activitati si posibilitati de avansare
Posturile sa fie similare altora din aceeasi industrie
Posturile sa fie structurate astfel incat sa poata fi masurate calitativ si cantitativ
Descrierea sarcinilor care revin unui post sunt partea cea mai importanta a Fisei acestuia. Totusi, mai sunt si alte componente care trebuie incluse intr-o fisa a postului.
Elemente ca cele care urmeaza ar putea fi incluse, in fuctie de tipul de post respectiv :
calificari necesare
organizatia din care face parte postul
mediul de lucru in care se vor executa sarcinile
standardele de masurare a performantei
modul in care se masoara performanta.
Calificarile necesare pentru a executa o sarcina se pot descrie in doua moduri
Nivelul minim necesar - se mentioneaza ca o cerinta , in timp ce un nivel superior este mentionat ca optional.
De exemplu, daca se cauta calificari in sfera educatiei academice, se poate scrie : se cere master in fizica, doctoratul de preferinta. Daca cerintele sunt din sfera experientei, am putea formula : se cer cel putin 5 ani experienta ca manager in vanzari, experienta de manager general este binevenita; in unele cazuri se poate mentiona titlul clar al unui post, ca de pilda : trebuie sa aiba succese demonstrate ca director de productie.
Unele tipuri de posturi cer instruiri periodice atunci cand sunt incluse tehnologii sau proceduri. De exemplu, o descriere de post pentru un technician de service computer ear mentiona : trebuie sa urmeze cursuri de instruire de 1 luna , atunci cand se introduce modele noi.
De obicei este bine pentru intelegerea elementelor unui post sa cunoastem ceva despre organizatia in cadrul careia exista acesta. Fisa postului trebui sa mentioneze Functia persoanei care este superiorul ocupantului postului respective. Trebuie, de asemenea, sa mentioneze posturile pe care le coordoneaza ocupantul postului respective - in unele organizatii, in special cele mari, o mare parte din activitate se desfasoara prin colaborarea cu alte personae la acelasi nivel situate in organizatie - in aceste cazuri, trebuie mentionate funstiile acelora cu care ocupantul postului va trebui sa colaboreze. Daca ocupantul postului va trebui sa faca parte din diverse comitete sau echipe speciale, toate aceste activitati trebuie mentionate sau descrise.
Mediul de lucru in care va fi executata sarcina trebuie de asemenea mentionat in Fisa postului. Poate fi o descriere simpla, ca de exemplu : un mediu normal de birou, sau poate fi mai complexa. Formulari de genul : calatorii internationale frecvente, posibila expunere la materiale riscante, lucru la temperature negative, descrieu elemente importante ale postului, care trebuie incluse in fisa postului.
Standardele de performanta - Acestea descriu nivelul performantei considerate acceptabila pentru sarcina. Executarea cu success a sarcini se masoara comparand nivelul de performanta reala cu standardul. Pentru posturi de complexitate redusa este relative simplu de stability si de formulat cu precizie standardele de performanta. Standardul de performanta pentru un muncitor poate suna astfel : va asambla intr-o zi de munca o medie de trei transmisii, conforme cu specificatiile de calitate.
Devin mai dificil de stability si formulat standardele de performanta pentru posturi mai complexe si la niveluri superioare, in multe cazuri, standardul fie ca nu va fi inclus in descrierea postului, fie ca se va referi la informatii din afara descrierii postului. Pentru un post de Presedinte al unei companii, cea mai precisa formulare posibila ar fi : se presupune ca se va alinia la nivelul cerintelor anuale impuse de Comitetul Director.
Mijloacele prin care se va masura performanta ar trebui cuprinse in descrierea postului cu acelasi grad de detaliere ca si standardele de performanta. Pentru posturi de nivel inferior, se va face referire la un raport sau la un system. Pentru muncitporul din exemplul de mai sus, mijloacele de masura a performantei s-ar putea formula : .dupa cum reiese din raportul zilnic de inspectie al controlului de calitate. In mod similar, pentru Presedinte, modul de masurare ar face referire la .procesele verbale ale intrunirilor Comitetului Director si la contul de profit si pierderi annual al companiei.
Posturile cu responsabilitati de supraveghere ar trebui descrise numai dup ace au fost descrise posturile supravegheate si dup ace numarul de personae care ocupa aceste posturi a fost stability. Numarul de personae supravegheate de un individ se numeste ARIA de CONTROL.
Dimensiunile ariei de control depend de numarul subordonatilor, de localizarea lor, de activitatile lor si de calificarea acestora. Daca toti subordonatii fac acelasi lcru si sunbt localizati in acelasi punct de lucru, atunci nivelul si calitatea performantei lor pot fi usor masurate si o singura persoana poate supraveghea mai multi subordonati.
Ariile de control de 25-30 de posturi au deminstrat ca sunt bine dimensionate. Pe de alta parte, daca fiecare subordonat are un post diferit sau posturile sunt complexe si performantele sunt dificil de masurat, sau se actioneaza in diverse puncte de lucru, atunci este necesara o arie de control mai redusa, in aceste circumstante, o arie de control cu doi sau trei subordonati reprezinta un numar potrivit pentru atingerea performantelor.
Nivelul de experienta al ocupantilor posturilor trebuie de asemenea luat in considerare. Angajati noi necesita mai multa supraveghere decat cei cu mai multi ani de experienta.
EVALUAREA POSTULUI
Intr-o economie de piata matura, valoarea diferitelor seturi de aptitudini este determinate de interactiunea cererii si ofertei. Salariile, ca si orice alt pręt, sunt determinate de piata. Din moment ce exista un numar mare de angajati care fac slujbe similare pentru un numar mare de companii, titulatura functiilora inceput sa fie relevanta, mai ales pentru posturi de nivel inferior.
Toti soferii de camioane fac aproximativ aceleasi lucruri, iar aptitudinile lor se pot aplica, practice similar, pentru toate posturile de acelasi tip.
Evaluarea cerintelor devine complexa atunci cand se iau in cinsiderare slujbe mai complexe. Desi raman o serie de elemente commune, un post de Presedinte al unei companii de constructii cu sase angajati are nevoie de cu totul alte aptitudini decat acela de Presedinte al unei companii internationale de productie, care da de lucru la mii de oameni.
Totusi, in mod virtual, fiecare post poate fi comparat cu altul, si se pot deduce educatia, experienta, aptitudinile si cunostintele necesare calui care urmeaza sa-l ocupe. Intr-o economie de piata in crestere, cum este cea a Romaniei, definirea si evaluarea seturilor de aptitudini necesare pentru anumite posturi nu au fost inca influentate de mecanismele pietei. Mai mult, in unele cazuri, cerintele au fost modelate de factori administrative sau chiar politici, si nu de cautarea eficientei.
Ca urmare, odata cu deplasarea catre o piata libera, pe masura crearii de noi tipuri de posturi si a redefinirii posturilor existente, pentru a capata componenta profitabilitatii, ele trebuie examinate pentru a se determina educatia, experienta, aptitudinile si cunostintele cerute in scopul executarii sarcinilor, alaturi de cerintele legate de unelte, echipamente si premise fizice necesare.
Factorii care trebuie luati in considerare la evaluarea unei Fise a postului sunt similari acelora care grupeaza mai multe sarcini in acelasi post. Totusi, atunci cand mai multe sarcini actioneaza impreuna, se cauta asemanari ale acestora. La evaluarea unui post se atribuie acestuia o valoare mai mare, daca setul necesar de aptitudini este mai greu de gasit sau de obtinut.Daca cerintele sunt relative commune si usor de obtinut, valoarea postului este relative mai redusa .
In acest process de evaluare, se raspunde la urmatoarele intrebari :
Ce tip si ce nivel de educatie sunt necesare pentru a executa acest tip de sarcina?
Ce calificari sunt necesare?
Ce cunostinte sunt necesare?
Ce sarcini s-ar potrivi mai bine, impreuna cu aceasta?
Este nevoie de instruire?
Ce unelte sau echipamente sunt necesare?
Aceasta sarcina poate fi executata mai bine de un individ sau de catre un grup?
Cum se poate masura eficienta executarii acestei sarcini?
Cum se poate masura calitatea executarii acestei sarcini?
Aptitudinile necesare si cele optionale pentru ocuparea postului sunt in acest fel deduse SI incluse intr-o lista.
