Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































CONTRACTE CU OPTIUNI

Business




CONTRACTE CU OPŢIUNI




NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu este singura institutie bursiera din Romania unde se tranzactioneaza optiuni, asigurând investitorilor români accesul pe o piata in continua expansiune. Acest tip de instrumente insumeaza o serie de avantaje specifice fata de alte instrumente investitionale "clasice".

Cel mai important avantaj al tranzactionarii optiunilor rezida din faptul ca ofera, prin prisma relatiilor existente intre piata derivatelor si piata spot ("la vedere"), solutii mbunatatite de gestiune a portofoliului, optiunile Put constituind o polita de asigurare mpotriva scaderilor de pret, iar cele Call action nd ca o garantie pentru achizitionarea activului suport la un pret prestabilit.

Un alt avantaj important este dat de efectul de levier, tranzactionarea optiunilor oferind posibilitatea de a beneficia de miscarile de pret ale unei actiuni fara a plati integral pretul acesteia.

Tranzactiile de tip speculativ care se pot realiza prin intermediul optiunilor prezinta de asemenea un interes deosebit pentru participantii la piata, fiind relativ facil de a intra si a iesi din pozitii fara a avea intentia de exercitare.

Optiunile ofera, de asemenea, o oportunitate inedita, aceea de a obtine profituri pe un trend neutru, fiind singurele instrumente financiare care pot genera câstiguri în aceste conditii.

1.1. Scurta istorie a tranzactiilor cu optiuni

Optiunile au aparut cu mult timp în urma, ca urmare a cerintelor din partea comerciantilor pentru acest tip de contract. Desi initial nestandardizate, mecanismul era acelasi cu cel folosit astazi n cadrul marilor burse ale lumii. Probabil ca cea mai timpurie atestare a optiunilor se regaseste n Grecia antica, pe vremea filozofului Thales. Folosind cunostintele sale avansate de astrologie, într-un an Thales a previzionat o recolta bogata de masline în primavara urmatoare. Cum în general existau din partea fermierilor putine cereri de nchiriere a preselor de ulei pe timpul sezonului rece, Thales a negociat înca din iarna preturile de închiriere a preselor pentru primavara urmatoare. Previziunea lui Thales privind productia viitoare de masline s-a adeverit si el a fost n masura sa dea cu chirie apoi presele de ulei în primavara, obtinând un profit considerabil. Daca recolta de masline ar fi fost saraca, Thales n-ar fi avut solicitari pentru prese decât într-o mica masura si ar fi pierdut banii platiti în iarna pentru închirierea acestora. Cu alte cuvinte, Thales a cumparat o optiune, adica dreptul de folosinta a unui activ (presele de ulei) pe o perioada limitata de timp în speranta ca, în decursul acestei perioade, la un moment dat, va putea vinde acest drept cu un pret mai mare.

În limbajul bursier modern acest exemplu este definit drept o tranzactie cu optiuni CALL.

Însa cel mai cunoscut exemplu cu semnificatie istorica privind optiunile a avut loc n Olanda n timpul erei lalelelor din secolul XVII. n acea perioada contractele pe bulbii de lalea erau intens tranzactionate de dealeri si fermieri. De exemplu, un exportator de bulbi de lalele se putea proteja mpotriva pierderii marfii pe timpul transportului prin intermediul unei optiuni de cumparare de la un producator a unei cantitati de bulbi echivalenta cu cea expediata, la un anumit pret. Astfel exportatorul cumparator putea nlocui marfa daca aceasta se deprecia sau distrugea pe timpul transportului sau putea sa renunte la acest drept daca marfa ajungea n buna stare la destinatie. Deci cei care tind sa asocieze optiunile cu speculatia gresesc

deoarece optiunile au aparut n primul r nd ca modalitate de acoperire a riscului la care te expune specificul afacerii proprii si nu ca un instrument speculativ.

Piata optiunilor în SUA

Optiunile, în forma în care le înt lnim si astazi se tranzactioneaza din anul 1973, c nd

au aparut in peisajul economiei americane la cea mai mare bursa de optiuni din lume -

Chicago Board of Options Exchange nainte de acest moment, similar cu situatia din

Rom nia anilor '90, investitorii aveau putine posibilitati de investire a banilor: puteau sa

aleaga ntre a cumpara sau vinde actiuni, sau sa cumpere obligatiuni guvernamentale.

Fiind si cea mai veche bursa specializata n optiuni, are si produsele cele mai elaborate: optiuni pe actiuni, optiuni pe indici, optiuni pe rate ale dob nzii, optiuni pe futures si chiar si optiuni pe portofolii de tip Holding.

Piata optiunilor n Europa

si bursele europene s-au aliniat noilor cerinte ale investitorilor care interactioneaza pe plan economic mondial, ei venind din tari diferite deci function nd n cadre legislative diferite. Apar nd riscuri tot mai complexe, s-a actionat astfel si asupra dezvoltarii mecanismului de protejare, situatie care a dus la introducerea la tranzactionare a optiunilor si n economia euro sau sa spunem mai ales in economia euro. Astfel se tranzactioneaza optiuni astazi in Europa la:

Athens Stock Exchange

European Energy Exchange

Eurex Frankfurt AG

Hanover Commodity Exchange (WTB) NEWEX

Stuggart Stock Exchange

Budapest Stock Exchange

Irish Stock Exchange (ISE Xetra)

Tel Aviv Stock Exchange *

Italian Stock Exchange - Level 1 & 2

Luxembourg Stock Exchange

Amsterdam Power Exchange

Euronext LIFFE

Oslo Stock Exchange

Warsaw Stock Exchange

Euronext Lisbon (Formerly BVLP)

Barcelona Stock Exchange

Bilbao Stock Exchange

Madrid Stock Exchange - Level 1 & 2

MEFF Valencia Stock Exchange

Bern Stock Exchange

EUREX - Formerly SOFFEX

Swiss Stock Exchan

Istanbul Stock Exchange

Baltic Stock Exchange

Euronext LIFFE

FTSE International

International Petroleum Exchange

London Commodity Exchange (Euronext LIFFE)

London Stock Exchange

International Market

London Traded Options Market (Euronext LIFFE)

n Rom nia la nivelul anului 200 , singura bursa pe care se pot tranzactiona optiuni este Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu, aceste

produse fiind lansate în luna noiembrie a anului 1998. Optiunile pe contracte futures

tranzactionate pe piata SIBEX ofera investitorilor noi posibilitati de gestionare a riscului

valutar sau de portofoliu precum si oportunitati speculative.

Bursa Monetar Financiara si de Marfuri Sibiu pune la dispozitia investitorilor optiuni

av nd ca activ suport contracte futures pe 20 de 242b17c actiuni tranzactionate la Bursa de Valori

Bucuresti precum si pe cursuri valutare (RON/EUR, RON/USD, EUR/USD), rata dob nzii

(BUBOR3), indici bursieri (SIBEX9 si SIBEX18) si aur(SIBGOLD).

1.2. Vocabularul optiunilor

Optiunile sunt instrumente financiare derivate tranzactionate n cadrul unor piete

bursiere reglementate cum este piata SIBEX sau pe piete de tip OTC (over the counter) de

tipul pietelor interbancare si care genereaza drepturi sau obligatii diferite pentru partile

implicate n tranzactie.

Ca si contractele futures, optiunile au la baza un activ suport care poate fi o marfa, un

indice bursier, o actiune, rata dob nzii sau chiar un contract futures. La Bursa din Sibiu se

tranzactioneaza optiuni pe contracte futures.

Investitiile n optiuni au un vocabular specific - notiuni ce trebuie nsusite pentru o

buna ntelegere a procesului de tranzactionare.

Tranzactiile cu optiuni necesita familiarizarea cu o serie de termeni dintre care

amintim:

Optiunea - este un contract de v nzare-cumparare între doua parti, care da

cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a cumpara sau a vinde o anumita

cantitate de marfuri, devize, valori mobiliare sau instrumente financiare la un pret

prestabilit, pâna la o anumita data în viitor numita scadenta. Pentru a intra în posesia

acestui drept, cumparatorul plateste vânzatorului optiunii un pret denumit prima

Din punct de vedere al drepturilor pe care le confera cumparatorilor optiunile sunt de

doua tipuri : CALL si PUT.

Optiunile CALL sunt cele ce dau cumparatorului dreptul, dar nu si obligatia, de a

cumpara, activul suport la pretul de exercitare, la o anumita data sau pe o anumita perioada

p na la acea data. V nzatorul optiunii Call are obligatia de a vinde activul suport n cazul n

care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul optiunii va initia o

pozitie Long Call n timp ce v nzatorul va initia o pozitie Short Call.

Optiunile PUT sunt cele ce dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a

vinde activul suport p na la scadenta, la pretul de exercitare n schimbul primei Put platite

v nzatorului la ncheierea tranzactiei. V nzatorul optiunii Put are obligatia de a cumpara activul

suport n cazul n care cumparatorul optiunii decide exercitarea acesteia. Cumparatorul

optiunii va initia o pozitie Long Put in timp ce v nzatorul va initia o pozitie Short Put.

Pret de exercitare - pretul la care cumparatorul unei optiuni Call are dreptul sa

cumpere un contract futures sau la care cumparatorul unei optiuni Put are dreptul sa v nda

un contract futures.

Activ suport -actiunile, marfa, indicele bursier, valuta sau contractele futures care

stau la baza optiunii

Cumparatorul optiunii - este investitorul care dob ndeste dreptul conferit de

optiune: de a cumpara activul suport daca este vorba de o optiune Call sau dreptul de a

vinde activul suport daca este o optiune Put.

V nzatorul optiunii - investitorul care vinde optiunea si care îsi asuma toate

obligatiile aferente tranzactiei respective se obliga sa v nda activul suport daca este vorba

de o optiune Call sau sa cumpere activul suport daca este vorba de o optiune Put.

Prima - reprezinta pretul optiunii sau pretul pe care cumparatorul unei optiuni l

plateste v nzatorului optiunii. Primele sunt negociate si stabilite liber pe piata SIBEX de catre

cumparatori si v nzatori potrivit regulilor de tranzactionare ale bursei. Cunoasterea

principalilor factori care influenteaza primele este importanta pentru orice persoana care

considera tranzactionarea optiunilor. Prima poate influenta substantial profitul sau pierderea

investitorului.

Scadenta - ziua în care expira optiunile. La sfârsitul zilei de scadenta Casa de

Compensatie, conform specificatiilor din contractele cu optiuni, lichideaza toate pozitiile

ramase deschise pe aceasta piata. Odata ce optiunea a expirat, ea nu mai confera nici un

drept detinatorului si nu mai implica nici o obligatie pentru vânzator.

Cotatiile - se refera la primele optiunilor si sunt afisate zilnic pe site-ul www.sibex.ro

la sectiunea "Piata n timp real". Cotatiile pot fi de cumparare (buy orders) sau de vânzare

(sell orders).

n bani: O optiune Call este " n bani" atunci c nd pretul de exercitare este mai mic

dec t pretul curent de tranzactionare al activului suport. Ea este considerata n bani deoarece

cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara activul suport la un pret care este mai mic

dec t pretul la care-l poate achizitiona direct de pe piata

O optiune Put este " n bani" atunci c nd pretul de exercitare este mai mare dec t

pretul curent de tranzactionare al activului suport.Ea este considerata n bani deoarece

cumparatorul optiunii are dreptul de a vinde activul suport la un pret care este mai mare dec t

pretul la care-l poate vinde direct n piata. Suma cu care optiunea este n bani reprezinta

valoarea intrinseca a optiunii.

Cu alte cuvinte, o optiune este " n bani" daca prin cumpararea si exercitarea imediata a

dreptului pe care l confera, cumparatorul înregistreaza un profit.

Exemplu: Pretul curent al contractului futures DESIF5 cu scadenta Decembrie este

4.1700. O optiune Call este n bani daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.1700. O

optiune Put este n bani daca pretul sau de exercitare este mai mare decat 4.1700.

La bani : o optiune este la bani daca pretul contractului futures este egal cu pretul de

exercitare al optiunii.

n afara banilor: o optiune Call al carei pret de exercitare este mai mare dac t pretul

contractului futures este n afara banilor. n mod similar, o optiune Put este n afara banilor

daca pretul sau de exercitare este mai mic dec t pretul futures.

Nici o astfel de optiune nu se poate exercita si de asemenea nu are valoare

intrinseca

Exercitare - operatiunea care poate fi realizata exclusiv de catre cumparatorii de

optiuni în orice moment p na la data expirarii (sau doar la data scadentei daca este vorba de

optiuni de tip european)si cu conditia ca, în momentul respectiv optiunea sa fie "în bani". În

momentul exercitarii unei optiuni Call, cumparatorul va dob ndi o pozitie long pe contractul

futures ce constituie activul suport la pretul de exercitare al optiunii iar v nzatorul optiunii Call

care este exercitat va dob ndi o pozitie short pe contractul futures suport la pretul de

exercitare al optiunii. Situatia este inversa n cazul exercitarii unei optiuni Put: cumparatorul

va dobândi o pozitie short pe piata futures suport, iar vânzatorului i se va deschide o pozitie

long pe aceeasi piata

n functie de momentul n care se poate realiza exercitarea, optiunile se mpart n

doua categorii:

Optiuni americane- care pot fi exercitate oric nd p na la scadenta (pe piata SIBEX

sunt tranzactionate doar optiuni de tip American)

Optiuni europene- care pot fi exercitate doar la scadenta

Compensarea - lichidarea pozitiei de catre cumparatorul si/sau v nzatorul optiunii

prin initierea unei tranzactii opuse, elimin nd sau transfer nd unei alte persoane toate

drepturile sau obligatiile viitoare. Tranzactia opusa se refera la initierea unei operatiuni de

bursa inverse celei initiale (cumparatorul initiaza o v nzare iar v nzatorul initiaza o

cumparare) pentru acelasi tip de optiune, cu aceeasi scadenta si cu acelasi pret de

exercitare.

1.3. Specificatiile contractului cu optiuni

Tranzactionarea optiunilor este facilitata de faptul ca la Bursa Monetar Financiara si

de Marfuri Sibiu, specificatiile unui contract options standardizeaza urmatoarele clauze :

Simbolul contractului permite identificarea contractului options pe piata. Pe

platforma Eltrans a bursei din Sibiu, simbolurile optiunilor sunt listate n coloana "Contracts"

din fereastra "Options".

Fig.1 - Simbolul contractelor options

Exemplu

n cazul optiunii pe cursul valutar leu/dolar SUA la BMFMS, simbolul este RON/USD.

Daca activul suport este reprezentat de actiunile Bancii Transilvania atunci simbolul

contractului futures corespunzator este DETLV ("DE" provine de la termenul "DERIVAT" iar

"TLV" este simbolul sub care actiunile Bancii Transilvania sunt tranzactionate pe piata de

capital la Bursa de Valori Bucuresti). Simbolurile individualizeaza fiecare contract si ajuta

participantii in piata sa-l identifice rapid pe platforma de tranzactionare.

Activul suport activul suport al optiunilor l constituie contractele futures

tranzactionate pe piata SIBEX, conform tabelului de mai jos.

