Bazele stiintei marfurilor - Merceologie

Bazele stiintei marfurilor

Merceologie

Capitolele cursului:

1. Obiectul si metoda de studiu.
2. Proprietatile generale ale marfurilor; caracteristicile de calitate.
3. Calitologia - stiinta calitati marfurilor: calitatea serviciilor, calitatea produselor.
4. Calimetria - masurarea si evaluarea calitatii marfurilor.
5. Innoirea gamei sortimentale 141s184b de produse si servicii.
6. Clasificarea si codificarea marfurilor.
7. Standardizarea la nivel national, european si international.
8. Marcarea produselor si serviciilor.
9. Calitatea si protectia consumatorului.
10. Calitatea si protectia mediului.
11. Ambalarea marfurilor.
12. Calitatea in relatia cu pastrarea marfurilor.

Cap I: Obiectul si metoda de studiu

Evolutia obiectului merceologie:

studiul originii produselor

studiul proprietatilor esentiale

studiul indicilor de veritabilitate

studiul descoperirii falsificarilor

Orientarea moderna:

calitate = calitologie

sortiment

Are un caracter interdisciplinar si complex

Merceologia este una din disciplinele cele mai vaste si mai complexe.

Temele calitologiei:

Calitatea produselor/serviciilor:concepte, organizare, relatiile cu alte categorii economice sociale.

Proprietatile: generale, specifice.

Factori care:

determina calitatea

influenteaza calitatea:

calimetria

standardizarea si certificarea

pastrarea calitatii

*relatia calitate - protectia consumatorilor

*relatia calitate - protectia mediului

*costurile calitatii

*analiza valorii

Temele referitoare la sortimente:

Clasificarea si codificarea marfurilor

Receptia calotativa a marfurilor

Marcarea - etichetarea marfurilor

Pastrarea marfurilor

Transportul marfurilor

Optimizarea gamei sortimentale 141s184b

Merceologia studiaza marfurile in toate etapele logistice ale acestora:

NEVOI - PRODUCTIE - COMERT - TURISM - CONSUM - MEDIU

Merceologia are:

Caracter modern, dinamic:

managementul calitatii

TQM

Caracter practic, formatic:

de cunoastere a marfurilor

de formare a unor aptitudini

Tipuri de metode si analize ale merceologiei:

Merceologia si-a adaptat continuu metode de cercetare dupa:

utilizeaza tehnici plecand de la general la particular

conditiile de pastrare (modificari calitative)

caracteristicile unui produs nou (din prospect) comportarea in utilizare

Stiinta marfurilor are ca obiect studiul calitatii si sortimentelor de marfuri din punct de vedere tehnic, economic si social.

Merceologia studiaza marfurile din punct de vedere:

• tehnic

proprietatile produselor finite

factori care determina calitatea si influenteaza calitatea

• economic

implicatiile economice ale calitatii

optimizarea calitatii si a structurii sortimentale 141s184b (raportul calitate cost este cel care stabileste optimul calitatii; din punct de vedere social, aspectul urmarit in stiinta marfurilor se refera la produs consumator).

social

relatia produs confort, sanatate. Mediul inconjurator.

Conexiunile merceologiei cu celelalte stiinte:

Disciplinele tehnice:

tehnologia

fizica

chimie

metrologia

standardizarea

Discipline economice:

economia politica

managementul

marketingul

economia comertului

Discipline sociale:

sociologia

psihologia

Stiinta marfurilor este o stiinta cu caracter multidisciplinar si complex.

Evolutii si perspective:

primul curs de merceologie - sec 18 Johann Beckmann (Germania)

pionerii invatamantului merceologic: scoala germana si scoala italiana

in tara noastra:

Academia de inalte studii comerciale si industriale (1913)

Catedra de merceologie - Univ din Cluj (1920)

Pe plan international

Asociatia Internationala de merceologie si tehnologie cu sediul la Viena(din 1975)

Asociatia nationala de merceologie:

- Austria, Belgia, Elvetia, Germania, Israel, Italia, Japonia, Romania

Facultati specializate de merceologie:

Roma, Bari, Pisa, Triesta, Viena, Cracovia, Riga, Vilnius, Kiev, Moscova, Seul, Beijing, etc.