Acum postul poate fi comparat cu posturi similare , ce solicita aptitudini similare, care au fost dezvoltate intr-o economie de piata.
Scopul acestor comparatii este de a oferi informatii despre piata fortei de munca, care sunt utile in stabilirea valorii relative a diverselor posturi. Trebuie de asemenea luate in considerare valori si preferinte culturale, dar cu grija de a nu fi preluate si valorile sistemului communist, care infierau mecanismele pietei libere si minimalizau efortul intellectual.
Acest process, apparent complex, poate fi desfasurat cu effort minim, folosind forme standardizate de descrieri de posturi deja folosite de oamenii de afaceri si de guverne din Occident. Odata desfasurat, acest process generaza o metoda.
Urmatorul pas este acela al determinarii nivelurilor si metodelor de plata pentru aceste posturi.
STRUCTURA SALARIILOR
Nivelul general al salariilor in Romania este astazi mult mai scazut decat in economiile de piata din Occident. Aceasta situatie se va modifica rapid, pe masura ce mecanismele de piata libera se extend, exporturile cresc si moneda nationala devine mai stabila.
Pana atunci, este problematic de stability cu precizie unde anume trebuie fixat nivelul salariilor; cea mai buna abordare consta in a lua in considerare posturi care apar frecvent in economiile de piata, in acest mod putem presupune ca aceste posturi sunt platite cel mai aproape de valoarea lor reala.
Valoarea reala a unui post este definita ca valoarea pe care ocupantul postului o adauga companiei in care se gaseste postul
Vom lua in considerare cat mai multe asemenea posturi despre care am putut obtine informatii si le vom raporta la structura de valori a posturilor dintr-o economie de piata. Aceasta ne ofera puncte de plecare pentru a lega valorile relative ale posturilor noastre de valorile absolute ale nivelurilor de salarizare.
Astfel vom obtine cea mai buna viziune despre salariile pe care ar trebui sa le platim pentru diverse posturi din compania noastra. Cu cat mai multe posturi vor avea associate salarii determinate de mecanismul cererii si ofertei, cu atat acest process devine, pe ansamblu, mai précis.
Valoarea totala a compensatiei pentru un post este impartita de obicei in trei componente : Salariul lunar, bonusul anual sau trimestrial si beneficiile nebanesti.
Salariul lunar va fi de obicei diferit pentru diversi ocupanti ai postului. Calculul se face de obicei pe baza vechimii pe post, plecandu-se de obicei de la premise ca, cu cat persoana este mai experimentata intr-un post, cu atat este mai productive.
Aceasta abordare este discutabila in multe cazuri, dar are calitatea de a fi usor de inteles si acceptata de toata lumea. Avansarea - de la limita inferioara la cea superioara a salariului, pentru un post, nu trebuie sa dureze mai mult de 5 ani.
Pe langa salariul lunar, daca performanta se poate masura cu precizie rezonabila, trebuie luata in considerare posibilitatea recompensarii performantelor superioare printr-un bonus trimestrial sau annual. Acest bonus trebuie acordat numai acelor angajati a caror performanta a fost in mod evident peste medie. Este absolute necesar ca in cazut in care se foloseste un system de premiere, conducerea sa se asigure ca fiecare angajat intelege sistemul si il considera correct.
Piata catre angajati cu sume de bani lichizi le ofera acestora flexibilitate maxima si control asupra problemelor proprii. Totusi, in multe tari, beneficiile banesti constituie o parte importanta a compensatiei totale. Legile de impozitare a veniturilor din multe tari permit companiilor sa ofere o compensatie totala mai ridicata la un nivel de impozitare mai redus, prin intermediul beneficiilor nebanesti. In cazul folosirii unui Plan de premiere, elementele urmatoare il vor face mai efficient :
intocmiti planul de premiere astfel incat sa profitati la maxim de legile de impozitare
faceti un sondaj printer angajati pentru a vedea care beneficii sunt cele mai appreciate
proiectati planul astfel ancat sa ofere o gama de beneficii care sa se potriveasca diferitelor nevoi si stiluri ale angajatilor
lasati angajatii sa isi aleaga pachetul de beneficii care li se potriveste cel mai bine
Pachetul total de compensatii ar trebui sa ii atraga pe angajatii merituosi si sa ii mentina, pentru a asigura caracterul competitive al companiei. In cele ce urmeaza, sunt prezentate cateva indrumari pentru proiectarea unui system de premiere efficient :
Asigurati-va ca sistemul de compensare ii motiveaza pe angajati si pe manageri pentru atingerea obiectivelor organizatiei
Proiectati un system de compensare care sa premieze performantele superioare
Asigurati-va ca fiecare angajat intelege sistemul si il considera correct
Comunicati toate elementele de premiere ale planului catre toti angajatii implicate
Faceti publica recunoasterea performantelor superioare, intr-un mediu adecvat
Asigurati-va ca sistemul de compensare pemiaza inovatiile
Structurati sisteme de motivare pentru a cresre productivitatea si pentru a initia metode operationale mai eficiente.
Pentru a va asigura ca planul de compensare este administrat correct, trebuie facute evaluari ale performantei cel putin annual, de preferinta trimestrial.
Evaluarile ar trebui desfasurate individual intre angajat si superiorul sau direct.
Scopurile evaluarii constau in a stabili si/sau modifica obiectivele, masurile pentru performanta si a revedea realizarile raportate la obiective.
Sectiunea din planul de afaceri despre scopuri strategice va cuprinde o lista a tuturor scopurilor trategice ale afacerii. Obiectivele care sprijina scopurile strategice vor fi listate imediat dupa scopuri, in unele cazuri, un obiectiv poate sprijni mai multe scopuri.
Obiectivele, impreuna cu activitatile necesare atingerii acestora, sunt listate si descrise in detaliu in cadrul planului de marketing, planului de relatii, planului operational, planului de resurse umane si al planului financiar.
MANAGEMENTUL (ECHIPA DE CONDUCERE) /
PERSONALUL CHEIE
Scop : Descrierea calificarii si a exprtientei relevante a echipei de conducere, a Comitetului Director si a persoanelor - cheie.
Aceasta este o zona de maxima importanta din punct de vedere al unui potential investitor.
Este de o importanta deosebita existenta unei echipe de conducere capabila, cu rezultate dovedite, care sa duca la indeplinire planurile de marketing, de operatii si cel financiar.
Echipa de conducere trebuie sa dovedeasca o combinatie perfecta intre calitatile tehnice si cele economice.
Daca aceste personae urmeaza a fi angajate, descrieti planul de angajare si criteriile pentru angajare
In cazul in care compania intentioneaza sa foloseasca experti din exterior, descrieti obiectivele fixate pentru acestia si explicate de ce vor fi folositi acestia, si nu angajatii companiei.
Descrieti modul in care experientele trecute ale echipei de conducere se raporteaza la succesul planului; includeti o documentatie privind experientele din trecut - rapoarte anuale, articole de presa, etc.
Includeti urmatoarele informatii :
Documentatie despre succese mai vechi ale echipei de conducere
Explicatii pentru esecuri
Calificarile managerilor in raport cu cerintele tehnice, de conducere si comerciale prevazute in plan
Comitetul Director - calificari in raport cu planul
Proprietarii - experienta, contacte, pregatire
Persoane - cheie - calificari tehnice si comerciale in raport cu planul
Organigrama care sa reprezinte persoanele din organizatie si relatiile intre acestea
Fisele posturilor , cu obiective correlate cu obiectivul planului
Consilieri externi - avocati, contabili, consultanti, bancheri, etc.
Structura de salarizare
Planul de compensatii, inclusive planul pentru obtinerea atribuirii de actiuni
Contractele de management
Situatii financiare ale persoanelor-cheie
Necesitati viitoare de personal de conducere si planuri pentru acoperirea acestor necesitati
Planuri de asigurari pentru personalul de conducere
Structura organizatorica viitoare.
ROMÂNIA sI U.E.
Necesitatea aderarii României la Uniunea Europeana
La 1 februarie 1995 a intrat în vigoare Acordul European ce instituia o asociere între România, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre pe de alta parte. Prevederile acestui acord stipuleaza faptul ca România a devenit membru asociat si sunt puse bazele pentru viitoarea aderare, recunoscându-se ca obiectivul final urmarit de tara noastra este de a deveni membru cu drepturi depline a U.E. si ca asocierea are ca scop sa ajute România sa realizeze acest deziderat.