Simbolul

Optiunii

Activ suport

Scadente

disponibile

- luni -

Rata

dob nzii

BUBOR3

1 contract futures BUBOR3 3, 6

DESBX18 1 contract futures DESBX18 3, 6, 9 _i 1Indici 2

DESBX9 1 contract futures DESBX9 3, 6, 9, si 12

DEATB 1 contract futures DEATB 3, 6

DEBCC 1 contract futures DEBCC 3, 6

DEBIO 1 contract futures DEBIO 3, 6

DEBRD 1 contract futures DEBRD 3, 6

DEBRK 1 contract futures DEBRK 3, 6

DECMP 1 contract futures DECMP 3, 6

DEEBS 1 contract futures DEEBS 3, 6

DEIMP 1 contract futures DEIMP 3, 6

DEOLT 1 contract futures DEOLT 3, 6

DERRC 1 contract futures DERRC 3, 6, 9 si 12

DESIF1 1 contract futures DESIF1 3, 6

DESIF2 1 contract futures DESIF2 3, 6, 9 si 12

DESIF3 1 contract futures DESIF3 3, 6, 9 si 12

DESIF4 1 contract futures DESIF4 3, 6

DESIF5 1 contract futures DESIF5 3, 6, 9 si 12

DESNP 1 contract futures DESNP 3, 6, 9 si 12

DETEL 1 contract futures DETEL 3,6

DETBM 1 contract futures DETBM 3, 6

Actiuni

DETLV 1 contract futures DETLV 3, 6, 9 si 12

EUR/USD 1 contract futures EUR/USD 3, 6, 9 si 12

CHF/RON 1 contract futures CHF/RON 3, 6

RON/EUR 1 contract futures RON/EUR 3, 6, 9 si 12

Valute

RON/USD 1 contract futures RON/USD 3, 6

Marfuri SIBGOLD 1 contract futures SIBGOLD 3, 6

Exemplu

Contractul options RON/EUR are ca activ suport contractul futures RON/EUR, iar

piata futures pe cursul RON/EUR este reprezentata de piata la termen pusa la dispozitie de

Bursa din Sibiu. Optiunile pe contractele futures pe actiuni au ca activ suport contractele

futures pe actiuni tranzactionate pe piata BMFMS. Pentru optiunile DESNP activul suport l

constituie contractul futures DESNP, care la r ndul sau are la baza actiunile Societatii

PETROM BUCUREsTI listate la BVB, DESIF3 are ca activ suport actiunile SIF3 Transilvania

si asa mai departe.

Marimea contractului este standardizata la nivelul de 1 contract futures. C nd se

tranzactioneaza 1 optiune pe cursul RON/USD practic se tranzactioneaza dreptul de a

cumpara sau a vinde 1 contract futures RON/USD corespunzator. Deci fiecare optiune

acopera 1 contract futures suport, care la r ndul lui, dupa cum am amintit n capitolul anterior,

are o marime standardizata, numita si multiplicator.

Exemplu

Daca un investitor doreste sa si rezerve dreptul de a cumpara 5.000 dolari, atunci el va

trebui sa cumpere 5 contracte options. Aceeasi situatie este si n cazul contractului RON/EUR

(se tranzactioneaza echivalentul a 1.000 euro). Pe piata options a actiunilor, marimea

contractelor va fi echivalentul a 1.000 actiuni cu exceptia contractelor DERRC si DEAMO care

acopera echivalentul a 10.000 actiuni respectiv DEBRD care echivaleaza cu 100 actiuni.

Daca doriti sa va rezervati dreptul de a cumpara pe piata options 100.000 de actiuni

Rompetrol (echivalentul a 10 contracte futures DERRC), atunci va trebui sa introduceti n

piata un ordin de cumparare a 10 contracte options DERRC.

Atentie!

La fel ca si n cazul contractelor futures, nu se pot tranzactiona fractiuni de contract. Nu veti

putea vinde de exemplu echivalentul a 300 actiuni ale Societatii de Investitii Financiare

Moldova (simbol SIF2) sau 850 Euro pe piata options de la Sibiu.

Cotatia: pe piata optiunilor este identica cu cotatia activului suport pe piata spot.

Exemplu:

Cursul RON/EUR este exprimat at t pe piata interbancara c t si pe piata options de

la Sibiu in lei/euro (RON/EUR), actiunile listate pe pietele BVB si SIBEX sunt cotate n

lei/actiune, rata dob nzii la 3 luni (BUBOR3) se exprima pe ambele piete (futures si options)

n puncte procentuale, iar paritatea EUR/USD se exprima n puncte (deoarece este vorba de

doua devize straine si raportul de schimb EUR/USD se afiseaza cu 4 zecimale, ex 1.2255).

Cotatiile pe piata de optiuni de la Sibiu pot fi de cumparare sau de vânzare si sunt grupate în

functie de acest criteriu în ferestrele "Buy orders" si "Sell orders" pe platforma Eltrans dupa

cum se poate observa în figura 2. Cotatiile tuturor ordinelor de tranzactionare introduse de

catre investitori în platforma Eltrans pentru un anumit tip de optiune si un anumit pret de

exercitare se aranjeaza în fereastra "Buy orders" în ordinea descrescatoare a primei,

respectiv în fereastra "Sell orders" în ordinea crescatoare a primei.

În limbajul uzual bursier, termenul de "cotatie" are un înteles mai extins, similar cu cel

al ordinului de tranzactionare, pe lânga informatii referitoare la pret/prima el incluzând si

informatii despre volumul de contracte disponibile pentru cumparare sau vânzare la pretul

respectiv într-un anumit moment. Pe platforma Eltrans, aceste informatii se regasesc în

ferestrele "Buy orders" si "Sell orders", în coloanele "Contracts" si "Premium".

Ca si în cazul contractelor futures, identitatea cumparatorilor si vânzatorilor de optiuni

nu este cunoscuta decât de catre Bursa din Sibiu în momentul alocarii conturilor de

tranzactionare ale investitorilor si de catre Casa Româna de Compensatie care tine evidenta

tuturor conturilor membrilor compensatori si a subconturilor de clienti ai acestora. De

asemenea, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare are acces la aceste informatii, putând

solicita în situatii deosebite detalii referitoare la identitatea persoanelor care tranzactioneaza

pe piata SIBEX.

Fig 2 - Cotatii de vânzare optiuni CALL pe platforma ELTRANS

Pasul de tranzactionare: reprezinta fluctuatia minima a primei pe piata optiunilor.

Exemplu

Pentru optiunile pe contractele futures având ca activ suport cursuri valutare si

actiuni, pasul este de 0.0001 RON. Aceasta inseamna ca preturile care se pot negocia pentru

primele acestor optiuni pot varia cu minim 0.0001 lei. n cazul contractului futures BUBOR3,

pasul este de 0.01 procente, iar pentru contractul EUR/USD acesta este de 0.0001 puncte.

Astfel, daca ati cumparat o optiune PUT pe contractul futures DESNP cu o prima de 0,0075

lei/actiune, puteti sa o vindeti ulterior cu o prima mai mare, de exemplu 0,0076 sau 0,0077,

0,0078 lei/actiune sau mai mica, respectiv 0,0074, 0,0073 .....0,0063, 0,0042 .... etc.

Comisionul de tranzactionare platit Bursei din Sibiu si Casei Române de

Compensatie pentru fiecare optiune cumparata sau vânduta este fix, respectiv 0,35 sau 0,6

RON/contract. La acest comision, brokerii îsi adauga propriile comisioane astfel încât un

investitor ajunge sa plateasca 0,5, 1, 1,5 lei sau chiar mai mult pentru fiecare optiune

tranzactionata pe piata SIBEX.

Data scadentei optiunile au o perioada de existenta limitata. Ziua scadentei pentru

contractele options este aceeasi cu cea a contractelor futures, fiind cea n care toate optiunile

neexercitate expira. În functie de pozitia pretului lor de exercitare fata de pretul de închidere

la scadenta pentru contractul futures suport, optiunile "în bani" sunt exercitate automat de

catre Casa Româna de Compensatie iar cumparatorii acestora îsi încaseaza profiturile

aferente, iar optiunile "la bani" si " n afara banilor" expira pur si simplu fara a aduce nici un fel

de beneficiu cumparatorilor.

Pe piata SIBEX, scadentele contractelor futures sunt de 3 si 6 luni pentru contractele

BUBOR3, RON/USD, DEIMP, DECMP, DEBRD, DEATB, DEBIO, DEBRK, DESIF1 si

DESIF4, DETEL, DETBM si SIBGOLD respectiv 3, 6 ,9 si 12 luni pentru contractele DESIF2,

DESIF3, DESIF5, DESNP, DERRC, DETLV, RON/EUR, EUR/USD, DESBX9 si DESBX18. În

platforma Eltrans, simbolul scadentei incluzând luna si anul, este plasat l nga simbolul

contractului, în coloana "SettleDate" dupa cum se poate observa în figura 3.

Cotatii de vânzare optiuni Call

pe contractul futures DESIF5-

DEC06 la pretul de exercitare

4,2000 lei/actiune.

Fig.3 - Scadenta optiunilor

Pâna în anul 2007, zilele de scadenta pentru contractele options pe piata SIBEX au

fost ultimele zile lucratoare ale lunilor martie, iunie, septembrie si decembrie, bursa putând

stabili si alte zile de scadenta n functie de programul de tranzactionare pe pietele spot (de

regula, doar scadenta decembrie sufera modificari ca urmare a activitatii BNR si BVB la final

de an). Toate contractele listate pe piata SIBEX dupa 1 ianuarie 2008 au scadenta în cea de a

3-a zi de vineri din luna de scadenta, respectiv în cea de a 3-a vineri din lunile martie, iunie,

septembrie si decembrie. Daca a 3-a vineri din luna de scadenta nu este zi lucratoare, atunci

scadenta va fi în ultima zi lucratoare dinaintea celei de a 3-a zi de vineri din luna de scadenta

Pe platforma ELTRANS, scadentele contractelor futures sunt evidentiate în coloana

"SettleDate" si simbolizate în functie de luna si anul scadentei.

Prima si ultima zi de tranzactionare: Conform Regulamentului nr. 4 al BMFMS,

Art. 16

Prima zi de tranzactionare a optiunilor este ziua în care a fost stabilit primul pre_ de cotare

al contractului futures suport.

Ultima zi de tranzac_ionare _i data expir_rii op_iunii coincid cu ultima zi de tranzac_ionare,

respectiv ziua de scaden_a a contractului futures suport.

Pretul de executare la scadenta: este pretul la care se lichideaza contractele

options " n bani". Pentru a putea ntelege mecanismul de executare la scadenta este nevoie

sa definim un termen nou: pozitie deschisa pe piata options.

Pozitia deschisa pe piata options este o optiune cumparata sau vanduta si

nelichidata printr-o operatiune inversa. Cu alte cuvinte, n momentul n care un investitor

cumpara sau vinde un contract options, i se deschide o pozitie pe piata respectiva. Orice

contract options tranzactionat presupune deschiderea a 2 pozitii: una de v nzare (sau

"short") si una de cumparare (sau "long"). Pozitiile deschise sunt nregistrate la Casa de

Compensatie. n momentul n care contractul options este lichidat, pozitiile deschise

corespunzatoare se nchid.

Pe platforma Eltrans, pozitiile deschise pe piata options sunt evidentiate n coloana

"OpenInt".

Scadenta Decembrie 2006 a

contractelor options pe

platforma Eltrans.

Fig.4 - Pozitii deschise pe piata options în platform Eltrans

Cumparator optiune - pozitie LONG

Vânzator optiune - pozitie SHORT

Exemplu:

Un investitor cumpara 10 contracte options CALL pe contractul futures DESNP cu

scadenta n decembrie 2006 la pretul de exercitare de 0,5000 lei/actiune. În urma acestei

investitii, el detine 10 pozitii long (sau de cumparare) pe piata options cu simbolul CALL

DESNP-DEC06. Daca ulterior el vinde 4 optiuni DESNP pe aceeasi scadenta si la acelasi

pret de exercitare (0,5000 lei/actiune), atunci numarul pozitiilor deschise pe care le detine

investitorul pe piata options DESNP - DEC se reduce de la 10 la 6.

Atentie!

Numarul pozitiilor deschise pe o piata options se reduce doar daca se efectueaza

tranzactii pe acelasi activ, aceeasi scadenta si acelasi pret de exercitare. Daca investitorul din

exemplul de mai sus ar fi v ndut cele 4 contracte DESNP pe scadenta septembrie si nu pe

decembrie sau la pretul de exercitare 0,5200 în loc de 0,5000 lei/actiune, atunci el ar fi detinut

n total 14 pozitii deschise pe piata options (10 long si 4 short).

De asemenea este important de retinut ca o pozitie long pe o optiune CALL

nu este lichidata printr-o pozitie long pe o optiune PUT. Chiar daca cele doua optiuni dau

drepturi de sens opus, ele nu se compenseaza si se comporta ca doua produse de sine

statatoare.

O cumparare de 10 optiuni PUT DETLV cu scadenta în luna decembrie nu poate fi

lichidata prin cumpararea a 10 optiuni CALL DETLV pe aceeasi scadenta n acel caz

investitorul ar avea 10 pozitii long pe optiuni CALL si nca 10 pozitii long pe optiuni PUT.

Aplicatie:

Un investitor efectueaza urmatoarele tranzactii cu optiuni pe piata SIBEX:

cumpara 10 contracte CALL DESNP - SEP07

vinde 20 contracte CALL DETLV - SEP07

cumpara 40 contracte PUT DESNP - DEC07

vinde 25 contracte PUT EUR/USD - SEP07

cumpara 5 contracte CALL DETLV - SEP07

vinde 5 contracte PUT DESNP - DEC07

vinde 15 contracte CALL DETLV - SEP07

vinde 7 contracte CALL DESNP - SEP07

cumpara 5 contracte PUT EUR/USD - SEP07

Care este numarul de pozitii deschise pe fiecare contract si scadenta dupa

efectuarea acestor tranzactii ?

Raspuns:

SIMBOL

POZI II

CALL DESNP-SEP07

LONG

CALL DETLV-SEP07

SHORT

PUT DESNP-DEC07

LONG

PUT EUR/USD-SEP07

SHORT

O pozitie pe piata options (long sau short) poate fi deschisa si închisa (lichidata n

orice sesiune de tranzactionare pe toata durata de viata a contractului ( ncep nd cu prima zi

de tranzactionare si sfârsind cu ziua de scadenta

Programul de tranzactionare al optiunilor pe piata SIBEX este identic cu cel al

contractelor futures, respectiv de luni pâna vineri între orele 10:00 - 16:00, iar în zilele de

scadenta între orele 10:00 - 12:45. Între orele 9:30 - 10:00 se desfasoara o sesiune de predeschidere

în cadrul careia este permisa anularea ordinelor de tranzactionare devenite

necompetitive. În cadrul acestei sesiuni de pre-deschidere nu este permisa introducerea de

noi ordine de tranzactionare sau modificare a celor existente în platforma Eltrans.

De asemenea, în momentul în care un contract futures este suspendat de la

tranzactionare pe piata SIBEX, sunt suspendate automat de la tranzactionare si optiunile

CALL si PUT pe respectivul contract futures. La reluarea tranzactionarii unui contract futures

se reia si tranzactionarea optiunilor pe acel contract. Deciziile privind suspendarea/reluarea

tranzactionarii contractelor futures si cu optiuni pe piata SIBEX sunt publicate pe pagina web www.sibex.ro.

Pretul de exercitare Este pretul stabilit drept referinta în momentul

cumpararii/v nzarii optiunii. Poate fi considerat o borna n functie de care, pe parcursul

scadentei, se calculeaza profitabilitatea optiunii. Pentru fiecare din cele doua parti implicate n

tranzactie acest pret este un nivel important, deoarece reprezinta valoarea de la care

pierderea sau câstigul lor ( n functie de tipul de optiune si de pozitia short sau long) ncepe sa

ia proportii.

Practic, pretul de exercitare este pretul contractului futures rezervat pentru

vânzare sau cumparare (în functie de tipul optiunii) de catre cumparatorul optiunii.

Aceste preturi de exercitare se listeaza automat la intervale standard în platforma

Eltrans începând cu momentul tranzactionarii primului contract futures suport pe scadenta

respectiva, dupa urmatoarea procedura prevazuta în Regulamentul nr.4 de tranzactionare al

BMFMS SIBIU:

Art. 18

Preturile de exercitare a op_iunilor se stabilesc în func_ie de pre_ul de cotare al

contractului futures suport.

Listarea pre_urilor de exercitare a op_iunilor _i tranzac_ionarea acestora pentru o

anumit_ scaden__ se poate face numai dup_ ce pe pia_a contractului futures suport s-a

executat o tranzac_ie pentru scaden_a respectiv_ _i se poate calcula un pre_ de cotare.

În ziua în care se formeaz_ acest pre_ care va fi considerat pre_ de exercitare "la

bani", pe pia_a cu op_iuni se vor lista un num_r de pre_uri de exercitare, la intervale conforme

cu specifica_iile contractelor cu op_iuni, astfel încât sa existe cel pu_in dou_ pre_uri de

exercitare peste pre_ul de exercitare "la bani" _i cel pu_in dou_ pre_uri de exercitare sub acest

pre

Exemplu: la un pre_ de cotare de 2,9818 lei al contractului suport, op_iunile pe acesta vor

avea urm_toarele pre_uri de exercitare:

Pre_ul de 2,9800 lei este luat ca referin__ pentru op_iunea "la bani".