Obiectul de studiu al merceologiei a evoluat in timp in as cucerii stiintele practice.

Principiile metodologiei de cercetare multilaterala:

stabilirea gradului de concordanta dintre necesitate - produs - eficienta economica la producator si beneficiar.

integrarea rezultatelor partiale dintr-un sistem logic, pentru constituirea intregului, a utilitatii, respectiv a calitatii produsului.

completarea reciproca a metodelor si analizelor pentru obtinerea rezultatului final respectiv calitatea produsului.

Tipuri de metode ale merceologiei:

generale: inuctiva, deductiva, analiza, sinteza, matematica, statistica.

clasice (specifice merceologiei): psihosenzoriale, experimentale.

moderne (de conceptie): analiza valorii, analiza morfologica, analiza Breinstorning

Analiza:

structurala

functionala

comparativa

Caracterizarea metodelor si analizelor de cercetare:

I Metodele Generale:

• metoda inductiva/deductiva: presupun identificare unor legaturi cauzale si legitati generale ale datelor acumulate in timp. Acest cuplu de metode este utilizat fregvent in oricare dintre verigi.

• analiza si sinteza:

analiza: descompunerea unui fenomen sau produs in partile lui constitutive pentru a stabili aportul fiecarei parti la calitatea ansamblului. Se foloseste la: analiza valorii, determinarea calitatii optime.

sinteza: recompunerea unui fenomen sau a unui produs cercetat pe parti componente identificate prin analiza. Produsele sunt cercetate in unitatea lor ca sisteme de relatii dintre necesitate - proprietati sau caracteristici si calitate. Insa calitatea se exprima prin indicatori sintetici.

metoda matematica:

constituie instrumente de lucru si de analize atunci cand se evalueaza calitatea, cand se optimizeaza structura sau cand se estimeaza sau se cuantifica nivelul unui produs.

Calimetria - metoda matematica de comensurare, cuantificare a calitatii.

• metoda statistica:

prelucrarea, analiza si interpretarea rezultatelor

generalizare rezultatelor: esantion  lot

II Metodele Clasice:

• metodele psihosenzoriale: sunt utilizare in analiza organoleptica a marfurilor, analiza bazata pe utilizarea organelor de simt, analizatorilor pentru cunoasterea caracteristicilor ca: forma, culoare, gust, grad de prospetime sau constatarea degradarilor, alterarilor. Sunt metode subiective pentru ca rezultatele variaza de la individ la individ. Ele sunt des utilizate pentru ca sunt usor de aplicat. Au o arie larga de aplicabilitate, sunt hotaratoare pentru calitatea unor marfuri. Observatia poate fi: directa, vizuala.
• metodele experimentale: au caracter stiintific sunt rezultate al testarilor analizelor si subsimularilor si sunt reproductibile. Din aceasta cauza ele sunt standardizate in cea mai mare parte. O metoda experimentala presupune in reproducerea unor conditii reale de utilizare a unui produs si masurarea sau determinarea cu precizie a modului de comportare a produsului respectiv

In aprecierea calitatii produselor sunt corelate rezultatele obtinute prin analiza organoleptica cu rezultatele obtinute din experimente.

III Metodele Moderne:

analiza valorii - analiza tehnico-economica a produselor. Este folosita pentru ca stabileste corelatia optima intre aportul subansamblelor sau a partilor componente ale unui produs la utilitatea sau valoarea de intrebuintare a produsului respectiv . Raportand aceasta utilitate la cost obtinem eficienta produsului respectiv. Prin analiza valorii se urmareste maximizarea raportului utilitate/calitate la cost. Ridicarea continua a calitatii produselor si serviciilor. Aplicabilitate in: modernizarea, reproiectarea produselor, crearea de produse si servicii noi.

analiza morfologica - urmareste realizarea de noi produse; aplicarea de tehnologii noi in scopul imbunatatirii calitatii prin analiza mai multor variante de caracteristici care se trec intr-o matrice, alegandu-se apoi varianta optima.

metoda Brainstorming - se foloseste pentru indentificarea, respectiv cautarea intr-un colectiv a unor solutii si idei noi de produse si servicii.