România a avut contacte si întelegeri cu U.E. înca din deceniile sase si sapte, când au fost încheiate acorduri comerciale si tehnice si acorduri prin care beneficia de preferinte vamale comunitare. De abia în anul 1990 a fost semnat Acordul comert, cooperare comerciala si economica între România si U.E., iar din 1991 România a devenit beneficiara a asistentei financiare acordata prin Programul PHARE.
Negocierile privind asocierea României la U.E. au început în anul 1992 si s-au finalizat în acelasi an prin parafarea Acordului de la Bruxelles. Parlamentul României a ratificat Acordul European de asociere la U.E. în 1993.
Asocierea României la U.E. înseamna pe plan economic crearea unei zone de liber schimb, cooperarea economica si financiara, în sprijinul restructurarii economiei romanesti, iar în plan politic crearea unui cadru institutional pentru realizarea unui dialog politic permanent între parti. În cadrul acordului sunt precizate o serie de principii care au în vedere:
stabilirea unei perioade de tranzitie de maximum 10 ani, împartita în doua etape, trecerea la cea de a doua facându-se în urma examinarii Consiliului de asociere a aplicarii pana în acel moment a prevederilor Acordului;
asimetria în acordarea de catre parti a concesiilor concretizate prin faptul ca, în timp ce Uniunea îsi va realiza angajamentul în prima etapa, România si-l va pune în aplicare în a doua ;
angajamentul partilor de a se abtine de la introducerea de reglementari care sa vina în contradictie cu prevederile Acordului pâna la intrarea în vigoare;
disponibilitatea partilor ca pe perioada de tranzitie sa procedeze de comun acord, în functie de conjunctura existenta în sectoarele vizate, la reducerea periodica si analizarea concesiilor reciproce, inclusiv la accelerarea calendarului în aplicarea acestora.
Acordul European de asociere a României la U.E. cuprinde prevederi pentru fiecare sector principal de activitate:
în domeniul schimburilor comerciale bilaterale se prevede crearea între parti a unei zone de comert liber care se va concretiza prin eliminarea treptata a obstacolelor tarifare si netarifare existente în acest moment în relatiile comerciale dintre România si U.E.. Acestea privesc produsele industriale, cu exceptia celor textile si siderurgice, dar si produsele agricole de baza (neprelucrate sau cu grad redus de prelucrare si prelucrate). Zona de comert liber va fi realizata în perioada de tranzitie de maximum 10 ani, în mod gradual. Perioada de tranzitie este asimetrica în ceea ce priveste ritmul reducerii si eliminarii taxelor de catre România, oferindu-se astfel tarii noastre o perioada mai lunga de timp pentru deschiderea pietei sale la importurile din U.E. Daca U.E. se obliga sa elimine toate taxele vamale si îngradirile cantitative pana la sfârsitul primei etape a perioadei, România va face acest lucru la sfârsitul celei de-a doua etape. Pentru o serie de produse considerate sensibile, acordul cuprinde aranjamente speciale:
aderarea României la U.E. necesita un cadru economic care sa fie compatibil cu functionarea U.E. si cu mecanismele comunitare. Ca urmare, s-a impus grabirea descentralizarii sectorului de stat si crearea unui puternic nucleu de întreprinderi mici si mijlocii, alinierea tuturor standardelor romanesti la normele comunitare, legarea cursului leului de EURO, precum si realizarea unei modificari de structura a populatiei ocupate în economie, pentru a ne apropia de nivelul tarilor din U.E. ( 10% în agricultura, 30% în industrie si peste 60% în servicii ). România va trebui sa aplice acele cai si mijloace care sa duca la relansarea puternica a productiei, la stimularea investitiilor, la cresterea competitivitatii produselor, accelerarea procesului de reforma, la restructurare si privatizare, de modernizare în vederea asigurarii unei macrostabilizari durabile si eliminarii actualelor dezechilibre fundamentale din economie. Trebuie acordata mai multa atentie valorificarii superioare a resurselor, inclusiv cele umane, cresterii productivitatii muncii, evoluarii si folosirii eficiente a potentialului competitiv si creativ al firmelor autohtone.
pe plan institutional, organismele centrale precum Banca Nationala, Curtea de Justitie etc. vor trebui sa aiba aceleasi atributii cu acelea din tarile comunitare;
în domeniul legislativ vor trebui adoptate acte normative cu caracter economic si pentru alte sectoare, prin consultarea obligatorie a legislatiei existente în U.E., fiecare proiect de lege adoptat trebuind sa cuprinda o precizare, potrivit careia legea este conforma cu legislatia comunitara.
În cadrul cooperarii financiare dintre România si U.E., România va beneficia de asistenta financiara din partea U.E., sub forma de donatii si împrumuturi, inclusiv împrumuturi de la Banca Europeana de Investitii, pentru accelerarea si sustinerea proiectului de transformare economica a tarii si pentru a sprijini reajustarea structurala. O destinatie importanta a împrumuturilor o reprezinta diminuarea consecintelor economice si sociale, a costurilor sociale ale tranzitiei la economia de piata.
Asistenta financiara va fi acoperita din doua surse: programul PHARE, în cadrul caruia fondurile alocate sunt nerambursabile potrivit Reglementarii Consiliului U.E.; împrumuturile acordate de Banca Europeana de Investitii pâna la expirarea valabilitatii acestora.
În Acord se stipuleaza faptul ca asistenta financiara din partea U.E. va fi evaluata periodic în functie de prioritatile stabilite, de capacitatea de absorbtie a economiei României, de posibilitatea de rambursare a creditelor, de progresul înregistrat pe linia economiei de piata si în ce priveste restructurarea economica. Pentru a se realiza o utilizare optima a acestor credite se va realiza o coordonare între contributiile U.E. si cele din alte surse, cum ar fi: finantarea din partea statelor membre, alte tari din G-24, F.M.I., Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare.
Acordarea creditelor în cadrul asistentei financiare se va face numai pe baza unor documentatii prezentate de România, din care sa rezulte oportunitatea, modul de derulare a investitiei, eficienta economica si efectele sociale defalcate pe diferite etape ale derularii investitiei.
Toate aceste principii ale asocierii trebuie însa transpuse în practica în concordanta cu interesele nationale ale României. Asocierea si aderarea trebuie sa serveasca promovarii interesului national si dezvoltarii potentialului economic si patrimoniului cultural românesc.
În ceea ce priveste aderarea României la U.E., cererea oficiala a fost depusa în anul 1995, fiind a treia tara din cele 10 care si-au depus oficial cererea de aderare : Ungaria, Polonia, Slovacia, Letonia, Estonia, Lituania, Bulgaria, Cehia, si Slovacia.
Împreuna cu aceasta cerere de aderare, tara noastra a mai depus doua documente de sustinere a cererii :
Strategia nationala de pregatire a aderarii României la U.E
Declaratia de la Snagov, semnata de sefii tuturor partidelor parlamentare.
Pentru pregatirea conditiilor si derularea procesului de aderare a fost necesara crearea unui cadru organizatoric :
a) crearea Comitetului Interministerial de Integrare Europeana, condus de seful guvernului, a Departamentului pentru Integrare Europeana din cadrul guvernului, precum si a compartimentelor corespunzatoare specializate la nivelul ministerului si institutiilor administratiei publice locale;
b) constituirea Comisiei comune pentru integrare economica a celor doua Camere ale Parlamentului si crearea unui departament specializat pentru armonizarea legislativa în cadrul Consiliului Legislativ, care vegheaza la îndeplinirea Programului National de armonizare a legislatiei românesti cu legislatia comunitara;
c) desfasurarea dialogului cu tarile membre U.E. si cu institutiile U.E. structurat pe doua domenii de activitate, ceea ce va permite sa se abordeze aprofundat toate aspectele majore ale procesului de integrare în U.E.;
d) înfiintarea de centre de informare si documentare în problemele U.E.;
e) realizarea Programului National de pregatire a specialistilor în domeniul integrarii si a strategiei de imagine a procesului de pregatire a aderarii României la U.E., destinata opiniei publice autohtone si europene.