În continuare, modificarea pre_ului de cotare a contractului futures suport va duce

la schimbarea pre_ului de exercitare "la bani".

Pentru a se asigura în permanen__ cel pu_in dou_ pre_uri peste _i cel pu_in dou_

sub pre_ul "la bani", se vor ad_uga automat în platforma de tranzac_ionare noi pre_uri de

exercitare, atâtea cât este nevoie pentru a fi îndeplinit_ aceast_ condi_ie.

Exemplu: în cazul prezentat la alin. (3), la un pre_ de cotare de 2,9721, pre_urile de

exercitare vor fi:

2,9700 este noul pre_ "la bani".

Toate pre_urile de exercitare listate pe întreaga durat_ a contractului cu op_iuni vor

fi men_inute pân_ la expirarea acestuia.

Listarea de noi pre_uri de exercitare la op_iunile aflate în tranzac_ionare se face

automat _i va fi efectuat_ imediat ce pre_ul de cotare va impune acest lucru.

Intervalele standard de listare a preturilor de exercitare pentru optiunile tranzactionate

pe piata SIBEX în anul 2008 sunt redate în tabelul de mai jos.

Nr. Crt

Simbol Intervale listare pre_uri exercitare

BUBOR3 Din 50 în 50 de pasi divizibil cu 50

DEATB Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DEAZO Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DEBCC Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DEBIO Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DEBRD Din 2000 în 2000 de pasi divizibil cu 2000

DEBRK Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DECMP Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DEEBS Din 100 in 100 de pasi divizibil cu 100

DEIMP Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DEOLT Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DERRC Din 50 în 50 de pasi divizibil cu 50

DESBX18 Din 50 în 50 de pasi divizibil cu 50

DESBX9 Din 50 în 50 de pasi divizibil cu 50

DESIF1 Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DESIF2 Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DESIF3 Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DESIF4 Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DESIF5 Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

DESNP Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DETLV Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

DETEL Din 200 in 200 de pasi divizibil cu 200

EUR/USD Din 500 în 500 de pasi divizibil cu 500

CHF/RON Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

RON/EUR Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

RON/USD Din 1000 în 1000 de pasi divizibil cu 1000

Preturile de exercitare se listeaza automat pe platforma Eltrans la intervalele

standard prezentate mai sus începând cu momentul în care s-a tranzactionat primul contract

futures suport pe fiecare simbol. Ulterior, pe masura ce pretul pe piata futures creste sau

scade, pe piata optiunilor se adauga noi preturi de exercitare astfel încât permanent sa existe

cel putin 2 preturi de exercitare peste si 2 preturi de exerciare sub pretul de exercitare "la

bani". Odata listat pe platforma Eltrans, un pret de exercitare ramâne disponibil pentru

tranzactionare pâna la scadenta

Exemplu:

Daca intervalul de listare a preturilor de exercitare pentru optiunile pe contractul

futures DETLV-DEC07 este de 500 pasi, atunci nu veti putea cumpara sau vinde optiuni cu

pretul de exercitare 0,8725 sau 0,9344 ci doar pe preturile 0,8500 .... 0,9000 sau 0,9500.

Pe platforma Eltrans, preturile de exercitare ale optiunilor sunt listate n coloana

"Strike" din fereastra "Options" dupa cum indica figura 5.

Fig.5 - Preturi de exercitare pe platforma Eltrans

Optiunile se identifica dupa urmatoarele elemente(T.A.S., Tip, Activ, Scadenta):

- tipul optiunii: Call sau Put

- activul suport al optiunii

- luna de scadenta.

Conform specificatiilor mentionate anterior putem spune ca o optiune Call

RON/EUR cu scadenta n luna martie are urmatoarea identificare: Call RON/EUR Mar08.

Optiunile care au aceste specificatii identice se grupeaza ntr-o "clasa de optiuni", orice

modificare a unuia dintre cele trei elemente determin nd ncadrarea optiunii ntr-o alta clasa

Toate optiunile dintr-o clasa care au acelasi pret de exercitare se grupeaza ntr-o "serie de

optiuni".

O alta specificatie foarte importanta a unui contract este marja sau riscul, sub forma

unei garantii banesti pe care numai v nzatorul optiunii trebuie sa o constituie si sa o depuna

la Casa de Compensatie n momentul initierii tranzactiei. Practic, înainte de a introduce în

platforma Eltrans ordinul de vânzare a optiunii, în contul de marja trebuie sa existe suma

necesara pentru a acoperi marja aferenta optiunii vândute.

Cumparatorul va depune marja necesara doar n momentul exercitarii optiunii

indiferent de tipul acesteia (Call sau Put).

Variatiile de marja sunt adaugate sau retrase zilnic n/din contul fiecarui participant n

functie de pierderea sau profitul înregistrate. Acest proces se numeste marcare la piata si are

ca scop mentinerea integritatii pietelor cu optiuni si a solvabilitatii Casei de Compensatie si a

membrilor compensatori. Trebuie deci retinut ca cei care cumpara optiuni vor fi obligati sa

depuna în cont la initierea tranzactiei doar valoarea integrala a primei n timp ce

v nzatorilor li se solicita sa depuna si sa mentina marja aferenta pozitiilor deschise pe

optiuni.

Nivelul acestor marje este stabilit de catre Casa de Compensatie si poate fi

modificata periodic n functie de volatilitatea pretului sau valoarea contractului futures.

1.4. Clasificarea contractelor cu optiuni

Ceea ce stim pâna acum despre optiuni este faptul ca sunt contracte standardizate

care dau cumparatorului dreptul dar nu si obligatia de a cumpara sau a vinde activul suport

(de la baza contractului) la un pret prestabilit, numit pret de exercitare, contra unei sume

platite v nzatorului la ncheierea contractului, numita prima n cadrul unei perioade de timp

predeterminate.

Am mentionat anterior faptul ca optiunile sunt de doua tipuri: Call si Put. n tabelul de

mai jos sunt prezentate schematic drepturile si obligatiile participantilor la tranzactiile cu

optiuni.

Optiune Call

Optiune Put

Cumparatorul

optiunii

Obtine dreptul (dar nu si

obligatia) de a cumpara activul

suport al optiunii la pretul de

exercitare prestabilit, platind pentru

acest drept o prima

Obtine dreptul (dar nu si

obligatia) de a vinde activul

suport al optiunii la pretul de

exercitare prestabilit, platind

pentru acest drept o prima

V nzatorul

optiunii

Se obliga ca n momentul n care

cumparatorul optiunii îsi exercita

dreptul de a cumpara activul

suport, sa se constituie contraparte

prin v nzarea acestuia la pretul de

exercitare.

Se obliga ca n momentul n

care cumparatorul optiunii îsi

exercita dreptul de a vinde

activul suport, sa se constituie

contraparte prin cumpararea

acestuia la pretul de exercitare.

Astfel, cumparatorul optiunii este un investitor care anticipeaza o miscare importanta

în sus sau în jos a pretului activului suport, miz nd pe o crestere a acestuia n cazul

optiunilor Call respectiv pe scadere n cazul optiunilor Put. Achizitionarea unui astfel de

produs ofera posibilitatea unui profit multiplicat cu ajutorul efectului de levier, obtinut n

schimbul unui risc cunoscut si limitat la nivelul primei platite v nzatorului optiunii.

Este important de retinut ca pe piata SIBEX, un cumparator de optiuni PUT nu este

obligat sa detina activul suport respectiv contractele futures pe care are de g nd sa le v nda

n cazul exercitarii optiunii. Lichidarea contractelor se va face n cazul exercitarii prin plata

diferentelor cash. O alta modalitate de a iesi dintr-o pozitie LONG cu optiuni este aceea de a

vinde mai departe optiunea respectiva. Daca prima ncasata la v nzare (iesirea din pozitie) va

fi mai mica dec t prima platita initial, investitorul va suferi o pierdere egala cu diferenta dintre

cele doua prime. Daca dimpotriva, prima ncasata este mai mare dec t cea platita n prima

instanta, jucatorul va marca un profit.

Exemplu:

Cumpararea unei optiuni PUT pe contractul futures DESIF2-DEC07 având pretul de

exercitare 3,2500 cu prima de 0,0500 lei/actiune poate fi lichidata fie prin exercitarea ei si în

acest caz investitorului i se va deschide pe piata futures DESIF2-DEC07 o pozitie SHORT la

pretul de 3,2500 lei/actiune, fie prin vânzarea ei cu o prima mai mare (ex: 0,1100 lei/actiune)

sau mai mica (ex: 0,0200 lei/actiune).

V nzatorul îsi asuma un risc teoretic nelimitat n schimbul unui c stig limitat la prima

ncasata. Daca viziunea lui asupra mersului pietei se dovedeste gresita, el va marca o

pierdere serioasa. Din punctul sau de vedere o piata cu volatilitatea redusa este ideala n

acest context, posibilitatea ca preturile sa se miste si sa ajunga n jurul pretului de exercitare

fiind minime. Daca a v ndut optiuni PUT, pe l nga o piata cu trend neutru, pe el l mai

avantajeaza si cresterea preturilor, n timp ce v nzatorul de CALL este la adapost n cazul n

care piata este n scadere.

Daca dreptul detinut nu este exercitat n perioada de valabilitate (pâna la scadenta

contractului), atunci acest drept este pierdut. Trebuie retinut faptul ca optiunile Call si Put sunt

contracte complet separate ce ofera drepturi distincte. Ele nu sunt parti opuse ale aceleiasi

tranzactii .Orice optiune Call are un cumparator si un v nzator la fel ca si optiunea Put. O

cumparare de CALL nu poate fi lichidata printr-o cumparare de PUT chiar daca se obtine un

drept de sens opus fata de cumpararea de CALL.

Exemplu de optiune Call

Sa presupunem ca DEBRK (contractul futures de la baza optiunii) este cotat la 2.6700

lei pentru scadenta septembrie 2007. O optiune Call pe DEBRK este disponibila pe piata la

pretul de exercitare de 2.7200 lei. Cumparatorul unei astfel de optiuni are dreptul, dar nu si

obligatia, de a cumpara 1000 de actiuni SSIF BROKER la pretul futures de 2.7200 lei oric nd

p na la data de 28 septembrie 2007, conform specificatiilor contractului. Pentru rezervarea

acestui pret de cumparare a unui contract futures DEBRK-SEP07, cumparatorul optiunii

CALL va plati vânzatorului o suma numita prima, de exemplu 0,0300 lei/actiune (30

lei/contract).

Scadentele contractelor cu optiuni coincid cu cele ale contractelor futures suport.

Pentru a beneficia de acest drept, cumparatorul trebuie ca pe durata scadentei sa

exercite optiunea. Daca nu exercita optiunea Call p na la scadenta, atunci, dupa nchiderea

sedintei de tranzactionare din ziua scadentei, n cazul n care optiunea este " n bani", ea va fi

exercitata automat de catre Casa Rom na de Compensatie. La scadenta, optiunile "la bani"

si " n afara banilor" expira pur si simplu, fara a fi exercitate si n acest caz, v nzatorul

pastreaza prima ncasata de la cumparator.

Pe scurt, cumparatorul unei optiuni CALL pe piata SIBEX mizeaza pe cresterea pretului

contractului futures suport pâna la scadenta acestuia. Singura lui pierdere la cumpararea unei

optiuni CALL poate fi prima platita pentru cumpararea acesteia în cazul în care pretul

contractului futures suport nu creste peste nivelul pretului de exercitare al optiunii.

Exemplu de optiune Put

Pentru acelasi contract futures DEBRK cu scadenta la sf rsitul lunii septembrie, al

carui pret futures este n acest moment 2.6700 lei, o optiune Put este disponibila la pretul de

exercitare de 2.6200 lei/actiune. Aceasta optiune PUT contract i da cumparatorului dreptul,

dar nu si obligatia, de a vinde, oric nd p na la 28 septembrie, un contract DEBRK

(echivalentul a 1000 actiuni SSIF BROKER SA) la pretul de 2.6200 lei.

Pentru acest drept, el plateste v nzatorului o prima n cazul exercitarii optiunii Put,

v nzatorul optiunii este obligat sa cumpere contractul futures la pretul de 2.6200 lei/actiune

(chiar daca ntre timp aceasta a ajuns la 2.5800 si el ar putea sa o cumpere mai ieftin din

piata). Ca si n cazul optiunilor Call, v nzatorul ncaseaza si pastreaza prima indiferent daca

optiunea este sau nu exercitata

1.5. Mecanismul de tranzactionare a optiunilor

Prima optiunilor

n momentul initierii unei tranzactii cu optiuni, un element important care trebuie luat

n considerare este marimea primei (pretul pe care cumparatorul îl plateste pentru a-si

rezerva dreptul de a cumpara (CALL) sau vinde (PUT) contractul futures suport.

Prima pentru o optiune se negociaza pe piata SIBEX între vânzatori si cumparatori si

marimea ei variaza în functie de preturile de exercitare. Constituie singura caracteristica

variabila a optiunii si depinde at t de factorii cuantificabili (volatilitatea, perioada de timp

ramasa p na la scadenta, rata dob nzii fara risc, pretul de exercitare al optiunii, pretul

activului suport) c t si de factorii necuantificabili, care contribuie la formarea pretului unui

instrument financiar pe piata

Ceilalti termeni ai optiunii sunt standardizati, inclusiv lunile de scadenta si pretul de

exercitare. Investitorii trebuie sa nteleaga faptul ca primele optiunilor nu sunt stabilite de catre

bursele la care se tranzactioneaza si nici de catre Casa de Compensatie, ele fiind

determinate liber pe piata, prin cotatii de cerere si oferta competitive, n sistem de licitatie

electronica (pe platforma ELTRANS în cazul pietei SIBEX).

Concret, pentru a introduce în platforma Eltrans un ordin de cumparare a unei optiuni

CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07, brokerul trebuie sa selecteze fereastra "Options",

optiunea "Call", simbolul DESIF5-DEC07 si pretul de exercitare pe care doreste sa initieze

tranzactia, de ex 4,000 lei/actiune. Selectând aceste optiuni, va ajunge într-o fereastra

similara cu cea din figura 6.

Fig.6 Fereastra optiunilor CALL pe contractul futures DESIF5-DEC07

Pentru a adauga un ordin de cumparare a unei optiuni CALL pe contractul DESIF5-

DEC07 si pretul de exercitare 4,0000, trebuie executat click-dreapta pe linia pretului de

exercitare 4,0000 si selectata optiunea "New Order", operatiune care va deschide un tichet de

ordin de tranzactionare similar cu cel din figura 7. Brokerul va completa câmpurile goale cu

parametrii aferenti ordinului si va executa click pe butonul "Add order" pentru a trimite ordinul

în piata

Fig. 7 Tichetul de ordin cumparare optiune CALL pe platforma Eltrans

Prima unei optiuni are doua componente de baza: valoarea timp si valoarea

intrinseca

P = VI + VT

Adica

Prima optiunii = valoarea intrinseca + valoarea timp

Valoarea intrinseca a optiunii (VI)

Valoarea intrinseca, daca exista, este suma de bani care poate fi câstigata din

exercitarea optiunii la pretul de exercitare si lichidarea pozitiei futures dob ndite la pretul

curent al contractului futures.

Cu alte cuvinte, valoarea intrinseca este profitul pe care un investitor îl realizeaza

daca achizitioneaza o optiune, o exercita pe loc si închide în piata pozitia rezultata

Doar optiunile "în bani" au valoare intrinseca. Optiunile "în afara banilor" si cele "la

bani" au valoare intrinseca nula întrucât nu aduc nici un profit imediat cumparatorului.

Valoarea intrinseca a optiunilor se calculeaza pornind de la comparatia pretului de

exercitare (PE) cu pretul curent al contractului futures suport (PF) astfel:

OP IUNE

VALOARE INTRINSEC

CALL

VI = PF - PE

PUT

VI = PE - PF

Exemplu:

Daca pretul curent de piata al contractului DESIF5 cu scadenta în septembrie este

4.3400, o optiune Call cu un pret de exercitare de 4.3000 va avea o valoare intrinseca de

(4.3400 - 4.3000) = 0.0400 lei/actiune.