Factorii de conducere si decizie în tara noastra trebuie sa precizeze si sa arate în modul cel mai transparent ca România doreste si urmareste sa se integreze cu cei care vor sa coopereze pe baze egale, democratice, si nicidecum cu cei care vor sa-i subordoneze pe altii.
Pornind de la stadiul dezvoltarii economiei românesti ar fi necesara o perioada de timp în care tara noastra sa beneficieze de un statut preferential, perioada în care sa fie sprijinita pentru a atinge standardele europene corespunzatoare. România nu trebuie sa admita, sub pretextul europenismului, subordonarea interesului national fata de cei puternici, care ar crea o serie de probleme pentru dezvoltarea si suveranitatea nationala. Integrarea europeana trebuie sa fie conceputa de tara noastra cu respectarea suveranitatii nationale, a demnitatii si drepturilor omului.
Conceptia moderna pe care trebuie sa se bazeze România în procesul integrarii economice presupune:
a) constituirea sistemului de legi si reglementari ce definesc drepturile si obligatiile, fixând cadrul fundamental în care se pot dezvolta relatiile economice între parteneri;
b) înlocuirea institutiilor specifice unei economii de comanda cu cele specifice de economie de piata libera;
c) asigurarea factorilor care sa favorizeze functionarea profitabila a pietelor prin punerea în valoare a factorilor de productie si a capacitatii întreprinzatorului;
d) realizarea unei interdependente normale între politicile macroeconomice si cele structurale, pe baza extinderii liberei initiative;
e) conceperea modelelor de cooperare economica si etapizarea procesului de integrare economica internationala, care nu trebuie sa se reduca doar la o asimilare economica.
Obiectivul fundamental al Programului Economic de Dezvoltare pe termen mediu (1997 - 2000) îl constituie obtinerea unei cresteri economice durabile, care pe termen mediu - lung sa reduca decalajul de dezvoltare economica a României fata de Uniunea Europeana. Din acest obiectiv fundamental decurg obiectivele specifice, cum sunt: valorificarea resurselor proprii si a potentialului economic existent, în conditiile unei ajustari ample a productiei industriale, evidentierea conditionarii lor cauzale dintre ramuri si a posibilitatii de crestere a productiei fiecaruia, în conditiile volumului de resurse previzibile în acest moment; stimularea proceselor de privatizare si restructurare cu precadere catre ramurile si sub ramurile pentru care dezvoltare este direct conditionata de aportul capitalului strain, de noi piete si de modificarea ofertei si a structurii de proprietati. Toate aceste obiective specifice vizeaza trecerea cat mai rapida a României la economia de piata.
Efectele integrarii României în U.E. vor fi resimtite atât în perioada de pre-aderare, cat si dupa aceea, în domeniile politic, economic, administrativ juridic, precum si prin preluarea obligatiilor pe care le presupune calitatea de membru al U.E..
Criteriile si strategia aderarii României la
Uniunea Europeana
Consiliul European reunit la Copenhaga în anul 1993 a definit si precizat conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca tarile asociate din Europa Centrala si de Est pentru a adera la Uniunea Europeana, conditii definite sub forma unor criterii:
1) Stabilitatea institutiilor garante ale democratiei statului de drept, drepturilor omului, respectului si protectiei minoritatilor. Potrivit prevederilor Constitutiei, minoritatile nationale pot fi reprezentate în Parlamentul României si în organele locale.
Reprezentarea în Parlamentul României se face în conditii speciale, reprezentantul minoritar national putând fi ales cu numai 5% din voturile necesare pentru un deputat ales obisnuit. În legatura cu participarea la viata cultural-artistica si editoriala, Parlamentul României a pus la dispozitia minoritatilor nationale din România bani pentru finantarea unor proiecte si programe în cadrul Companiei Europene pentru Combaterea Rasismului, Xenofobie, Antisemitismului si Intolerantei.
Din 1993 fiinteaza Consiliul pentru Minoritati Nationale, organism guvernamental din care fac parte reprezentantii tuturor minoritatilor nationale din România, având ca scop identificarea si solutionarea problemelor specifice ale persoanelor apartinând minoritatilor nationale.
2) Existenta si functionarea economiei de piata. În cadrul economiei de piata, echilibrul între cerere si oferta se stabileste prin jocul liber al fortelor de piata. O economie de piata functioneaza atunci când sistemul juridic, inclusiv reglementarea dreptului de proprietate, este pus la punct si gata sa fie aplicat. Functionarea economiei de piata este facilitata si de stabilitatea macroeconomica si de consensul fortelor politice în adoptarea strategiei economice. Un sistem financiar bine dezvoltat si structurat si absenta barierelor la intrarea si iesirea de pe piata a agentilor economici contribuie si ele la functionarea eficienta a economiei de piata.
România face eforturi însemnate pentru realizarea economiei de piata. Au fost liberalizate preturile, principalele bariere comerciale au fost înlaturate, s-a trecut la privatizarea întreprinderilor si la restructurarea activitatilor, însa se mai mentine într-o masura importanta implicarea guvernului în viata economica. Drepturile de proprietate nu sunt pe deplin asigurate, mai ales asupra fondului funciar, iar organismele de control nu sunt complet instalate si nu au capacitatea de a asigura respectul si aplicarea legii.
Deciziile privind strategia dezvoltarii economiei sufera din lipsa de coerenta si drept urmare realizarile în domeniul macrostabilizarii sunt inegale; performantele în domeniul cresterii economice sunt fluctuante, inflatia si somajul au ajuns la cote alarmante. Agentii economici considera ca actualul mediu economic nu este suficient de stabil încât sa stimuleze economiile si investitiile interne si externe.
Se apreciaza ca programul de rentabilizare a activitatilor economice si de restructurare va mai dura înca multi ani, la care se adauga drumul sinuos al reformei si instabilitatea macroeconomica care determina agentii economici sa nu accepte în totalitate reforma.
Instabilitatea politica din România nu este în masura sa asigure consolidarea mecanismelor de piata instaurate si sa functioneze suficient. Administratia publica nu este deocamdata în masura sa asigure o aplicare a legilor dupa adoptarea lor. Sectorul financiar s-a dovedit pana în prezent incapabil sa-si asume riscul de intermediere financiara. Pentru a deveni pe deplin viabil este necesara continuarea privatizarii si realizarea unui sistem de control mai eficace. Sectorul bancar va trebui în mai mare masura sa asigure disciplina financiara a întreprinderilor.
3) Capacitatea de a face fata presiunilor concurentiale si fortelor pietei. Se poate aprecia ca înca de pe acum pot fi identificate câteva elemente care ofera indicatii în legatura cu capacitatea economiei nationale de a face fata concurentei agentilor economici comunitari. Este necesar un cadru juridic national în care agentii economici sa actioneze, asemanator cerintelor functionarii Pietei Interne Unice. În industrie se mai mentin înca sectoare energointensive care sunt dependente de importul de materii prime; costurile salariale si cu forta de munca sunt înca ridicate, restructurarea marilor combinate se face greoi.
Desi cadrul legislativ pune accent pe dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii, lipsa fondurilor si incapacitatea de a elabora studii pentru sustinerea financiara straina au facut ca acest sector sa nu cunoasca amploarea prognozata.
Investitiile straine în economia României se considera ca sunt modeste, din mai multe motive: cadrul judiciar insuficient dezvoltat si instabil, presiunile fiscale ridicate si sinuoase de la o perioada la alta, instabilitatea politica si sociala care determina concesii succesive din partea guvernului cu efecte negative asupra mersului reformei.
Actuala structura a economiei si a proprietatii, capacitatea de care dispun agentii economici, ne arata ca nivelul de integrare economica a României în viata U.E. este relativ scazut si drept urmare o expunere prematura a economiei românesti la exigentele si presiunile concurentiale ale pietei unice ar reprezenta un soc pentru agentii economici si populatie, cu consecinte extrem de grave pentru situatia economica a tarii.
4) Capacitatea asumarii obligatiilor ce îi revin unui membru al Uniunii Europene. Aderarea unei tari la Uniunea Europeana implica în mod necesar si asumarea unor obligatii ce deriva din criteriile ce stau la baza aderarii:
tranzitia la economia de piata si la democratie trebuie sa tina pasul sau chiar sa devanseze momentele cheie ale perioadei de tranzitie în calitate de asociat al U.E.;
elaborarea cadrului legislativ intern pentru democratie si economie de piata trebuie sa dea prioritate acelor aspecte si elemente care fac posibila functionarea Acordului European conform calendarului convenit;
reformele legislative si institutionale trebuie sa coboare în profunzimea structurii societatii, ca o conditie a valorificarii avantajelor Acordului European;
colaborarea politica cu U.E. deschisa de prevederile Acordului European trebuie permanent consolidata cu actiuni concrete de cooperare comerciala, economica si financiara, de natura sa accelereze facilitatile economiei;
grabirea procesului de macrostabilizare economica;
dezvoltarea cooperarii cu celelalte tari asociate ca o conditie a constituirii unei structuri compatibile cu cele existente în U.E.
Scurta prezentare a cerintelor si exigentelor procesului de asociere si aderare a României la U.E. demonstreaza complexitatea acestui proces, eforturile pe care tara noastra trebuie sa le faca pe drumul dezvoltarii democratiei si vietii economice pentru a atinge standardele vietii europene. De aceea este greu de precizat un orizont de timp pentru admiterea României în U.E. Dorinta noastra depinde de masura în care vor fi îndeplinite cerintele cuprinse în Acordul de Asociere si a prevederilor criteriilor de aderare la U.E.
Strategia aderarii României la U.E.
În conformitate cu obiectivul major stabilit de România pentru actuala etapa de dezvoltare, crearea conditiilor pentru aderarea, într-o perspectiva apropiata , la U.E., principiile fundamentale ce stau la baza dezvoltarii economiei si înfaptuirii reformei sunt: reforma societatii românesti pentru recunoasterea si afirmarea valorilor morale si democratice, asezarea dreptului de proprietate la temelia societatii românesti, accelerarea reformei institutionale începând cu Guvernul României pentru crearea unui stat modern, restructurarea si modernizarea industriei românesti în sensul redimensionarii si privatizarii acesteia în vederea asigurarii unei cresteri economice durabile, reorientarea si dezvoltarea agriculturii în directia cerintelor economiei de piata prin sprijinirea sistemelor de productie si valorificare, reforma sistemului finantelor publice potrivit principiului finantarii obiectivelor viabile economic, distribuirea echitabila a costurilor tranzitiei în sprijinul solidaritatii sociale, asezarea României cu demnitate în lumea democratica si dezvoltata a Europei.
Asezând la baza dezvoltarii economico-sociale aceste principii, strategia aderarii României la U.E. cuprinde o serie de obiective sintetizate în urmatoarele politici : politica macroeconomica, politica de restructurare a economiei, politici privind drepturile omului, culte si minoritati si politici privind capitalul uman.
Politica macroeconomica a guvernului îsi propune în domeniul valutar-monetar urmatoarele:
reducerea inflatiei, înfaptuirea stabilitatii interne si externe a monedei nationale, respectiv introducerea unor masuri de politica economica menite sa asigure previziunea evolutiei cursului monedei;
recâstigarea încrederii în moneda nationala si cresterea vitezei de rotatie a banilor;
limitarea deficitului bugetar în vederea diminuarii ponderii statului în utilizarea resurselor financiare ale economiei;
mentinerea ratelor dobânzii la niveluri pozitive, în termeni reali, pentru a asigura cresterea si utilizarea eficienta a resurselor de capital financiar;
asigurarea unui nivel competitiv si realist al cursului de schimb valutar;
asigurarea deplinei convertibilitati a contului curent si pregatirea conditiilor de trecere graduala la convertibilitatea contului de capital;
administrarea cu prudenta sporita si într-o maniera transparenta a datoriei publice interne si externe;
practicarea unor dobânzi pentru depozite bancare ale bancilor comerciale la Banca Nationala a României sub nivelul dobânzii pe piata interbancara;
diversificarea emiterii de obligatiuni de stat pe termen mediu, ca instrument al Bancii Nationale a României de reglare a masei monetare si pentru finantarea deficitului bugetar.
Politicile de restructurare a economiei îsi propun mai întâi masuri de consolidare a mecanismelor concurentiale care sa permita României îndeplinirea conditiilor necesare semnarii Acordului European de evaluare a conformitatii. Va fi încurajata activitatea Consiliului Concurentei pentru a întari capacitatea acestuia de a pune în aplicare legislatia protectiei concurentei.
În prezent, actiunile privind crearea conditiilor de aderare a României la U.E. vizeaza: includerea permanenta a problematicii specifice a integrarii pe agenda contactelor politice bilaterale si multilaterale; pregatirea temeinica a fiecarei etape de negociere în formarea unui corp de negociatori competenti; consolidarea coordonarii de catre Departamentul pentru Integrare Europeana a procesului, alaturi de alte institutii cu responsabilitati în domeniu, prin alocarea unor resurse suplimentare (umane si materiale) capabile sa gestioneze în mod adecvat acest proces; utilizarea cu eficienta maxima a programelor comunitare de asistenta si colaborare; obtinerea unui acces mai larg, în conditii echitabile, la sursele de finantare si investitii; ameliorarea regimului de libera circulatie în spatiul comunitar a cetatenilor români.
Ţara noastra va trebui sa puna cât mai curând în aplicare prevederile Programului de pre-aderare pentru a pregati cât mai bine conditiile pentru începerea negocierilor în vederea aderarii ca membru cu drepturi depline la U.E.
Dintre masurile cele mai importante a caror punere în aplicare a început deja mentionam:
realizarea programului national de armonizare legislativa vizând îndeosebi crearea unui cadru adecvat de participare la piata unica a U.E.;
pregatirea conditiilor pentru punerea în aplicare a prevederilor din acordul de asociere referitoare la libera circulatie a fortei de munca si a capitalului si elemente complementare dezvoltarii comertului si investitiilor;
dezvoltarea de proiecte specifice pentru valorificarea întregului pachet de asistenta europeana în domeniul restructurarii si privatizarii, pentru desavârsirea procesului de ajustare structurala, al protectiei sociale, al dezvoltarii infrastructurii si al edificarii societatii civile;
dezvoltarea cooperarii si încheierii de acorduri de liber schimb cu tarile asociate la U.E., ca baza a revigorarii comertului dintre ele.
Derularea contemporana a procesului de integrare a tarilor din U.E., caracterizat de adâncirea acestuia si marcat de încheierea procesului de formare a pietei unice si pregatirea uniunii monetare, ridica probleme noi si deloc usoare pentru niste candidati cu economiile în transformari profunde, care doar de câtiva ani au trecut la convertibilitatea de cont curent a monedei nationale, liberalizarea comertului exterior, crearea si consolidarea mecanismelor de piata concurentiala etc.
Analiza costurilor si beneficiilor extinderii U.E. prezinta o masura importanta pentru România. Studiile efectuate releva ca riscurile potentiale ale neextinderii sunt mai mari pentru tarile U.E. decât pentru cele candidate, pe când beneficiile extinderii sunt mai mari decât costurile pentru tarile U.E.
Efectele pe termen lung ale integrarii si implicatiile cantitative ale acestora constituie un puternic stimulent pentru impulsionarea eforturilor de integrare.
Se poate aprecia ca procesul de îndeplinire a criteriilor de aderare la U.E. de catre tarile candidate se va desfasura în mod continuu, pe parcursul mai multor ani. Dialogul institutionalizat cu U.E. va stabili nu când o tara doreste sa adere la U.E., ci când este pregatita sa faca acest demers în conformitate cu strategia de la Essen (decembrie 1994) si cu hotarârile Consililui European de la Luxemburg (1997) si Conferintei Europene de la Londra (1998).
România considera ca îndeplinirea criteriilor stabilite de U.E. implica o redresare economica cat mai puternica si accelerata a tarii, prin mobilizarea factorilor interni, potentati de cooperarea cat mai stransa cu tarile comunitare, al caror sprijin îndeosebi financiar si tehnico-economic trebuie sa fie mai substantial, dar si de o colaborare multilaterala cu celelalte tari aderente la U.E.
Perspectivele integrarii rapide în U.E. vor trebui sa determine autoritatile romane sa analizeze cu seriozitate costurile acestui proces în raport cu beneficiile scontate, termenul necesar armonizarii legislative si cat de benefic este procesul pentru reforma în curs de desfasurare in tara noastra.