Cum am precizat anterior, o optiune care are valoare intrinseca este " n bani".O

optiune care nu are valoare intrinseca este " n afara banilor."

Daca DESIF5 septembrie se tranzactioneaza pe piata la pretul de 4.3400, iar

optiunea Call are un pret de exercitare de 4.4000 ea va fi " n afara banilor" având valoare

intrinseca

n cazul optiunii Put, mecanismul de tranzactionare este invers dec t cel nt lnit la

Call. Daca pretul de exercitare este mai mare dec t pretul din piata, optiunea este " n bani".

Exercitând optiunea Put " n bani" cumparatorul optiunii va vinde contractul futures suport la

un pret egal cu pretul de exercitare, iar vânzatorul optiunii va cumpara acel contract.

De exemplu, un contract DESNP, cu pret de exercitare de 0.5000 lei si cu prima de

0.0500 lei/actiune are valoare intrinseca de 0.0200 lei/actiune, daca pretul din piata este de

0.4800 lei/actiune.

Optiunea PUT este " n afara banilor" daca pretul de piata este peste pretul de

exercitare, deoarece cumparatorul optiunii nu va face uz de dreptul sau v nz nd sub pretul

pietei.

n tabelul de mai jos sunt clasificate optiunile CALL si PUT n functie de pretul de

exercitare si pretul contractului futures suport.

Optiuni CALL

Relatia PE / PF Optiuni PUT

" n bani"

Pret Exercitare < Pret Futures " n afara banilor"

"la bani"

Pret Exercitare = Pret Futures "la bani"

" n afara banilor"

Pret Exercitare > Pret Futures " n bani"

Exemplu:

Pretul curent de piata al contractului DESIF5 septembrie este 4.3400 lei. O optiune

Call este " n bani" daca pretul sau de exercitare este mai mic de 4.3400 lei. O optiune Put

este " n bani" daca pretul sau de exercitare este mai mare dec t 4.3400 lei.

Valoarea timp (VT)

Indiferent daca are sau nu valoare intrinseca, o optiune are valoare timp. Daca o

optiune nu are valoare intrinseca - fiind momentan n afara banilor - prima sa consista n

ntregime din valoare timp.

Ce este valoarea timp? Este suma de bani pe care cumparatorul optiunii este dispus

sa o plateasca si v nzatorul este dispus sa o accepte) - peste valoarea intrinseca pe care o

optiune o poate avea.

Valoarea timp este o "extra plata" catre v nzatorul optiunii, pentru a compensa riscul

pe care acesta si-l asuma prin v nzarea ei. Valoarea timp variaza n functie de stadiul n care

se afla optiunea: " n afara banilor", "la bani" sau " n bani", cea mai mare valoare timp fiind

ntalnita la optiunile "la bani".

Pe masura ce timpul p na la scadenta trece, probabilitatea ca optiunile sa devina profitabile

scade si odata cu aceasta si valoarea timp a optiunii. Eroziunea valorii optiunii odata cu

trecerea timpului se numeste "depreciere timp".

1.6. Factori care influenteaza pretul unei optiuni

Factori necuantificabili

Primele optiunilor pot fi influentate de o serie ntreaga de factori, adesea imprevizibili

si n parte psihologici care, chiar daca se pot defini, nu pot fi previzionati de catre modelele

matematice uzuale. Câtiva dintre acestia se refera la:

-estimarile diferite ale participantilor la piata cu privire la volatilitatea viitoare a activului

suport;

-estimarile diferite ale indivizilor cu privire la performanta viitoare a activului suport pe

baza analizei tehnice si fundamentale;

-efectul cererii si ofertei- at t n piata optiunilor c t si n piata activului suport;

-"ad ncimea" pietei pentru acea optiune - numarul de tranzactii si contracte, respectiv

volumul de tranzactionare dintr-o anumita zi.

Factori cuantificabili

Optiunea este un produs derivat, valoarea sa fiind puternic influentata de performanta

actuala si de cea asteptata, precum si de valoarea activului suport. Exista o serie de factori

cuantificabili care influenteaza pretul optiunii:

pretul activului suport

volatilitatea pietei suport

perioada ramasa p na la scadenta

pretul de exercitare

rata dob nzii fara risc

Cum influenteaza pretul activului suport pretul optiunii?

Pretul activului suport are o influenta semnificativa asupra valorii primei optiunii. Daca

toti ceilalti factori ram n constanti, atunci c nd pretul activului suport creste, pretul optiunii

Call creste iar pretul optiunii Put scade. n mod similar, atunci c nd pretul activului suport

scade, pretul optiunii Call scade iar pretul optiunii Put creste.

PRE ACTIV SUPORT

OP IUNE

PRIMA OP IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza volatilitatea activului suport pretul optiunii?

Volatilitarea reprezinta factorul cheie al pretului unei optiuni.Totusi, spre deosebire de

ceilalti factori cuantificabili, ea nu este direct observabila. Importanta volatilitatii a fost pusa n

evidenta de modelele matematice de evaluare a pretului optiunilor, dintre toti parametrii care

intervin ca input ntr-un model, volatilitatea av nd un impact major asupra determinarii pretului

unei optiuni.

Volatilitatea este, simplu spus, o masura a marimii cu care se asteapta sa fluctueze pretul

activului suport ntr-o perioada data de timp.

Consider nd ceilalti factori constanti, atunci c nd volatilitatea activului suport creste,

preturile optiunilor Call si Put cresc iar c nd volatilitatea activului suport scade, at t preturile

optiunilor Call c t si a celor Put vor scadea.

VOLATILITATEA

ACTIVULUI SUPORT

OP IUNE

PRIMA OP IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

n termeni matematici, volatilitatea masoara dispersia fata de o tendinta centrala

(numita n statistica medie) iar din punct de vedere financiar, masoara incertitudinea asupra

veniturilor viitoare ale unui activ financiar.

n aplicatiile practice, o importanta deosebita o prezinta volatilitatea istorica, acest

factor fiind estimat av nd n vedere faptul ca evolutia pretului activului suport este asimilata

unei anumite distributii.

O serie de modele teoretice de evaluare a pretului activelor financiare pornesc de la

presupunerea ca evolutia modificarii pretului este aleatorie si defineste o curba n forma de

clopot denumita n literatura de specialitate legea normala. Distributia normala prezinta

anumite caracteristici ce o fac usor de utilizat. n cazul de fata ea descrie probabilitatea de

aparitie a fluctuatiilor n evolutia pretului activului suport. Ea se defineste prin doua marimi

statistice: media si deviatia standard ( descrie n ce fel probabilitatile de aparitie a diferitelor

evenimente sunt distribuite fata de medie). Legea normala este simetrica fata de medie, iar

deviatia standard reprezinta distanta ntre linia mediei si curba. Cu c t deviatia standard este

mai mare, cu at t forma curbei legii normale este mai aplatizata si n consecinta volatilitatea

activului suport mai ridicata. Invers, cu c t deviatia standard este mai mica, cu atât curba este

mai ascutita, iar volatilitatea mai scazuta

Fig 8. Diferite forme ale distributiei normale

Asadar, doar printr-o simpla analiza a formei distributiei preturilor activului suport,

putem trage o prima concluzie asupra nivelului volatilitatii activului suport si implicit a

evolutiei pretului optiunii.

Volatilitatea istorica

Volatilitatea istorica se poate estima ca si deviatie standard a variatiilor de pret, lu nd

n calcul un anumit esantion de date, care poate acoperi de la o luna, la câtiva ani. O regula

general acceptata, propune utilizarea unui esantion similar cu intevalul de timp pentru care se

face evaluarea, lu nd n calcul informatii zilnice si anualiz nd rezultatul. În prezent, teoriile de evaluare a preturilor instrumentelor financiare tind sa utilizeze o

varianta putin modificata a distributiei normale, denumita legea de distributie lognormala nsa din

ratiuni didactice, pentru simplificarea discutiei, vom prezenta caracteristicile distributiei normale,

conceptual de baza fiind pastrat

perioade mai mici de timp, care surprinde volatilitatea apropiata de momentul curent, necesita

ajustarea pretului la intervale mai dese de timp. Acest tip de volatilitate se poate calcula

pornind de la diferite preturi ale activului suport: cursul de cotare, cursul de deschidere sau

cel de inchidere. Traderul trebuie sa fie constient ca in functie de seria de preturi utilizata,

volatilitatea calculata va fi la randul ei diferita.

Formula de calcul a volatilitatii istorice este:

u u

n

n

i

i

s =

unde

S

S

u

i

i

i

ln

n

j

u j

n

u

iar Si

-reprezinta pretul activului suport la data i

n - numarul de evenimente (observatii)

Alegerea unei valori corecte pentru n nu este un lucru usor, insa in general un

esantion cat mai mare de observatii conduce la mai multa acuratete in estimarea volatilitatii.

Formula prezentata mai sus calculeaza o volatilitate aferenta seriei de date

considerate(valori zilnice, saptamanale, lunare), insa modelele de evaluare a primelor

optiunilor intrebuinteaza valori anualizate ale volatilitatii, astfel formula utilizata va fi

urmatoarea:

s an =s * h

unde h este numarul de intervale cuprinse intr-un an; h va fi egal cu 252 daca intrebuintam

valori zilnice (atentie: se iau in considerare doar zile efective de cotare), 52 pentru date

saptamanale respectiv 12 pentru cele lunare. In general, traderii calculeaza volatilitatea

istorica atat pe termen scurt (1-2 luni) cat si pe termen lung, iar dupa aceea decid cum sa

pondereze fiecare rezultat pentru a estima volatilitatea viitoare. Deoarece volatilitatea istorica

este o masura a dispersiei peste o anumita perioada de timp, intervalul de timp trebuie ales

cu grija, intrucat acesta duce la diferite valori ale volatilitatii. Cel mai adesea, traderii utilizeaza

perioada de timp istorica in functie de scadenta optiunii avute in vedere.

Rezultatele vor fi interpretate astfel: daca de exemplu am obtinut o volatilitate de

15% atunci, in intervalul specificat, preturile futures se vor situa intr-un culoar de (-

15%;+15%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 68.3% (o deviatie standard de la

medie), de (-30%;+30%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 95.4% ( 2 deviatii standard

de la medie), respectiv (-45%;+45%) fata de pretul mediu cu o probabilitate de 99.7% (3

deviatii standard de la medie). Graficul de mai jos ofera o imagine mai clara asupra distributiei

modificarilor de pret.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.9 Distributia modificarilor de pret

Exemplu

Volatilitatea istorica zilnica si anualizata DESIF5 MAR07

Tabelul urmator ilustreaza preturile de inchidere pe parcursul a 21 de sedinte

consecutive de tranzactionare.

Pret de

inchidere Si

Modificare relativa

u=ln(Si/Si-1)

3.3803 8.87535E-05

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Deviatia standard zilnica va fi s = 0.018059 sau 1.8059 %.Prentru calculul primei

optiunilor, fiind necesara volatilitatea anualizata, valoarea acesteia va fi :

0.018059 x 252=0.28668, sau 28.668 %.

Pentru calculul volatilitatii istorice se poate accesa pe site-ul www.sibex.ro

calculatorul de volatilitate care permite selectarea seriilor de preturi pentru simbolul si

scadenta dorite, precizandu-se intervalul de timp pentru care se intentioneaza evaluarea.

Cum influenteaza timpul ramas pana la scadenta pretul unei optiuni?

Pretul total al optiunii este format din valoarea intrinseca si valoarea timp.Deoarece

optiunea valoreaza in mod normal cat valoarea sa intrinseca, componenta de valoare timp se

va reduce treptat pe masura ce scadenta se apropie.

Daca toti ceilalti factori raman constanti, cu cat perioada pana la scadenta este mai

mare, cu atat pretul optiunii Call creste, iar la fel se intampla si cu pretul optiunii Put.In mod

similar, cu cat perioada pana la scadenta este mai mica, cu atat pretul optiunii Call si pretul

optiunii Put vor scadea.

TIMPUL R_MAS PÂN_

LA SCADEN

OPTIUNE

PRIMA OP_IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Astfel, o optiune pierde din valoarea sa timp odata cu apropierea datei scadente,

urmand ca la final sa ramana doar valoarea intrinseca.

Marimea cu care o optiune se depreciza in fiecare zi se accelereaza pe masura ce

scadenta se apropie. Curbele de depreciere, atat pentru optiunile "in bani" cat si pentru

optiunile "in afara banilor" , sunt aproape liniare datorita faptului ca primele lor contin o

valoare timp mai mica.

Cum influenteaza pretul de exercitare pretul unei optiuni?

Diferenta dintre pretul de exercitare si pretul activului suport al optiunii este cea care

clasifica optiunile in trei categorii: optiuni "in bani", "la bani" sau "in afara banilor".

Cu cat pretul de exercitare este mai ridicat cu atat prima optiunilor Call este mai redusa iar

prima optiunilor Put mai mare.Invers, atunci cand pretul de exercitare este mai mic, prima

optiunilor Call este mai mare iar cea a optiunilor Put este mai mica.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

PRE_UL DE

EXERCITARE

OPTIUNE

PRIMA OP_IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cum influenteaza nivelul ratei dobanzii pretul optiunii?

Ca si in cazul tuturor activelor financiare, pretul unei optiuni este influentat in mod

previzibil de modificarea ratei dobanzii.

Efectul modificarii ratei dobanzii asupra pretului optiunii este mai greu de sesizat

deoarece o schimbare mica a ratei dobanzii este compensata cu usurinta de o modificare a

unuia sau mai multor factori importanti.

Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt creste, preturile optiunilor Call cresc iar

preturile optiunilor Put scad.Atunci cand rata dobanzii pe termen scurt scade, preturile

optiunilor Call scad iar preturile optiunilor Put cresc.

RATA DOBÂNZII F_R_

RISC

OPTIUNE

PRIMA OP_IUNII

CALL

PUT

CALL

PUT

Cresterea ratei dobanzii conduce la aprecierea preturilor (primelor) optiunilor Call

deoarece nivelul investitiei este mai redus, diferenta avand posibilitatea sa fie investita la rata

dobanzii fara risc. In cazul optiunii put, cresterea ratei dobanzii va cauza scaderea pretului

optiunii pentru c_ achizi_ionarea activului derivat va amana incasarea pretului activului pana la

exercitarea optiunii, iar cresterea ratei dobanzii determina o pierdere de oportunitate.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Literele grecesti

Literele grecesti reprezinta coeficienti de senzitivitate ai pretului optiunilor si masoara

reactia valorii primei la fluctuatia variabilelor care o determina. In sectiunea anterioara au fost

amintite cinci variabile folosite pentru a determina prima unei optiuni:

pretul activului suport

pretul de exercitare

perioada ramasa pana la scadenta

volatilitatea

rata dobanzii

Astfel, acesti indicatori prezinta o importanta deosebita deoarece stau la baza

modelelor de evaluare teoretica a optiunilor.

Coeficientul delta (

Acesta reflecta senzitivitatea primei optiunii la modificarea pretului activului suport si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului optiunii in raport cu pretul activului

suport, in conditiile în care ceilalti parametri raman constanti.

S S

P P

S

P

t

t

D = ¶ rata modificarii pretului(primei) optiunii / rata modificarii

pretului

activului suport unde:

P - pretul initial al optiunii (prima initiala);

Pt - prima optiunii dupa ce pretul activului suport a atins nivelul St;

S - pretul initial al activului suport;

St - pretul activului suport la momentul t;

Se disting urmatoarele caracteristici:



_delta unei optiuni nu este constanta si se poate exprima fie sub forma zecimala, fie

procentual

_pentru optiunile Call, delta are intotdeauna valoare pozitiva, iar pentru cele Put negativa

deoarece valoarea unei optiuni Call creste odata cu cresterea pretului activului suport iar

valoare unei optiuni Put scade

_coeficientul este cuprins între 0 _i 1 pentru o op_iune Call _i între -1 _i 0 pentru o op_iune

Put; pentru optiunile puternic în afara banilor coeficientul delta este apropiat de zero, in

timp ce pentru cele puternic in bani _ este apropiat de nivelul maxim (1 _i respectiv -1);

optiunile la bani au delta egal cu +0,5 (pentru call) si -0,5 (pentru cele put)

_delta aferenta optiunilor cu preturi de exercitare si scadente diferite este influentata in

mod diferit de pretul activului suport

_valoarea coeficientului indic_ atat echivalenta teoretica a optiunii pe activul suport cat si

probabilitatea ca optiunea sa expire in bani.De exemplu, 100 optiuni call (pozitie long) cu

_= 0.45, sunt echivalente cu 45 contracte futures long, totodata aceste optiuni avand

teoretic o sansa de 45% de a expira in bani.