Impactul EURO asupra economiei românesti
În contextul în care pentru majoritatea tarilor vest -europene este aproape unanim acceptat avantajul utilizarii monedei unice, se apreciaza ca si pentru România, al carei comert exterior este orientat în proportie de aproximativ 2/3 catre aceasta piata, adoptarea monedei unice va aduce reale beneficii.
Pentru a deveni stat membru al U.E., România va trebui sa-si cladeasca un sistem de referinta, în care moneda de referinta sa fie EURO, si nu dolarul american. Noua moneda va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni datorita fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.
Având în vedere perspectivele monedei euro, interesul României de aderare la structurile europene si semnalele pozitive pe care le-am primit în acest sens, bancile autohtone îsi manifesta interesul sa construiasca si sa dezvolte depozite în moneda europeana (EURO), folosind astfel o singura moneda fata de cele 15 utilizate în prezent, valabila pentru toate operatiunile financiare, bancare si comerciale.
În prezent, agentii economici pot alege pentru derularea tranzactiilor fie euro, fie moneda nationala. Se asteapta ca marile companii multinationale sa fie deschizatorii de drumuri în utilizarea euro. Acestea vor începe sa opereze în euro si vor influenta clientii sa procedeze la fel.
Introducerea euro va avea efecte pozitive asupra comertului exterior al României, având în vedere ca 2/3 este orientat catre tarile U.E. Noua moneda va stimula importurile si exporturile firmelor romanesti. Pana în prezent, majoritatea contractelor comerciale erau exprimate în dolari SUA. Doar contractele cu Germania, Franta, Marea Britanie erau exprimate în moneda nationala a acestora. În tranzactiile cu tarile a caror moneda este mai slaba (Italia, Portugalia) se folosea dolarul. Pe viitor, pentru aceste tranzactii se foloseste euro. Acest lucru va avea ca efect reducerea influentelor de curs datorate fluctuatiilor dolarului fata de valutele tarilor din U.E.
România a pierdut sume mai de bani datorita faptului ca pâna acum erau alese ca moneda de contract fie dolarul SUA, fie monedele unor tari din U.E. al caror curs fluctua.
Introducerea euro va fi un factor de stabilitate care va reduce mult pierderile agentilor comerciali autohtoni cauzate de riscurile de curs valutar.
Pentru început, agentii economici ar trebui ca, pentru a se familiariza cu euro, sa foloseasca în tranzactiile pe care le efectueaza atât euro, ca moneda de plata, cat si dolarul SUA, ca moneda de consolidare, spunea Mihai Ionescu - secretar general al Asociatiei Exportatorilor si Importatorilor din România.
Euro va reduce costurile pe care firmele le suporta ca urmare a schimburilor valutare. Costurile acestea au fost estimate la 1-2% din valoarea tranzactiei. Tot datorita euro se economiseste timp pretios în activitatea de gestiune, disparând necesitatea analizei riscului si a raportului cheltuieli - profit pentru fiecare în parte, efectuata de firma.
De asemenea, se simplifica evaluarea rezultatelor comerciale efectuate din punct de vedere al întreprinderii, nemaifiind necesar sa se tina cont de volatilitatea monedei.
O data eliminate barierele monetare din cadrul U.E., exportatorii vor beneficia de un acces mult mai facil pe pietele oricareia dintre tarile membre. Astfel se va reduce numarul de intermediari, întreprinderile marindu-si veniturile ca urmare a exporturilor directe.
Un alt avantaj important oferit de moneda unica este transparenta. Exprimarea tuturor preturilor în euro va ajuta firmele românesti sa îsi aleaga furnizorii care sa le asigure cele mai mici cheltuieli si sa exporte în tarile de unde pot obtine veniturile cele mai mari.
Alaturi de moneda euro, o importanta deosebita pentru România o are si Banca Centrala Europeana, care si-a început activitatea la Frankfurt si a preluat o serie de atributii ale F.M.I. privind finantarea si urmarirea unor politici consecvente de stabilitate a preturilor.
PLAN DE AFACERI
EXEMPLU: S.C. "NEC" S.R.L New Ecological Company
I. Prezentare generala si cuprins
Prezentul plan de afaceri este intocmit de catre firma S.C. "NEC" S.R.L. Botosani in vederea obtinerii unui credit bancar necesar achizitionarii a patru utilaje auto.
1) Aria de activitate a firmei
Aria de activitate a firmei noastre este cea ecologica. Activitatea desfasurata de noi consta intr-un nou mod de colectare si valorificare a gunoiului, asemanator cu cel din Occident.
2) Misiunea
Firma noastra si-a propus ca prin activitatea desfasurata sa diminueze poluarea si sa sporeasca curatenia orasului. Am impus locuitorilor un nou model de educatie ecologica am moderniza aspectul orasului si am creat noi locuri de munca
Scurta prezentare a afacerii si a segmentelor de piata urmarite
Serviciile prestate de firma noastra sunt urmatoarele:
colectarea deseurilor zilnic de la domiciliul abonatilor
curatenia in scara si in jurul blocului si a sediului firmelor de trei ori pe saptamana
Piata de desfacere urmarita este colectivitatea cetatenilor si societatile comerciale pentru colectare si alte firme pentru valorificarea deseurilor.
Scopurile, strategiile si factori critici ai firmei pe aceste piete
In activitatea desfasurata firma noastra urmareste sa ii faca pe cetateni sa se gandeasca la protectia mediului inconjurator si inclusiv a vietii lor si ca este nevoie de o dezvoltare si modernizare a societatii noastre pentru integrarea in Uniunea Europeana, societatile comerciale alimentare si celelalte ca este nevoie de un plus de curatenie pentru atragerea viitorilor clientilor si pentru protectia lor; iar firmele de valorificare a deseurilor vor economisi timp si bani, deoarece noi vom transporta aceste deseuri direct la sediul firmelor, sortete de la sursa.
Pentru a ne atinge toate aceste scopuri am apelat la cele mai eficiente si mai sigure procedee. Am utilizat pentru colectarea gunoiului de catre abonati, cosuri speciale pentru diferit tipuri de deseuri, am actionat cu seriozitate si am folosit materiale ecologice: cosuri, pungi, manusi, solutii dezinfectante pentru curatarea masinilor si a celorlalte unelte.
Noutatile aduse de firma pe piata concurentiala.
Firma noastra este a doua firma de salubrizare din orasul nostru. Noutatile aduse de noi sunt: colectarea deseurilor de la domiciliul abonatilor, oferirea cosurilor si pungilor speciale, curatenia in scara blocurilor, precum si valorificarea deseurilor.
Punctele esentiale ale previziunilor financiare
Mentionam ca dorim sa ne extindem achizitionand patru utilaje auto, iar intrega investitie necesita un fond de 200 000 lei RON. Pentru aceasta dorim sa contractam un credit de la B.R.D. Botosani, pe o perioada de 3 ani, cu o dobanda de 10%, rata lunara aferenta creditului contractat este de 6.111,11 lei (prezentat in anexa 2).
II. Produsul/serviciile
Prezentarea pe larg legata de ceea ce firma urmareste sa faca
Firma noastra si-a propus sa aduca in orasul nostru un model mai nou de salubrizare. Asadar, serviciul prestat de noi este cel de colectare al gunoiului de la domiciliul abonatilor. Noi oferim cetatenilor si persoanelor juridice (societatile comerciale) cosuri si pungi speciale pentru diferite tipuri de deseuri: metale, material plastic, sticla, hartie, textile, produse alimentare. Colectarea se face cu masini speciale de catre angajatii firmei noastre zilnic.
Aceste deseuri merg direct la fimele de reciclare astfel: reciclarea metalului la compania "Robinson Brothers", reciclarea materialului plastic la firma " Marks", reciclarea sticlei "Amicii planetei" care mai recicleaza hartia si materialele textile, iar deseurile menajere de natura animala si vegetala (resturi de mancare) sunt reciclate de firma "SB Chemicals" care le transforma in ingrasaminte naturale. Deseurile toxice cum ar fi: resturile de vopsele, lacuri, uleiuri, parfumuri, produse de dezinfectie, detergenti, vor fi distruse de firma "Marks" care pe langa echipamentul de reciclare materialului plastic este dotata si cu un incinerator. Din veniturile obtinute prin reciclarea deseurilor ne vom mari numarul de camioane, deoarece credem ca va creste si numarul abonatilor..