_delta unei optiuni poate fi calculata atat folosind date istorice(utilizand valorile din piata),

culese dupa ce activul suport si-a schimbat pretul cat si prin intermediul unui model

teoretic de evaluare a optiunii (modelul Black-Scholes sau modelul binomial), constituind

in acest sens un instrument de previzionare.

Delta isi dovedeste utilitatea in initierea strategiilor fara risc (delta neutre).Acestea

presupun ca suma coeficientilor delta a instrumentelor financiare utilizate in construirea

portofoliului sa fie zero. Practic aceasta strategie presupune combinarea de optiuni si active

suport astfel incat delta portofoliului sa fie egal sau cat mai apropape de zero. Delta hedgingBursa

Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

ul este o strategie destinata a minimiza riscul nedorit al unei investitii permitand in acelasi

timp si obtinerea profitului de pe urma acestei operatiuni.Principiul care sta la baza acestei

strategii este bazat pe modificarea valorii delta a unei optiuni pe masura ce respectiva optiune

se misca "in sau in afara banilor".

De exemplu, sa presupunem ca delta unei optiuni Call DESIF5 este 0.6. Acest lucru

inseamna ca daca pretul futures DESIF5 creste cu 10 bani, atunci pretul optiunii tinde sa

creasca cu 0.6 x 10 =6 bani. Daca un investitor a vandut 20 de contracte Call, aceasta

inseamna ca el va vinde 20 de contracte futures DESIF5 daca optiunile vor fi exercitate.

Pozitia detinuta ar putea fi acoperita impotriva riscului prin cumpararea a 0.6 x 20 =

12 contracte futures DESIF5. In acest fel, castigul (pierderea) de pe pozitia Call va tinde sa fie

amortizata de pierderea (castigul) de pe activul suport. Aceasta strategie are un delta neutru.

Deoarece delta se modifica in timp, strategia investitorului ramane aparata impotriva riscului

doar pentru o perioada scurta de timp. Pentru ca pozitia sa-si mentina delta neutru trebuie

ajustata periodic.

Coeficientul gamma (

Gamma masoara senzitivitatea coeficientului delta la modificarea pretului actiunii si

se masoara ca derivata de ordinul intai a lui delta in raport cu pretul activului suport (sau ca

derivata a doua a op_iunii la pre_ul activului suport)

In principiu, gamma poate releva cat de "stabil" este indicatorul delta corespunzator

unei optiuni.

S

G = ¶D rata modificarii lui _ / rata modificarii pretului actiunii.

Se disting urmatoarele caracteristici:

_gamma, ca si delta nu este constant

_coeficientul indica modificarea pe care o sufera delta unei optiuni la o modificare cu o

unitate a pretului activului suport, de exemplu daca o optiune Call RON/USD are _= 0.6 si

_= 0.05 atunci se asteapta ca optiunea sa aiba o _= 0.65 in cazul in care pretul

contractului futures RON/USD creste cu un punct si o _= 0.55 daca pretul acestui

contract scade cu un punct.

_gamma inregistreaza valori maxime pentru optiunile la bani scazand treptat, pe masura

ce pretul activului suport se indeparteaza de pretul de exercitare al optiunii, indiferent ca

devine mai mult in bani sau in afara banilor

_pentru optiunile call si put cu preturi de exercitare si scadente identice, gamma este

acelasi

Coeficientul theta ( )

Masoara modificarea pretului optiunii odata cu trecerea timpului. Este uneori

denumita "rata de eroziune" a optiunii si se refera la diminuarea valorii optiunii, pe masura ce

se apropie de scadenta, datorita reducerii valorii timp.

t

P

q = ¶ modificarea pretului optiunii / modificarea timpului ramas pana la

maturitate.

Se disting urmatoarele caracteristici:

_asemeni coeficientilor mentionti anterior theta nu este constant

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

_valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai

redusa decat cea pentru o optiune la bani, cu caracteristici similare

_rata deprecierii timpului unei optiuni creste rapid, pe masura ce scadenta se apropie

Coeficientul vega (K)

Vega indica senzitivitatea valorii teoretice a unei optiuni la modificarea volatilitatii si

se calculeaza ca derivata de ordinul intai a pretului unei optiuni in functie de volatilitate.

¶s

P

K rata modificarii pretului optiunii / rata modificarii volatilitatii

Se disting urmatoarele caracteristici:

_valoarea coeficientului nu este constanta

_vega este intotdeauna un coeficient pozitiv, iar o valoare mare va indica o senzitivitate

ridicata a op_iunii fata de modificarea volatilitatii.

_arata cu cat se modifica pretul unei optiuni ca urmare a modificarii volatilitatii implicite cu

1%, de exemplu o optiune cu k = 0.15, va castiga (sau pierde) 0.15 RON din valoarea

primei, la fiecare variatie de 1% a volatilitatii.

_valoarea coeficientului pentru o optiune puternic in afara banilor sau in bani este mai

redusa decat cea pentru o optiune la bani, mai ales atunci cand scadenta este

indepartata

Coeficientul rho ()

Rho reflecta modificarea valorii optiunii fata de rata dobanzii fiind calculat ca si

derivata de ordinul intai a pretului optiunii fata de rata dobanzii.In general, este un parametru

mai putin utilizat, daca rata dobanzii dintr-o economie este destul de stabila.

r

P

r = ¶ modificarea pretului optiunii / modificarea ratei dobanzii

Se disting urmatoarele caracteristici:

_coeficientul indica modificarea pe care o sufera prima unei optiuni la o modificare cu un

procent a ratei dobanzii

_rho are intotdeauna valoare pozitiva pentru op_iunile call si negativa pentru optiunile

put

_cresterea ratei dobanzii sporeste pretul optiunilor call si il reduce pe cel al optiunilor put

2. Modele de evaluare a pretului unei optiuni

Modelele teoretice de evaluare a optiunilor au cunoscut o ampla dezvoltare si sunt

utilizate in prezent de majoritatea traderilor pentru a facilita luarea de decizii rapide si corecte

pe acest segment de piata. Modelele au la baza factorii cuantificabili prezentati anterior si prin

intermediul unor formule matematice complexe redau valoarea teoretica atat a optiunilor de

tip Call cat si a celor Put.

Este important de retinut ca piata instrumentelor financiare derivate este un mediu de

tranzactionare dinamic si pe parcursul unei sedinte variabilele introduse in model pot fluctua

substantial astfel incat valoarea teoretica redata la un moment dat poate diferi de valoarea

primei la care sunt tranzactionate in piata.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Cele mai frecvent intalnite modele de evaluare sunt, modelul Black-Scholes si

"modelul binomial" dezvoltat de Ross, Cox si Rubinstein. Primul model insa, prezinta unele

restrictii in privinta ariei de aplicare, oferind o solutie analitic_ doar pentru optiunile de tip

European.

Pentru evaluarea unor tipuri mai complexe de optiuni, avand ca activ suport diverse

instrumente financiare, cum sunt contractele futures, precum si pentru optiunile care ofera

posibilitatea de exercitare anterioara datei scadente, sunt utilizate tehnici numerice de

evaluare.

2.1. Cadrul teoretic de evaluare a optiunilor - abordarea clasica

2.1.1. Modelul Black-Scholes

Inca de la aparitia sa, in 1973, modelul reprezinta fundamentul teoriei optiunilor, atat

prin prisma abordarii teoretice cat _i din punct de vedere al utilitatii pentru aplicatiile practice.

Modelul original se bazeaza pe urmatoarele pre-conditii:

1.Pretul activului suport (in cazul modelului Black-Scholes este vorba despre actiuni)

evolueaza dupa model aleator ;

2. Modelul se bazeaza pe o distributie lognormala a pretului actiunilor;

3. Nu se iau in considerare comisioanle si taxele platite;

4. Operatiunile de vanzare in lipsa sunt permise si beneficiile (profitul) acestor operatiuni

sunt imediat disponibile;

5.Volatilitatea modific_rii pre_ului activului suport, _, este constant_ pe durata de via__ a

op_iunii

6.Rata dobânzii f_r_ risc, r, este constant_ _i aceea_i pentru toate scaden_ele

7.Pietele sunt eficiente si nu exista posibilitati de arbitraj;

8. Actiunile folosite drept suport activ, nu platesc dividende pe perioada de existenta a unei

optiuni si se tranzactioneaza in mod continuu

Astfel, formulele de calcul a primei pentru optiunile europene call si put sunt urmatoarele:

c S N d Ke rT N d

p K e rT N d S N d

unde:

T

S K r T

d

s

ln s

d T

T

S K r T

d s

s

= + -s = -

ln 2

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

c - reprezinta pretul optiunii Call

p - este pretul optiunii Put

S0 - este pretul actiunii la momentul 0

K - este pretul de exercitare al optiunii

r - rata dobanzii in conditii de risc zero

T - perioada ramasa pana la maturitatea optiunii

e - este operatorul functiei exponentiale (egal cu aproximativ 2.718)

N(*) - este operatorul functiei de distributie normal cumulative

s reprezinta volatilitatea

Robert Merton a introdus, mai tarziu, in acest model o variabila prin care se elimina

ultima conditie, astfel incat formula sa se poata aplica si optiunilor pe actiuni care platesc

dividende. Ulterior, acest model a fost extins pentru a putea fi utilizat si in evaluarea

optiunilor care au la baza alte tipuri de active suport.

2.1.2.Modele numerice de evaluare a optiunilor

Modelul binomial este foarte flexibil si poate fi folosit in evaluarea mai multor tipuri de

optiuni, inclusiv cele care nu pot fi analizate cu modelul Black-Scholes. Modelul binomial de

determinare a preturilor optiunilor este un rationament care presupune impartirea perioadei

ramase pana la scadenta intr-un anumit numar (N) de intervale mai mici de durata _t. Cu cat

acest numar este mai mare, cu atat exactitatea estimarii creste. Numele modelului binomial

deriva din presupunerea ca pretul activului suport nu poate lua, in urmatoarea perioada,

decat doua valori. Cu alte cuvinte, pretul poate fie sa cresca, de la S spre un "pret superior"

Su, sau sa scada inspre un "pret inferior" Sd. Pretul actiunii poate creste de la pretul actual

pana la "pretul superior" sau sa scada pana la "pretul inferior" cu o marime care depinde de

volatilitatea viitoare anticipata. De obicei, u > 1 iar d < 1.

De asemenea pentru evaluarea optiunilor de tip American trebuie luata in calcul si

posibilitatea exercitarii anterioare datei scadente.

Astfel, pornind de la finalul perioadei se va calcula, la fiecare pas valoarea optiunii

comparandu-se rezultatul cu valoare intrinseca aferenta, pentru a putea observa daca

exercitarea optiunii reprezinta cea mai buna solutie.

Pentru optiunile de tip Call formula de calcul va fi:

f S u d X e p f p f i j i j

j i j r t

i, j 1, 1 1, max , 1

= - - - D + -

iar pentru cele de tip Put :

f X S u d e p f p f i j i j

j i j r t

i, j 1, 1 1, max , 1

= - - - D + -

unde:

u es Dt , d e-s Dt

s - volatilitatea;

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

r - rata dobanzii in conditii de risc zero (anualizata);

u d

a d

p

cu a erDt , a fiind cunoscut si sub numele de factor de crestere;

X - pretul de exercitare al optiunii;

e - este operatorul functiei exponentiale;

Modelul pote fi extins si pentru evaluarea optiunilor de tip American avand ca active

suport devize, indici bursieri sau contracte futures, prin inlocuirea lui r cu r-rf, pentru devize,

unde rf este rata dobanzii fara risc pentru moneda straina, prin inlocuirea lui r cu r-q unde q

reprezinta rata dividendului aferent indicelui, respectiv prin inlocuirea lui r cu q pentru

contractele futures.

Ca si instrument de evaluare a primelor optiunilor, BMFMS pune la dispozitia

participantilor la piata calculatorul valorii teoretice a primei care are la baza modelul binomial.

Acest calculator este disponibil pe pagina web www.sibex.ro

Exemplu

Astfel, pentru calcularea valorii primei unei optiuni avand ca si activ suport contractul

futures DESIF2 pentru scadenta Decembrie, la data de 09.11.2007, se vor introduce urmatorii

parametri:

_Pretul activului suport

_Valoarea estimata a volatilitatii activului suport

_Rata dobanzii fara risc

_Durata de timp pana la scadenta

_Pretul de exercitare al optiunii

_Numarul de pasi (subintervale in care este impartita durata de timp pana la scadenta)

Pasul 1 :

I

ntroduceti pretul curent al contractului futures ce constituie activul suport al optiunii.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999.

Astfel, se va introduce pretul de tranzactionare al contractului futures DESIF2 DEC07

la momentul respectiv, de 3.4600 lei.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.10-Aplicatie calcul prime teoretice

Pasul 2:

I

ntroduceti valoarea estimata a volatilitatii activului suport (% anualizat), care se

poate determina considerand volatilitatea istorica redata cu ajutorul calculatorului de

volatilitate.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.99.

In acest caz vom calcula volatilitatea istorica pe o perioada egala cu perioada ramasa

pana la scadenta(30 zile), introducand apoi valoarea procentuala anualizata.

Fig.11-Aplicatie calcul prime teoretice

Pentru calculul volatilitatii istorice, din meniul calculatorului se va selecta simbolul

dorit si perioada de evaluare pentru seriile de date.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

I

n exemplul dat, activul suport al optiunii este contractul futures DESIF2 cu scadenta

Decembrie iar perioada considerata este egala cu durata de timp ramasa pana la expirarea

optiunii.

Fig.12- Aplicatie calcul volatilitate istorica

Pasul 3:

Introduceti rata anuala a dobanzii considerata fara risc, exprimata in procente. In

acceptiunea generala, rata dobanzii fara risc reprezinta rata dobanzii oferita de titlurile emise

de stat, din ratiuni practice putem considera aceasta rata ca fiind rata dobanzii de referinta

comunicata de BNR.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 99.99

Rata dobanzii de referinta comunicata de BNR pentru luna noiembrie este de 7.00 %.

Fig.13- Aplicatie calcul prime teoretice

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pasul 4 :

Introduceti perioada de timp ramasa pana la scadenta (exprimata in ani), care se va

calcula impartind numarul de zile ramase pana la scadenta, la numarul total de zile lucratoare

dintr-un an (consideram 252).

Valorile acceptate sunt de la 0 la 1.0000 .

In acest caz vom avea 30/252 ~ 0.1190.

Fig.14- Aplicatie calcul prime teoretice

Pasul 5 :

Introduceti pretul de exercitare al optiunii Call sau Put.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999.9999

Vom calcula valoarea teoretica a primelor optiunilor Call si Put cu un pret de

exercitare de 3.6000 lei.

Fig.15- Aplicatie calcul prime teoretice

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pasul 6 :

Introduceti numarul de subintervale in care este impartita perioada ramasa pana la

scadenta, care se poate considera egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta.

Valorile acceptate sunt de la 0 la 999

Numarul de pasi se va alege egal cu numarul de zile ramase pana la scadenta, 30 .