2) Calitatile distinctive a produsului/servicului sau unicitatea produsului
Serviciul nostrum le ofera cetatenilor modalitati de economisire a timpului si a banilor deoarece noi le oferim pungi si cosuri si ridicam gunoiul de la scara blocului, a casei, a societatii.
Diversificarea gamei de produse - domenii si costuri
In viitor, daca totul va merge asa cum a fost programat dorim sa ne extindem serviciile si in ceea ce priveste curatenia strazilor, parcurilor, locurilor de joaca pentru copii, costurile fiind stabilite in functie de cele existente le serviciile de acum, plata fiind facuta de Primaria Municipiului Botosani, iar alta investitie este cea a unei fabrici de reciclare.
Tehnologii si capacitate necesare in afacere
Pentru desfasurarea afacerii sunt necesare camioane cu containere speciale, cosuri si pungi ecologice, maturi si lopeti. La inceput vom utilize patru masini, cate 14000 de cosuri pentru fiecare tip de deseuri, 1 400 000 pungi, 20 de maturi si 20 de lopeti.
4)Viitorul potential al produsului
Serviciul nostru se va extinde si in localitatile invecinate, daca va fi nevoie, la cererea abonatilor se va intensifica curatenia in scara si in jurul blocului, precum si a sediilor firmelor.
III. Piata si strategia de piata
) Capacitatea pietei, structura, totalul vanzarilor, numarul angajatilor si lideri de piata
Numarul abonatilor este de 14.000 de contracte cu aproximativ 4 persoane pe contract. Abonatii sunt personae fizice si societati comerciale. Contractele incheiate sunt pe 1 an, vanzarile fiind de 3 360 000 lei RON din care vor fi platiti si cei 28 de angajati. In present lider de piata este compania "Urban-Serv" administrata de Primaria Municipiului Botosani.
) Previziune pentru viitoarele cresterii
Abonatii vor creste cel putin la 20 000, iar noi ne vom extinde serviciul oriunde vom avea cereri, cu mai multe echipamente si muncitori.
3) Influente externe afecteaza industria -legislatia, circumstantele economice
Aderarea la Uniunea
Europeana in 2007 necesita atingerea unor standarde in diferite domenii de
activitate. Unul dintre acestea este cel ecologic,
4) Potentialii clienti
Clientela noastra se imparte in doua categorii:
Pentru activitatea de colectare a gunoiului, clientela va fi formata din:
a) Cetatenii orasului in jur de 115 000 din care in present sunt abonati 13 940
b) Societatile comerciale in jur de 60
Pentru activitate de reciclare a gunoiului, clientela va fi formata din:
a) Compania "Robinson Brothers" pentru reciclarea metalului
b) Firma "Marks" pentru reciclarea materialului plastic si pentru incinerarea materialelor toxice.
c) Compania "Amicii Planetei" pentru reciclarea sticlei, hartiei si materialelor textile.
d) Firma "SB Chemicals" pentru reciclarea deseurilor menajere de natura animala si vegetala
Clientii cheie, unde se afla acestia, cat de sensibili sunt la schimbarile de pręt, calitate sau servicii
Dupa sondajele efectuate de noi, clientii cheie ai afacerii noastre sunt persoanele care lucreaza in invatamant, deoarece din cauza programului incarcat sunt foarte incantati de serviciile oferite; cei ce lucreaza in administratia publica si persoanele din sectorul medical.
Sondajele de opinie, efectuate in diferite zone ale orasului, arata ca 81,25% dintre cei supusi sondajului cunosc activitatea societatii in timp ce 18,75% nu stiu cu ce se ocupa aceasta.
75% dintre intervievati au apelat la serviciile societatii S.C. "NEC" S.R.L. iar 25% nu au beneficiat de acest servicu.
Dintre cei 75%, 83% sunt multumiti de serviciile prestate in timp ce 17% considera ca in mare masura. Dintre cei 25% intervievati care nu au beneficiat de acest serviciu considera in procent de 75% ca ar fi interesati sa apeleze la acest serviciu de salubrizare in timp ce 25% denota dezinteres. Abonatii societatii S.C. "NEC" S.R.L. considera ca pretul mic, curatenia, micsorarea gradului de poluare, reciclarea ecologica, seriozitatea, eficienta, profesionalismul si economia de timp, sunt principalele avantaje ale beneficierii a acestui serviciu, in timp ce sortarea gunoiului la domiciliu si ocuparea unui spatiu mai mare sunt considerate a fi dezavantaje.
In viitor cetatenii orasului Botosani doresc ca societatea S.C. "NEC" S.R.L. sa se ocupe de curateni pe strazi, in parcuri, in localitatile invecinate, numar mai mare de utilaje si de pungi oferite lunar. De aici rezulta si cei 13.940 abonati persoane fizice si 60 abonati persoane juridice. Desfasurand o activitate de 10 luni am constatat ca abonatii nostri au fost surprinsi de cosurile si pungile oferite, de curatenie, de punctualitate, amabilitatea angajatilor, modul de lucru al acestora si au incurajat si raspandit calitatile noastre, facandu-i si pe ceilalti prieteni si apropiati sa ne contacteze.
7) Potential pentru export al serviciului
Firma noastra a dorit, prin preluarea a unor ideei din strainatate, sa creeze o modernizare a orasului, o dezvoltare economica pentru integrarea in randul statelor occidentale, asa dar, nu exista potential pentru export al serviciului.
8)Concurenta - atat cei care produc aceleasi bunuri cat si cei care folosesc produsele asemanatoare. O evaluare a punctelor tari cat si apunctelor slabe
A doua firma care exista in prezent si se ocupa cu salubrizarea orasului este "Urban-Serv", firma coordonata de Primaria Municipiului Botosani. Aceasta firma colecteaza gunoiul de la containere, unde este adus de cetateni, personae juridice etc., pentru a fi dus la groapa de gunoi a orasului insa nu desfasoara o activitate ecologica. Serviciul pe care noi nu il folosim in present este curatenia pe strazile si parcurile orasului, de aceasta se ocupa firma "Urban-Serv" in continuare.
) Atingerea obiectivelor
Pentru ca firma noastra sa isi atinga obiectivele, respectama programul cu care au fost informati clientii, executam misiunea asa cum s-a prevazut in pliantele oferite clientilor, angajatii nostri au pregatire, cursuri, cu privire la protectia madiului, impartim pliante despre cat de important este sa traiesti intr-un mediu nepoluat, dar in primul rand ne adaptam la cerintele clientilor.
2) Segmantul de piata
Serviciile oferite de sociatatea noastra se adreseaza tuturor cetatenilor orasului Botosani, precum si societatilor comerciale (persoane juridice), din mediul urban.
3) Pozitionarea pe piata si planuri de infiltrare
S.C."NEC"S.R.L. este singura societate de acest gen, asa ca partial nu avem concurenta din partea S.C."URBAN-SERV"S.R.L., iar in viitorul apropiat ne vom dezvolta afacerea , incluzand si curatenia strazilor si locurilor publice, localitatile din vecinatate, vom pastra seriozitatea in munca, angajand muncitori cu unele cursuri in protectia mediului.
4) Politica de preturi
Pretul stabilit este de 20 lei /luna pentru personae fizice si de 35 lei/luna pentru personae juridice, in comparatie cu cel practicat de firma concurenta de 25 lei/luna. Politica de preturi va cuprinde abonamente la care se vor oferi reduceri.
5) Politica de preturi si distributia
Pretul standard este de 20 lei/luna pentru fiecare abonat. Se achita la sediul firmai la sfarsitul lunii pentru luna urmatoare. Daca nu se achita abonamentul tinp de o luna se percep penalizari in procent de 2%, iar in cazul neplatii pe o perioada de 2 luni serviciul nu va mai fi efectuat. Zilnic clientii vor fi nevoiti sa depoziteze sacii de gunoi in pubelele aflate la scara blocului.
6) Tinte pentru vanzari si politicile de credite si reduceri
Serviciul societatii va fi prestat tuturor abonatilor, oferindu-le urmatoarele reduceri:
Abonament pe o perioada de 2 ani______________17 lei/luna/abonat
Abonament pe o perionda mai mare de 2 ani______15 lei/lune/abonat
La sfarsitul anului vor fi tombole pentru abonati, premiile constand in bani si abonamente pentru anul urmator.
7) Sprijinul dupa vanzare si garantiile
Serviciile prestate de angajatii nostri sunt cele mai bune, in cazul plangerilor asupra activitatii acestora, clientii vor fi despagubiti prin returnarea sumei platite pentru luna in cauza.
8) Metode de vanzare
Agentii firmei noastre merg pe teren pentru a incheia contracte cu abonatii, dar putem fi contactati telefonic cat si la sediul firmei. Pentru reciclarea deseurilor avem contracte incheiate pe o perioada de 5 ani cu societatile enumerate in "Potentiali clienti".
9) Canale pentru distributie
Utilajele firmei merg la domociliul fiecarui client abonat, iar la terminarea programului sau la umplerea containerelor merg la societatile de reciclare.
Reclama si promovare
1) Cheltuielile pentru reclama si promovare
Cheltuielile totale pentru reclama si promovare au ajuns la suma de 1.500 lei. In acest sens s-au incheiat contracte cu postul local de televiziune "Somax", cu ziarul local "Monitorul de Botosani", cu tipografia "Grafic Art" si cu postl local de radio "Radio Meridian". Preturile impuse de aceste societati sunt urmatoarele:
Somax__________ ______ ____ ____250 lei
Monitorul de Botosani_____ _______ ______ _______200 lei
Grafic Art__________ ______ ____ _500 lei
Radio Meridian_____ _______ ______ ____________550 lei
2) Modalitati de promovare
Postul de televiziune "Somax" prezinta un clip publicitar de 2 minute cu o demonstratie a serviciilor noastre, in ziarul local apar anunturi despre serviciile prestate de societatea noastra, agentii impart pliante realizate de tipografia "Grafic Art", postul de radio difuzeaza un anunt publicitar de 40 secunde, alta modalitate de promovare sunt asociatiile de locatari.
Fabricare si operare
1) Locatia fabricilor si compatibilitatea
S.C."NEC"S.R.L. are sediul in strada Calea Nationala nr. 125, judetul Botosani. Aici sunt amplasate birourile firmei, depozitul pentru materiale, precum si garajul pentru utilaje. Pentru a ajunge la aceste spatii de lucru au fost necesare unele modificari si extinderi: modernizarea birourilor, extinderea garajdurilor in urma achizitionarii unui numar mai mare de utilaje si crearea unui depozit. Suprafata totala detinuta de societate este de 380 m din care:
Sediul_______________80 m
Garaj_______________200 m
Depozit_____________60 m
Spatiu neutilizat______30 m
Pentru viitor vom achizitiona un spatiu si se vor construi alte garajuri pentru inca 4 masini. In acest moment avem achizitionate 4 utilaje.
Cerintele fortei de munca
) Forta de munca calificata existenta in regiune.
Pentru locurile de munca oferite de firma noastra au fost necesare cursuri pentru cunoasterea mediului inconjurator, moduri de protectie ale mediului, iar cei ce au fost alesi pentru ocuparea posturilor sunt instruiti in permananta de specialistii nostri, in ceea ce priveste colectarea diferitelor tipuri de deseuri. In cazul achizitionarii celor 4 utilaj, va fi necesara angajarea a 18 persoane: 12 muncitori salubrizare, 4 soferi si 2 agenti de vanzari, oferindu-le astfel noi locuri de munca.
Cerintele fortei de munca
1) Forta de munca
In present, angajatii firmei sunt in numar de 28 persoane si au fost incadrati astfel:
|
Nr. ctr. |
Denumirea functiei |
Numarul de persoane |
|
Administrator | ||
|
Contabil | ||
|
Casier | ||
|
Agent de vanzare | ||
|
Sofer | ||
|
Muncitor salubrizare | ||
|
Mecanic | ||
|
Paznic | ||
|
Personal auxiliar | ||
Total personal | ||
Finantarea
Fonduri banesti necesare pentru a duce la bun sfarsit planul de dezvoltare si utilizarea lor
In vederea dezvoltarii, S.C. "NEC" S.R.L. sunt necesari ca fondurile banesti 200.000 lei RON pentru achizitionarea a patru utilaje auto.
Contract de imprumut
Suma de 200.000 lei RON ce urmeaza a fi contractata pe o perioada de 3 ani, cu dobanda de 10% va fi restituita lunar a cate 6.111,11 lei bancii BRD Botosani.
Perioada de finantare
Durata imprumutului este de 3 ani cu posibilitatea de a fi restituit creditul intr-o perioada mai mica. In acest caz se percepe o dobanda de 0,2% din valoarea ramasa.
Bugetul anual de venituri si cheltuieli
Venituri anuale
Numarul de personae abonate: - fizice: 13.940
- juridice: 60
Total 14.000
Pret abonament de persoana pe luna: - fizice: 20 lei
- juridice: 35 lei
Venitul annual din colectarea deseurilor este de:
13.940 X (12 X 20) + 60 X (12 X 35) =
13.940 X 240 + 60 X 420 =
= 3.370.800 lei RON
Venitul anual din reciclarea deseurilor:
reciclarea metalului
- pers. fizice: 2kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1 leu/kg = 334.560 lei
- pers. juridice: 8kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1 leu/kg= 5.760 lei
reciclarea sticlei:
- pers fizice: 1kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg= 200.736 lei
- pers juridice: 3kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 1,2 lei/kg= 2.592 lei
reciclarea hartiei:
- pers fizice: 4kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg= 5.821.344 lei
- pers juridice: 10kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 8,7lei/kg= 62.640 lei
reciclarea materialelor textile:
- pers fizice: 0,6kg/luna/abonat X 13.940 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg = 40.147,2 lei
- pers juridice: 12kg/luna/abonat X 60 abonati X 12 luni X 0,4lei/kg= 3.456 lei
Total 6.471.235,2 lei
TOTAL VENITURI = 9.842.035,2 lei
Cheltuieli anuale
cheltuieli cu combustibilii pentru utilaje
60 km/zi X 26 zile lucratoare X 12 luni X 3,5 lei/kg benzina X 4 masini=262.080 lei
cheltuieli cu incinerarea deseurilor toxice:
2500kg/an X 3,5 lei/kg = 8.750 lei
cheltuieli cu achizitionarea cosurilor si a pungilor ecologice:
- cosuri: 1 leu/buc X 14.000 nr total abonati X 6 categorii de cosuri= 84.000 lei
- pungi: - pers fizice: 3lei/100 buc X 12 luni X 13.940 abonati= 501.840 lei
- pers juridice: 12 lei/400buc X 12 luni X 60 abonati = 8.640 lei
cheltuieli cu energia electrica:
5kw/h X 8 h/zi X 300 zile/an X 0,37 kn = 4.440 lei/an
cheltuieli apa-canalizare: 30 lei/luna X 12 luni/an = 360 lei/an
cheltuieli retea telefonie: 500 lei/luna X 12 luni/an = 6.000 lei/an
Salarii directe
|
Nr. crt. |
Denumirea functiei |
Nr. pers |
Salariu/persoana (lei) |
Salariul total/nr. personae (lei) |
|
Administrator |
2.000 |
|||
|
Contabil |
1.000 |
|||
|
Casier |
600 |
|||
|
Agent de vanzari |
2.000 |
|||
|
Sofer |
2.000 |
|||
|
Muncitor salubrizare |
6.600 |
|||
|
Mechanic |
960 |
|||
|
Paznic |
900 |
|||
|
Personal auxiliar |
420 |
|||
|
TOTAL salarii |
TOTAL CHELTUIELI = 892.590 lei
PROFIT = total venituri - total cheltuieli
= 9.842.035,2 lei - 892.590 lei
= 8.949.445,2 lei
= 8.949.445,2 X 3%
= 268.483.35 lei
TOTAL PROFIT = profit - impozit pe venit
= 8.949.445,2 lei - 268.483.35 lei
= 8.680.961,85 lei
Am prevazut ca intregul profit se fie reinvestit, acesta reprezentand o firma de reciclare a hartiei.
Bibliografie:
Nicorescu Elisabeta - Amenajari turistice, ed.Ex Ponto, 2003 (la caseria universitatii)
TEMA: Realizati un plan de afaceri dupa exemplul de mai sus si dupa exemplele din "Amenajari turistice".
|