Fig.16- Aplicatie calcul prime teoretice

Introducand toate aceste date, calculatorul va reda o valoare a primei optiunii Call de

0.0654 lei iar a optiunii Put de 0.2046 lei

Fig.17- Aplicatie calcul prime teoretice

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

2.2. Modalitati de iesire dintr-o pozitie cu optiuni

Pozitiile deschise pe optiuni pot fi lichidate in trei moduri:

1.Exercitarea optiunii inainte de scadenta:

Cumparatorul unei optiuni are dreptul dar nu si obligatia de a exercita optiunea in

orice moment in timpul perioadei ei de valabilitate, adica pana in ultima sedinta de

tranzactionare a lunii de scadenta (deoarece optiunile tranzactionate la BMFMS sunt de tip

American). Este esential de inteles ca exercitarea unei optiuni pe un contract futures

inseamna ca veti dobandi fie o pozitie long, fie o pozitie short pe contractul futures aflat la

baza optiunii - o pozitie long futures daca exercitati o optiune CALL sau o pozitie short futures

daca exercitati o optiune PUT.

Pentru a exercita o op_iune pe pia_a SIBEX, brokerul va selecta simbolul _i pre_ul de

exercitare al op_iunii respective, va executa click-dreapta pe linia aferent_ _i va completa

câmpurile din fereastra de exercitare deschis_ în urma acestei opera_iuni.

Fig. 18- Fereastra de exercitare

Exemplu:

Daca ati cumparat o optiune CALL pe un contract futures DETLV decembrie, la un

pret de exercitare de 1.1RON, iar pretul futures a ajuns la 1.25 RON, in momentul in care

exercitati optiunea veti dobandi o pozitie long pe contractul futures DETLV decembrie la un

pret de 1.1 RON cu un castig potential de 0.15*1000 =150 RON (din care veti scadea prima

platita). Daca pretul futures continua sa creasca la fel vor creste si castigurile dumneavoastra.

Pe platforma Eltrans opera_iunile de exercitare a op_iunilor sunt eviden_iate cu culoare

distinct_ în coloana de tranzac_ii efectuate pe pia_a futures.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig. 19 Exercitarea op_iunilor pe pia_a SIBEX

Aten_ie !

Numai cumparatorii optiunilor pot sa exercite!

2.Compensarea optiunii

Lichidarea pozitiei prin initierea unei tranzactii opuse este o metoda frecvent intalnita

de a realiza profit. De asemenea, reprezinta o modalitate eficienta de limitare a pierderilor

(prin recuperarea unei parti din prima) in cazul in care pretul futures nu a evoluat in directia

asteptata. Suma pe care o puteti primi poate fi mai mare sau mai mica decat prima pe care ati

platit-o initial, acest lucru depinzand de relatia dintre pretul curent al optiunii si pretul de

exercitare, de timpul ramas pana la scadenta si de volatilitatea pietei.

Exemplu:

Previzionand o crestere a pretului DERRC decembrie va decideti sa cumparati o

optiune call pe acest activ, la pretul de exercitare de 0.09 RON.Prima platita a fost de

0.015*10000 = 150 RON. Pretul a crescut semnificativ iar prima pentru acelasi pret de

exercitare este acum de 0.03 RON. Vanzand optiunea veti ramane cu un profit net de (0.03-

0.015)*10000 = 150 RON.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Trebuie sa tineti cont insa, de faptul ca nu exista nici o garantie ca piata va fi destul

lichida pentru a putea vinde optiunea. Primele se stabilesc liber, prin relatia dintre cerere si

oferta pe piata, conform regulilor bursei.

3.Asteptarea datei scadente

Acest lucru presupune detinerea in continuare a optiunii, chiar daca modificarea de

pret anticipata nu se produce la momentul previzionat - sau pretul se modifica in sens opus -

in ideea ca pana la scadenta pretul poate reveni pe directia anticipata. In cazul in care v-ati

inselat insa, ati pierdut oportunitatea de a va limita pierderea prin compensarea optiunii.

Trebuie sa luati in considerare faptul ca valoarea optiunilor scade pe masura ce scadenta se

apropie.

La scadenta, respectiv in ultima zi lucratoare a lunii in care expira contractul, Casa

Romana de Compensatie lichideaza optiunile "in bani", la pretul de regularizare din

specificatiile contractelor.

Astfel, daca optiunea este "in afara banilor" ea va ramane neexercitata, cumparatorul

va pierde prima platita initial iar obligatia vanzatorului va fi anulata.

Exemplu:

La data de 4 aprilie 2007 se cumpara o optiune Call pe activul DESIF5 iunie, la pretul

de exercitare de 3.6000 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.1100

lei/actiune.Pozitia este mentinuta pana la data de 29 iunie, care reprezinta ziua de

scadenta.Pretul mediu comunicat de BVB este de 4.3100 lei/actiune.In aceste conditii

optiunea este in bani si va fi exercitata automat, cumparatorul ei inregistrand un castig de

[4.3100 lei - (3.6000 lei+ 0.1100 lei)]x 1000 = 600 lei

2.3. Tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni

Ordinul de tranzactionare cuprinde instructiuni date de catre investitor brokerului sau

agentiei de brokeraj la care are deschis cont, cu privire la conditiile in care doreste sa execute

vanzarea sau cumpararea instrumentelor derivate specificate, in contul si pe raspunderea sa.

Conform art. 55 din Regulamentul nr.4 Privind tranzactionarea pe Piata Reglementata de

instrumente financiare derivate administrata de SC BMFM Sibiu, in timpul tranzactionarii pot

fi plasate urmatoarele tipuri de ordine pentru contractele cu optiuni:

I

. In functie de sens:

a) vanzare (Put, Call);

b) cumparare (Put, Call).

I

I. In functie de tip:

a) "limita" - se executa la prima specificata sau mai buna si pot fi plasate numai daca exista

disponibilul in cont pentru acoperirea riscului rezultat, respectiv pentru plata primei. Cantitatea

ramasa in urma executarii partiale ramane in piata. Termenul maxim de valabilitate al acestor

ordine este sesiunea in care au fost introduse. Toate ordinele de acest tip vor fi sterse

automat din piata la inchiderea sedintei, cu exceptia celor de tip GTK.

b) pentru optiuni nu sunt disponibile ordine tip STOP.

I

II. In functie de cantitate

a) "limita-pachet" - ordinul se executa numai la intreaga cantitate. In cazul in care in piata

apar ordine mai bune sau egale ca pret cu acesta, dar fara specificatia "pachet", ordinul

pachet este scos automat din piata. De asemenea, daca nu poate fi executat la plasarea

sa, este respins. În ambele cazuri, participantul este anuntat de acest lucru.

I

V. In functie de valabilitate

a) "day" - valabil pe timpul sesiunii curente de tranzactionare, se sterge dups inchiderea

acesteia;

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

b) "GTK" - valabil pana la anulare, ramane in piata si dupa inchiderea sesiunii, iar durata sa

maxima de valabilitate este pana la data de expirare a contractului;

c) "hh-mm" - valabil hh ore si mm minute din momentul plasarii.

3. Strategii de tranzactionare cu optiuni

3.1. Strategii simple

În situa_ia în care un participant are convingeri clare în ceea ce prive_te evolu_ia

pie_ei sau a volatilit__ii (oscila_iei) pre_ului activului suport poate s_ apeleze la strategii simple.

Strategiile simple sunt acelea în care se iau pozi_ii folosind una sau mai multe

op_iuni. Strategiile simple sunt expuse la un grad mare de incertitudine în ceea ce prive_te

profitul _i la un grad mare de risc în ceea ce prive_te pierderea, în cazul în care estim_rile nu

sunt corecte.

Strategiile simple se împart, în func_ie opera_iunile efectuate, în dou_ mari grupe:

Strategii long (cump_r_ri) care în func_ie de tipul op_iunii pot fi:

oStrategie long CALL

oStrategie long PUT

Strategii short (vânz_ri) care în func_ie de tipul op_iunii pot fi:

oStrategie short CALL

oStrategie short PUT

1. LONG CALL

Premisele strategiei: investitorul previzioneaza o crestere semnificativa a pietei in

viitorul apropiat.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune call la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential este nelimitat si creste pe masura ce piata creste

peste nivelul pragului de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima.

Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, in cazul in care piata a evoluat in sens

contrar asteptarilor si pretul futures se afla la sau sub pretul de exercitare la scadenta.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Marja: nu e necesara depunerea marjei.

Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va scadea pe

masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.20

Exemplu: se cumpara o optiune Call DEBRK decembrie la un pret de exercitare de

3,1079 lei/actiune, cu o prima de 0.1200 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate:Pret exercitare + Prima: 3.1079 + 0,1200 = 3.2279 lei/actiune

Castig potential: nelimitat, profitul creste pe masura ce pretul futures creste peste

pragul de rentabiliate de 3.2279 lei/actiune.

Pierdere potentiala: Limitata la prima platita, pierderea incepe sub pragul de

rentabilitate si este maxima cand pretul futures este mai mic sau egal cu pretul de exercitare

de 3.2279 lei/actiune.

2. SHORT CALL

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o scadere moderata a pietei pe fondul

unei volatilitati reduse.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune call cu un pret de exercitare a

Profit potential: limitat la prima incasata- daca pretul futures la scadenta este mai

mic sau egal cu pretul de exercitare

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare plus prima

Risc de pierdere: nelimitat, iar pierderile se accentueaza pe masura ce piata creste

peste nivelul pragului de rentabilitate.

Marja: e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu este foarte volatila, trecerea timpului are un efect pozitiv

asupra

valorii optiunii, aceasta crescand pe masura ce valoarea timp scade.

Fig.21

Exemplu: Se vinde o optiune call DESNP septembrie, la un pret de exercitare de

0.5300 lei/actiune pentru care se incaseaza o prima de 0.0200 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 0.5300+ 0.0200=0.5500 lei/actiune

Profit potential: limitat la prima incasata, 0.0200 lei/actiune daca pretul futures

scade sub nivelul pretului de exercitare, 0.5300 lei/actiune.

Risc de pierdere: nelimitat, daca pretul futures este mai mare sau egal cu 0.5500

lei/actiune.

3. LONG PUT

Premisele strategiei: Investitorul previzioneaza o scadere semnificativa a pietei pe

termen scurt.

Implementarea strategiei: Este cumparata o optiune put cu pretul de exercitare a.

Profit potential: profitul potential este nelimitat (exprimare putin improprie deoarece

piata nu poate sa scada sub 0).

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima platita.

Risc de pierdere: limitat la prima platita - daca la scadenta pretul futures este mai

mare sau egal cupretul de exercitare a

Marja: nu e necesara depunerea marjei

Mentiuni: Daca piata nu inregistreaza miscari ample, valoarea pozitiei va descreste

pe masura ce valoarea timp a optiunii scade.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.22

Exemplu: Se cumpara o optiune put DESIF2 septembrie la un pret de exercitare de

3.5600 lei/actiune pentru care se plateste o prima de 0.0850 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 3.5600 - 0.0850 =3.4750 lei/actiune

Profit potential: nelimitat, daca pretul coboara sub nivelul pragului de rentabilitate de

3.4750 lei/actiune.

Risc de pierdere: limitat la prima platita daca pretul futures creste peste pretul de

exercitare Pe =3.5600 lei/actiune.

4.SHORT PUT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza o crestere moderata a pietei.

Implementarea strategiei: Este vanduta o optiune put la un pret de exercitare a.

Castig potential: Profitul potential e limitat la prima incasata si se obtine cand

suportul futures se tranzactioneaza peste pretul de exercitare la scadenta.

Pragul de rentabilitate: Pretul de exercitare minus prima.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pierdere potentiala: Pierderea e "aproape" nelimitata ("aproape" deoarece pretul nu

poate sa scada mai mult decat 0). Este o strategie cu risc ridicat. Se pot inregistra pierderi

substantiale daca piata scade foarte mult.

Marja: e necesara depunerea marjei.

Mentiuni : daca piata nu realizeaza miscari ample valoarea pozitiei va creste pe

masura ce valoarea timp a optiunii se reduce.

Fig.23

Exemplu: se vinde o optiune put EUR/USD septembrie la un pret de exercitare de

1.3700 lei cu o prima de 0.0100 lei.

Pragul de rentabilitate: Pret exercitare - Prima: 1.3700 - 0.0100 = 1.3600 lei

Pierdere potentiala: nelimitata, daca pretul futures scade sub nivelul pragului de

rentabilitate.

Castig potential: limitat, la prima incasata si atinge valoarea maxima daca pretul

futures la scadenta este mai mare sau egal cu 1.3700 lei.

3.2. Pozitii sintetice cu op_iuni

In sectiunile anterioare am prezentat caracteristicile profit/pierdere ale celor sase

pozitii fundamentale:

_Long futures

_Short futures

_Long Call

_Long Put

_Short Call

_Short Put

Folosite in diverse combinatii acestea permit realizarea unor pozitii sintetice

echivalente. Intelegerea modului cum pot fi construite aceste pozitii sintetice care vor replica

profilul profit/pierdere al celor fundamentale, prezinta o importanta deosebita pentru

investitori.Nu exista echivalente doar pentru detinerea de actiuni, ci pentru orice pozitie long

sau short, atat pentru optiuni cat si pentru contracte futures.

Pozitiile sintetice isi dovedesc utilitatea in numeroase situatii, astfel:

_Faciliteaza aplicarea tehnicilor de arbitraj pentru diverse conditii din piata oferind

posibilitatea de a beneficia de anumite discrepante de pret.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

_Constituie o alternativa pentru pozitiile clasice

_Reprezinta metode practice de evaluare a preturilor optiunilor

_Cu ajutorul lor pot fi compensate anumite pozitii deschise

Tabelul urmator prezinta echivalentele existente pentru cele sase pozitii

fundamentale:

Pozitia fundamentala

Echivalenta sintetica

Long futures

Long Call + Short Put

Short futures

Short Call + Long Put

Long Call

Long Futures + Long Put

Long Put

Short Futures + Long Call

Short Call

Short Futures + Short Put

Short Put

Long Futures + Short Call

Exemplu:

De exemplu, sa presupunem ca raportul RON/EUR se tranzactioneaza pe piata

instrumentelor financiare derivate, pentru scadenta Septembrie 2007 la 3.250 lei, iar optiunile

Call si Put pentru acelasi pret de exercitare la 0.150 lei.Sa comparam urmatoarele grafice:

Long Call la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.24

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Long Futures la 3.250 lei si long Put la 3.250 lei cu o prima de 0.150 lei

Fig.25

Se poate observa cu usurinta faptul ca graficele sunt identice.

Arbitrajul cu optiuni -Conversie/Inversare

Cele doua forme de baza ale arbitrajului cu optiuni sunt sunt conversia si

inversarea.Astfel se poate compensa o pozitie prin initierea unei strategii sitetice

echivelente.Acesta tranzactie poarta fie denumirea de conversie, fie de inversare.

_In cazul conversiei se cumpara activul suport

_In cazul inversarii se vinde activul suport.

Riscul initierii unei pozitii simple se dovedeste in cele mai multe cazuri prea ridicat

astfel incat urmarirea posibilitatilor de arbitraj ce pot aparea in diverse situatii datorita

discrepantelor existente intre preturile diferitelor instrumente financiare reprezinta o solutie

eficienta de a realiza profit in conditiile unui nivel minum sau chiar zero de risc.Daca de

exemplu un investitor poate sa cumpere contracte futures (sau actiuni) si sa construiasca o

pozitie echivalenta de vanzare (sau invers) obtinand o diferenta favorabila de pret, va marca

acest profit indiferent de directia pe care va evolua piata.

Construirea alternativei sintetice implica intotdeauna combinarea celorlalte doua

pozitii fundamentale.In cazul optiunilor Call, aceasta presupune utilizarea contractelor

futures(sau a actiunilor) si a optiunilor Put.In cazul optiunilor Put sunt folosite optiunile Call si

contractele futures(sau actiunile), respectiv in cazul contractelor futures sunt utilizate optiunile

Call si Put.

Ca si regula generala, atunci cand sunt combinate optiuni Put si contracte futures,

ambele sunt fie cumparate fie vandute. Cand sunt combinate optiuni Call fie cu contrecte

futures sau cu optiuni Put, daca optiunea Call este cumparata atunci cealalta este vanduta si

invers.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Matricea pozitiilor sintetice

Pozitia sintetica

Compensare Conversie/Inversare

+Sn=+ C - P

- S Inversare

- Sn = - C+P

+ S Conversie

+Cn=+ P+S

- C Conversie

+Pn=+C - S

- P Inversare

-Cn=- P- S

+ C Inversare

-Pn=- C+S

+ P Conversie

Exemplu:

In conditiile in care la data de 17.08.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5

DEC07 la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.1550

lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.3000 lei/actiune,

pretul futures atingand un nivel maxim de 4.3800 lei/, se putea initia urmatoarea strategie:

vanzare Put, cumparare Call si vanzare futures.

Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 4.0000 lei/actiune

cu primele corespunzatoare de 0.1550 lei/actiune, respectiv 0.3000 lei/actiune replicau o

pozitie long futures sintetic la un pret de 4.0000 lei + (0.3000 lei -0.1550 lei)= 4.1450

lei/actiune

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.26

Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de 4.3500 lei/actiune genereaza un

profit de (4.3500 lei - 4.1450 lei)= 0.2050 lei/actiune indiferent de directia de evolutie a pietei

dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.27

Relatia de paritate Put-Call

Conceptul de paritate Put-Call defineste relatia existenta intre pretul unei optiuni Put,

respectiv a unei optiuni Call si a activului de la baza acestora.

Astfel, in functie de tipul de exercitare al optiunilor, american sau european si de

activul suport de la baza, relatia de paritate Put-Call poate prezenta urmatoarele

caracteristici:

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Optiuni de tip european pe actiuni

In cazul acestora, paritatea put-call indica faptul ca valoarea optiunii call plus

valoarea actuala a pretului de exercitiu (Xe-rT) este egala cu valoarea optiunii put plus

valoarea activului suport ambele avand acelasi activ suport, acelasi pret de exercitare si

aceeasi scadenta.

Relatia de paritate put-call este

P(S,t) + S= C(S,t) + Xe-rT unde:

P(S,t) - pretul optiunii put la data t cand pretului activului suport este S

C(S,t) - pretul optiunii call la data t cand pretul activului suport este S

X - pretul de exercitare al optiunii (ambele optiuni au acelasi pret de exercitare)

S - pretul activului suport

r - rata dobanzii fara risc

t - data curenta

T - perioada de timp pana la scadenta optiunilor call si put

Aceasta relatie arata ca prin combinarea de optiuni se pot crea pozitii care prezinta

aceleasi caracteristici ca detinerea propriu-zisa a unui activ. Daca egalitatea nu este

respectata inseamna ca exista posibilitatea efectuarii unui arbitraj (= cumparare ieftina si

vanzare scumpa).

Optiuni de tip american pe actiuni

Relatia de paritate Put-Call este valabila numai pentru optiunile de tip european, insa

este posibil sa obtinem o inegalitate aplicabila optiunilor de tip american sub forma:

S - X C(S,t) -P(S,t) S - X* e-rT

Cele doua formule prezentate mai sus sunt valabile in cazul optiunilor avand ca active

suport actiuni. Cea de-a doua formula reprezinta un caz particular a primei in cazul optiunilor

cu exercitare de tip american.

Optiuni de tip european pe contracte futures

Formula de paritate put-call pentru optiuni de tip European pe contracte futures este

P (S,t) + S* e-rT = C(S,t) + X* e-rT

unde S- pretul contractului futures corespunzator

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Optiuni de tip american pe contracte futures

In continuare vom prezenta relatia de paritate put-call in cazul optiunilor existente la

Bursa din Sibiu, optiuni de tip American pe contracte futures.

Similar optiunilor pe actiuni, formula de paritate put-call in cazul optiunilor pe futures

de tip american se prezinta sub forma unei inegalitati:

S* e-rT - X C(S,t) -P(S,t) S - X* e-rT

Daca relatia de paritate nu se respecta, apar oportunitati de arbitraj intre cele trei

tipuri de instrumente financiare.

Exemplu:

Pretul futures curent al DESIF5 decembrie este de 4.3100 lei/actiune, in conditiile in

care o optiune Call pe acest contract la un pret de exercitare de 4.2000 lei/actiune este

disponibila cu o prima de 0.4000 lei/actiune, iar o optiune Put avand acelasi pret de

exercitare, cu o prima de 0.2500 lei/actiune inegalitatea va fi urmatoarea:

4.3100x e 0.0648x0.23 4.2000x e 0.0648x0.23

Observam ca relatia se respecta.

.3 Strategii complexe cu optiuni

Strategiile privind tranzactiile cu optiuni pot fi initiate atat pentru acoprirea riscurilor

cat si in scopuri speculative.

Intregul complex de factori ce concureaza la alegerea corecta a strategiei care sa se

adreseze profilului individual de risc poate fi redus la analiza a doua elemente: tendinta de

evolutie a pietei, respectiv volatilitatea activului suport de la baza contractului options.

Atat evolutia pietei, cat si volatilitatea preturilor se pot situa pe trei coordonate: in

crestere, in scadere sau neutra, din combinatiile acestora rezultand diverse scenarii.

Volatilitate in

crestere

Volatilitate

nedefinita

Volatilitete in

scadere

Piata in

crestere

Long Call/Long

Call Sintetic

Spread invers Call

echilibrat

Bull Spread

Long Futures

Sintetic

Short Put/

Short Put Sintetic

Piata in

scadere

Long Put

Spread invers Put

echilibrat

Bear Spread

Short Futures

Sintetic

Short Call

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata incerta

Long Straddle

Short Butterfly

Long Strangle

Box conversion

Short Straddle

Long Butterfly

Short Strangle

I

n continuare vom ilustra aspectele teoretice cu o serie de exemple practice pentru a observa

aplicabilitatea acestor strategii in conditiile specificate ale pietei.

Piata in crestere-volatilitate in crestere

1.LONG CALL SINTETIC(PUT HEDGE)

Premisele strategiei: Investitorul de_ine ac_iuni pe pia_a spot sau pozi_ii deschise de

cump_rare pe pia_a futures insa datorita nivelului ridicat al volatilitatii doreste sa se protejeze

impotriva riscului unei eventuale scaderi. Astfel, pot fi cump_rate op_iuni PUT pentru a proteja

valoarea portofoliului de ac_iuni, pozi_ia beneficiind _i de cre_terea pie_ei.

I

mplementarea strategiei: op_iunile PUT sunt cump_rate cu un pre_ de exercitare a,

investitorul de_inând ac_iuni sau contracte futures de cump_rare. Num_rul op_iunilor PUT

cump_rate va fi dependent de anticip_rile negative ale investitorului _i de num_rul de ac_iuni

(contracte futures) de_inute.

Profit poten_ial: este nelimitat, fiind dat de diferen_a dintre profitul realizat pe ac_iuni

(contracte futures) _i prima pl_tit_ pentru op_iuni.

Pragul de rentabilitate: Pre_ul de achizi_ie futures (sau pre_ul de achizi_ie al

ac_iunilor) la care se adaug_ prima pl_tit_ pentru op_iunea PUT.

Risc de sc_dere: poten_ial limitat, câ_tigul realizat de op_iuni, pe m_sur_ ce pia_a

scade va fi compensat de pierderea marcat_ pe ac_iuni, astfel pierderea maxim_ egaleaz_

prima pl_tit_ la care se adaug_ diferen_a dintre pre_ul de achizi_ie al ac_iunilor (respectiv al

contractelor futures) _i pre_ul de exercitare al op_iunii _i se realizeaz_ dac_ activul suport

futures se tranzac_ioneaz_ la sau sub pre_ul de exercitare al op_iunii PUT.

Marja: nu e necesar_ depunerea marjei decât în cazul în care sunt de_inute pozi_ii

long pe contractele futures suport.

Men_iuni: caracteristicile strategiei sunt similare celei long call.

Exemplu:

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Investitorul de_ine 1 contract futures long DESIF5 IUN07 la un pre_ de 3.2200

lei/ac_iune _i cump_r_ la data de 04.04.2007 o op_iune Put cu aceea_i scaden__ la un pre_ de

exercitare de 3.1000 lei/ac_iune pentru care pl_te_te o prim_ de 0.1566 lei/ac_iune.

Fig.29

Pragul de rentabilitate: 3.2200+0.1566 = 3.3766 lei/ac_iune

Profit poten_ial: nelimitat dac_ pre_ul futures cre_te peste nivelul pragului de

rentabilitate.

Risc de scadere: 0.1566 +3.2200 - 3.1000 = 0.2766 lei/ac_iune

2.SPREAD INVERS CALL ECHILIBRAT

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata va inregistra o volatilitate

ridicata, pe un trend ascendent.

Implementarea strategiei: Se vinde o optiune Call cu un pret de exercitare a si in

acelesi timp se cumpara doua optiuni Call cu un pret de exercitare mai ridicat, b.

De obicei pozitia este stabilita prin vanzarea unei optiuni la bani sau in apropierea

acestui nivel si cumpararea a doua optiuni Call in afara banilor, astfel incat sa se obtina un

credit initial (desi in valoare destul de redusa). In functie de preturile de exercitare selectate

exista posibilitatea inregistrarii unui deficit initial.

Pragul de rentabilitate: este realizat in doua puncte, cel inferior, este redat de pretul

de exercitare mai redus la care se adauga creditul initial incasat (daca pozitia are un debit

initial atunci nu va exista prag inferior de rentabilitate) iar celalalt se obtine atunci cand

valoarea intrinseca a optiunii cu pret de exercitare a, este egala cu valoarea intrinseca a celor

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

doua optiuni cu pret de exercitare mai ridicat la care se adauga (din care se scade) creditul

(debitul) initial.

Profit potential: este nelimitat daca piata inregistreaza o ampla variatie

pozitiva.Daca pretul futures se situeaza la nivelul pretului de exercitare mai redus, a sau sub

acest nivel profitul va fi limitat la valoarea creditului net.

Risc de scadere: Piererea maxima se produce atunci cand pretul pietei este la

acelasi nivel cu pretul de exercitare mai ridicat, fiind egala cu diferenta dintre cele doua

preturi de exercitare, din care se scade (la care se adauga) creditul (debitul) net initial.

Exemplu:

La aceeasi data 04.04.2007, se vinde o optiune Call DESIF5 IUN07 la un pret de

exercitare de 2.9000 lei/actiune cu o prima de 0.4580 lei/actiune si se cumpara doua optiuni

Call avand acelasi activ suport cu un pret de exercitare mai ridicat 3.2000 lei/actiune,

platindu-se o prima in valoare de 0.2160 lei/actiune.

Fig.30

Pragul de rentabilitate :

Pm1=2.9000 lei + 0.4580 lei-2x0.2160 lei=2.9260 lei/actiune

Pm2=2x3.3580 lei- 3.3180 lei = 3.3980 lei/actiune

Profit potential: este nelimitat daca pretul futures din piata depaseste nivelul

pragului de rentabilitate superior, 3.3980 lei/actiune.

Pierderea maxima survine atunci cand pretul futures din piata este identic cu pretul

de exercitare mai ridicat, 3.200 lei si va fi de 0.3000 lei -0.0260 lei= 0.2740 lei/actiune.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a

situat la nivelul de 4.3100 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor profituri de 0.9334 lei/actiune prin intermediul strategiei LONG CALL

SINTETIC, respectiv 0.9120 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul SPREAD INVERS

CALL ECHILIBRAT.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata in crestere-volatilitate nedefinita

3.BULL SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul are convingerea c_ pia_a nu va sc_dea dar vrea

totu_i s_ previn_ acest risc. Poate fi considerat_ o strategie conservatoare pentru cei ce

anticipeaz_ c_ pia_a va înregistra o cre_tere moderat_.

I

mplementarea strategiei: Se cump_r_ o op_iune CALL cu un pre_ de exercitare a _i

se vinde simultan o alt_ op_iune CALL cu pre_ de exercitare b, mai mare, înregistrându-se un

deficit ini_ial (debit) egal cu diferen_a dintre prime. În mod similar, este cump_rat_ o op_iune

PUT la un pre_ de exercitare a _i o alta este vândut_ la un pre_ de exercitare b, mai mare,

având un surplus ini_ial (credit) din diferen_a de prime.

Profitul poten_ial este limitat în ambele cazuri:

- în cazul cump_r_rii _i vânz_rii de CALL profitul net este dat de diferen_a dintre

pre_urile de exercitare din care se scade debitul ini_ial net.

- în cazul cump_r_rii _i vânz_rii de PUT profitul este egal cu creditul ini_ial net.

Câ_tigul maxim se realizeaz_ pentru ambele variante în momentul în care pre_ul

futures, la scaden__ este mai mare sau egal cu pre_ul de exercitare al op_iunii vândute.

Pragul de rentabilitate:

- pentru op_iunileCALL: pre_ul de exercitare al op_iunii cump_rate la care se adaug_

debitul ini_ial;

- pentru op_iunile PUT: pre_ul de exercitare al op_iunii vândute din care se scade

creditul ini_ial.

Pierdere poten_ial_ este limitat_ în ambele cazuri:

- pentru CALL este egal_ cu debitul ini_ial pl_tit;

- pentru PUT pierderea e egal_ cu diferen_a dintre pre_urile de exercitare _i creditul

ini_ial.

Pierderea maxim_, în ambele cazuri se produce dac_ pre_ul futures, la scaden__, se

situeaz_ la, sau sub pre_ul de exercitare al op_iunii cump_rate.

Marja: Exist_ posibilitatea ca necesarul de marj_ s_ fie compensat.

Men_iuni: Diminuarea valorii timp nu are o importan__ prea mare deoarce pozi_ia e

echilibrat_.

Exemplu:

La data de 28.03.2007, se vinde o op_iune Call DEBRK IUN07 la un pre_ de

exercitare de 2.4000 lei/ac_iune pentru care se prime_te o prim_ de 0.0210 lei/ ac_iune _i în

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

acela_i timp se cump_r_ o op_iune CALL având acela_i activ suport la un pre_ de exercitare

mai mic, 2.1000 lei/ac_iune pentru care se pl_te_te o prim_ de 0.0980 lei/ac_iune.

Fig.31

Pragul de rentabilitate: 2.1000 + (0.0980-0.0210) = 2.1770 lei/actiune

Pierdere poten_ial_: 0.0980-0.0210=0.0770 lei/actiune, pierderea maxim_ se

realizeaz_ dac_ pre_ul futures la scaden__ este mai mic sau egal cu pre_ul de exercitare al

op_iunii cump_rate.

Profit potential: 2.4000-2.1000- (0.0980-0.0210) = 0.2230 lei/actiune

Sau, la fel se poate vinde o optiune PUT DEBRK IUN07 la un pre_ de exercitare de

2.2000 lei/ac_iune pentru care se prime_te o prim_ de 0.1950 lei/ac_iune _i în acela_i timp se

cump_r_ o op_iune PUT având acela_i activ suport la un pre_ de exercitare mai mic, 1.9000

lei/ac_iune pentru care se pl_te_te o prim_ de 0.0400 lei/ac_iune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.32

Pragul de rentabilitate: 2.2000 -(0.1950 - 0.0400) = 2.0450 lei/actiune

Pierdere poten_ial_: 2.2000-1.9000-(0.1950 - 0.0400) = 0.1450 lei/actiune

Profit poten_ial: (0.1950 - 0.0400) = 0.1550 lei/actiune

4.LONG FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei: Investitorul anticipeaza ca piata se va situa pe un trend

ascendent

I

mplementarea strategiei:Se cumpara o optiune CALL cu un pret de exercitare a si

simultan se vinde o optiune PUT cu un pret de exercitare identic.(strategia este deseori

intrebuintata pentru optiuni cu preturi de exercitare diferite)

Pragul de rentabilitate: daca pozitia este stabilita cu un debit initial atunci pragul de

rentabilitate va fi atins in momentul in care pretul futures al activului suport va depasi nivelul

pretului de exercitare al optiunilor cu valoarea neta a primei platite.Daca pozitia inregistreaza

un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu diferenta dintre pretul de exercitare al

optiunilor si valoarea primei nete incasate.

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul

futures creste, peste nivelul pragului de rentabilitate.

Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza sub nivelul pragului de

rentabilitate.

Exemplu

Se cumpara o optiune Call DEBRK IUN07 la un pret de exercitare de 2.1000

lei/actiune cu o prima de 0.0980 lei/actiune si se vinde o optiune PUT avand acelasi activ

suport la un pret de exercitare identic cu o prima de 0.1300 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: In cazul de fata Pm= 2.1000 - (0.1300 - 0.0980)= 2.0680

lei/actiune.

Profit poten_ial: nelimitat, daca pretul futures depaseste 2.0680 lei/actiune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pierdere poten_ial_: nelimitata, crescand pe masura ce pretul futures scade sub

nivelul de 2.0680 lei/actiune.

Fig.33

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile BRK s-a

situat la nivelul de 3.0500 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor profituri de 0.2230 lei/actiune prin intermediul strategiei BULL CALL

SPREAD si 0.1550 lei/actiune prin utilizarea strategiei de tipul BULL PUT SPREAD, respectiv

0.9820 lei/actiune aplicand strategia LONG FUTURES SINTETIC.

Piata in crestere- volatilitate in scadere

5.SHORT PUT SINTETIC(COVERED CALL)

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Premisele strategiei: investitorul de_ine ac_iuni pe pia_a spot sau pozi_ii deschise de

cump_rare pe pia_a futures dar nu consider_ c_ valoarea lor va cre_te substan_ial pe termen

scurt, ci va fi mai degrab_ neutr_ astfel c_ se poate realiza profit din vânzarea op_iunilor

CALL.

I

mplementarea strategiei: se vând op_iuni CALL, num_rul acestora fiind determinat

de previziunile în privin_a pie_ei _i de num_rul de ac_iuni, respectiv contracte futures de_inute.

Profitul poten_ial este limitat - prin vânzarea de CALL investitorul î_i compenseaz_

pierderea, în cazul cre_terii pie_ei cu profitul poten_ial din pozi_iile pe ac_iuni (futures). Profitul

maxim este dat de diferen_a dintre pre_ul de exercitare al op_iunii _i pre_ul la care au fost

achizi_ionate ac_iunile (sau contractele futures) la care se adaug_ prima încasat_. Se ob_ine

dac_ pre_ul futures este mai mare sau egal cu pre_ul de exercitare al op_iunii CALL.

Pragul de rentabilitate: pre_ul de achizi_ie al ac_iunilor (sau al contractului futures)

din care se scade prima op_iunii CALL.

Riscul de pierdere este ridicat, similar celui dat de de_inerea de ac_iuni (pozi_ii de

cump_rare pe pia_a futures), par_ial compensat de prima încasat_. Pierderea maxim_ apare

când pia_a realizeaz_ o sc_dere important_. Se poate _ine cont în acest caz _i de costul de

oportunitate ap_rut op_iunile CALL).

Marja: e necesar_ depunerea marjei.

Exemplu:

Investitorul de_ine un contract futures long DETLV SEP07 la un pre_ 0.8000

lei/actiune _i mai vinde o op_iune CALL DETLV SEP07 la un pre_ de exercitare de 0.8400

lei/actiune pentru care prime_te o prim_ de 0.0350 lei/actiune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.34

Pragul de rentabilitate: 0.8000 - 0.0350 = 0.7650 lei/actiune

Profit poten_ial: limitat, 0.0350+0.8400-0.8000=0.0750 lei/actiune

Risc de pierdere: poten_ial nelimitat dac_ pre_ul coboar_ sub nivelul pragului de

rentabilitate.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile TLV s-a

situat la nivelul de 0.8700 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor un profit de 0.0750 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Put

Sintetic

Piata in scadere-volatilitate in crestere

6.SPREAD INVERS PUT ECHILIBRAT

P

remisele strategiei: Investitorul anticipeaza o evolutie descendenta a pietei pe

fondul unei volatilitati ridicate.

Implementarea strategiei:

Se vinde o optiune Put la un pret de exercitare b si se cumpara doua optiuni Put, cu

un pret de exercitare a, mai redus, avand acelasi activ suport. De obicei se vinde o optiune

Put la bani, iar cele doua optiuni cumparate sunt in afara banilor, astfel incat pozitia se

stabileste cu un credit initial. In functie de preturile de exercitare selectate, strategia poate fi

realizata si cu un debit initial.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pragul de rentabilitate: Se realizeaza in doua puncte, cel inferior, se obtine atunci

cand valoarea optiunii vandute este egala cu suma (diferenta) dintre valoarea intrinseca a

celor doua optiuni cumparate si creditul (debitul) initial. Cel superior este atins atunci cand

valoarea intrinseca a optiunii vandute este egala cu creditul initial. Daca strategia se

realizeaza cu un debit initial, atunci nu exista prag superior de rentabilitate

Profit potential: Nelimitat, daca piata scade sub nivelul pragului inferior de

rentabilitate, iar in situatia in care se situeaza peste pretul de exercitare b, este limitat la

creditul net.

Risc de scadere: Pierderea maxima apare atunci cand pretul pietei este identic cu

pretul de exercitare a si este egala cu diferenta dintre cele doua preturi de exercitare, b-a, din

care se scade (la care se aduna) creditul (debitul) initial.

Fig.41

Exemplu

La data de 31.07.2007, se vinde o optiune Put DESNP SEP07 la un pret de

exercitare de 0.6000 lei/actiune pentru o prima de 0.0390 lei/actiune si se cumpara doua

optiuni Put la un pret de exercitare mai redus, de 0.5800 lei/actiune cu o prima de 0.0160

lei/actiune, astfel incat se inregistreaza un credit initial.

Pragul de rentabilitate

In cazul de fata: Pm1= 2x (0.5800lei- 0.0160 lei)-(0.6000 lei- 0.0390 lei)= 0.5670

lei/actiune

Pm2= 0.6000 lei- 0.0390 lei+ 2x 0.0160 lei= 0.5930 lei/actiune

Profit potential :

In exemplul dat, profitul potential este nelimitat, daca pretul pietei scade sub 0.5670

lei/actiune, fiind limitat la creditul net de 0.0070 lei/actiune in cazul in care pretul pietei

depaseste 0.6000 lei/actiune.

Risc de pierdere:

Pierderea maxima in cazul de fata este de 0.6000 lei- 0.5800 lei -(0.0390 lei - 0.0320

lei)= 0.0170 lei/actiune si survine daca pretul futures DESNP SEP07 este identic cu pretul de

exercitare minim.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a

situat la nivelul de 0.5050 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor un profit de 0.0620 lei/actiune prin intermediul strategiei Spread invers

Put Echilibrat

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata in scadere-volatilitate nedefinita

7.BEAR SPREAD

Premisele strategiei: Investitorul consider_ c_ pia_a nu va cre_te dar dore_te totu_i

s_ se protejeze împotriva acestui risc. Este o strategie conservatoare pentru cei ce

previzioneaz_ c_ pia_a va înregistra o sc_dere moderat_.

I

mplementarea strategiei: Este vândut_ o op_iune CALL cu un pre_ de exercitare a

_i cump_rat_ o op_iune CALL cu un pre_ de exercitare b, mai mare, ob_inându-se un credit

ini_ial, sau, în mod similar, este vândut_ o op_iune PUT cu un pre_ de exercitare a _i alta

cump_rat_ cu pre_ de exercitare b, mai mare.

Profitul poten_ial este limitat în ambele cazuri:

- în cazul cump_r_rii _i vânz_rii de op_iuni CALL profitul net este dat de creditul ini_ial;

- în cazul cump_r_rii _i vânz_rii de op_iuni PUT câ_tigul este dat de diferen_a dintre

pre_urile de exercitare din care se scade debitul ini_ial.

Profitul maxim se ob_ine dac_ la scaden__ pre_ul futures este sub pre_ul de exercitare

al op_iunii vândute.

Pragul de rentabilitate:

pentru optiunile de tip CALL: pre_ul de exercitare al op_iunii vândute la care se

adaug_ creditul net primit;

- pentru op_iunile de tip PUT: pre_ul de exercitare al op_iunii cump_rate din care se

scade debitul ini_ial.

Riscul de pierdere este limitat în ambele cazuri:

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

- în cazul op_iunilor CALL pierderea net_ e egal_ cu diferen_a dintre pre_urile de

exercitare din care sc_dem creditul ini_ial;

- în cazul op_iunilor PUT pierderea e dat_ de debitul ini_ial.

Pierderea maxim_ se marcheaz_ dac_ la scaden__ pre_ul futures este mai mare sau

egal cu pre_ul de exercitare al op_iunii cump_rate.

Marja: Exist_ posibilitatea ca necesarul de marj_ s_ fie compensat.

Men_iuni: Diminuarea valorii timp nu are o influen__ prea mare datorit_ faptului c_

pozi_ia este echilibrat_.

Exemplu:

Se vinde o op_iune CALL DESNP IUN07 la un pre_ de exercitare de 0.5600 lei/ac_iune

pentru care se prime_te o prim_ de 0.0370 lei/ ac_iune _i în acela_i timp se cump_r_ o op_iune

CALL având acela_i activ suport la un pre_ de exercitare mai mare, 0.6000 lei/ac_iune pentru

care se pl_te_te o prim_ de 0.0120 lei/ac_iune.

Fig.44

Pragul de rentabilitate: 0.5600 + (0.0370-0.0120) = 0.5850 lei/actiune

Pierdere poten_ial_: 0.6000 -0.5600-(0.0370-0.0120)=0.0150 lei/actiune, pierderea

maxim_ se realizeaz_ dac_ pre_ul futures la scaden__ este mai mic sau egal cu pre_ul de

exercitare al op_iunii cump_rate.

Profit potential: 0.0370-0.0120= 0.0250 lei/actiune

La data de 06.04.2007 se vinde o op_iune PUT DESNP IUN07, la un pre_ de

exercitare de 0.5500 lei/ac_iune încasându-se o prim_ de 0.0100 lei/ac_iune _i se cump_r_ o

alt_ op_iune PUT pe acela_i activ suport la un pre_ de exercitare mai ridicat, 0.5800

lei/ac_iune pl_tindu-se pentru aceasta o prim_ de 0.0250 lei/ac_iune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.45

Pragul de rentabilitate: 0.5800 -(0.0250- 0.0100)= 0.5650 lei/actiune

Profit poten_ial: 0.5800-0.5600-(0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune

Risc de pierdere: (0.0250- 0.0100)= 0.0150 lei/actiune

8.SHORT FUTURES SINTETIC

Premisele strategiei:

Investitorul anticipeaza situarea pietei pe un trend descendent.

I

mplementarea strategiei:

Se cumpara o optiune Put cu un pret de exercitare a si simultan se vinde o optiune

Call cu un pret de exercitare identic (strategia este deseori intrebuintata si pentru optiuni cu

preturi de exercitare diferite).

Pragul de rentabilitate:

Daca pozitia este stabilita cu un debit initial, atunci pragul de rentabilitate este atins

cand pretul futures scade sub nivelul pretului de exercitare cu valoarea primei nete

platite.Daca pozitia se stabileste cu un credit initial, pragul de rentabilitate va fi egal cu pretul

de exercitare la care se adauga valoarea primei primite.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Profit potential: Castigul potential este nelimitat si creste pe masura ce pretul

futures scade, sub nivelul pragului de rentabilitate

Risc de pierdere:

Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de rentabilitate.

Exemplu:

Se cumpara o optiune Put DESNP IUN07 la un pret de exercitare de 0.5700

lei/actiune cu o prima de 0.0210lei/actiune si se vinde o optiune Call avand acelasi activ

suport la un pret de exercitare similar, cu o prima de 0.0290 lei/actiune.

Pragul de rentabilitate: 0.5700 lei + (0.0290 lei - 0.0210 lei)= 0.5780 lei/actiune

Profit potential:Nelimitat, crescand pe masura ce pretul futures scade sub nivelul de

0.5780 lei/actiune

Risc de pierdere: Nelimitat, daca pretul futures se situeaza peste nivelul pragului de

rentabilitate, 0.5780 lei/actiune.

Fig.46

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SNP s-a

situat la nivelul de 0.5300 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor un profit de 0.0250 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Call

Spread, 0.0150 lei/actiune prin intermediul strategiei Bear Put Spread si 0.0480 lei/actiune

prin intermediul strategiei Short Futures Sintetic.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata incerta-volatilitate in crestere

10.LONG STRADDLE

Premisele strategiei: investitorul consider_ c_ pia_a va fi foarte volatil_ pe termen

scurt.

Implementarea strategiei: se cump_r_ o op_iune CALL _i una PUT cu acela_i pre_

de exercitare a, de obicei la bani.

Profit poten_ial: nelimitat în condi_iile în care pre_ul fluctueaz_ în afara limitelor

stabilite de cele dou_ praguri de rentabilitate.

Pragul de rentabilitate: este dat de dou_ nivele ale pre_ului, nivelul inferior se ob_ine

sc_zând din pre_ul de exercitare valoarea celor dou_ prime, iar nivelul superior este ob_inut

prin ad_ugarea la pre_ul de exercitare a celor dou_ prime.

Risc de pierdere: pierdera maxim_ este limitat_ la valoarea celor dou_ prime pl_tite.

Marja: nu e necesar_ depunerea marjei.

Men_iuni: pozi_ia pierde din valoare odat_ cu trecerea timpului prin reducerea valorii

timp a op_iunilor.

Exemplu:

La data de 10.10.2007 se cump_r_ o op_iune CALL _i una PUT DESIF2 DEC07, cu

acela_i pre_ de exercitare 3.7500 lei/actiune, pentru care se pl_te_te o prim_ de 0.1320

lei/actiune, în cazul CALL _i de 0.1520 lei/actiune în cazul PUT.

Fig.49

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pragul de rentabilitate: 3.7500 +0.1320+0.1520=4.0340 lei/actiune

3.7500 -(0.1320+0.1520)=3.4660 lei/actiune

Risc de pierdere: 0.1320+0.1520= 0.2840 lei/actiune

Profit poten_ial: nelimitat dac_ pre_ul futures este mai mare sau egal cu 4.0340

lei/actiune sau mai mic sau egal cu 3.4660 lei/actiune.

11.SHORT BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul are a_tept_ri moderate în privin_a volatilit__ii ridicate

a pie_ei.

I

mplementarea strategiei: sunt vândute dou_ op_iuni CALL cu pre_uri de exercitare,

b respectiv c _i cump_rate, în acela_i timp, dou_ op_iuni CALL cu acela_i pre_ de exercitare a,

egal cu media celor dou_ (o pozi_ie similar_ se poate crea folosind op_iuni PUT).

Profitul poten_ial este limitat la creditul ini_ial primit _i se realizeaz_ dac_ pre_ul

futures la scaden__ este fie mai mic sau egal cu pre_ul de exercitare minim fie mai mare sau

egal cu pre_ul de exercitare maxim.

Pragul de rentabilitate: pragul inferior egaleaz_ pre_ul de exercitare mai redus la

care se adaug_ creditul net iar cel de-al doilea egaleaz_ pre_ul de exercitare cel mai ridicat

din care se scade creditul net.

Risc de pierdere: limitat la diferen_a dintre pre_ul de exercitare mediu _i cel minim

din care se scade creditul ini_ial.

Marja: exist_ posibilitatea ca necesarul de marj_ s_ fie compensat.

Men_iuni: strategia poate fi dificil de realizat într-un interval scurt de timp.

Exemplu:

Sunt vândute dou_ op_iuni CALL DESIF2 DEC07 la pre_uri de exercitare diferite

3.5500 lei/actiune respectiv 3.8500 lei/actiune, pentru care se încaseaz_ primele

corespunz_toare în valoare de 0.2550 lei/actiune _i 0.0900 lei/ac_iune. În acela_i timp se

cump_r_ dou_ op_iuni CALL cu pre_ de exercitare identic, situat la media celor dou_ pre_uri

ale op_iunilor vândute adic_ 3.7000 lei/ac_iune pentru care se pl_te_te o prim_ de 0.1380

lei/ac_iune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.50

Profit poten_ial: limitat la creditul ini_ial primit 0.2550+0.0900-(2x0.1380) = 0.0690

lei/actiune

Pragul de rentabilitate: 3.5500 + 0.0690 =3.6190 lei/actiune

3.8500 -0.0690 =3.7810 lei/actiune

Risc de pierdere: 3.7000 -3.5500-0.0690=0.0810 lei/actiune _i este maxim dac_

suportul futures la scaden__ se tranzac_ioneaz_ la pre_ul de exercitare mediu.

12.LONG STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul consider_ c_ pia_a va fi foarte volatil_ pe termen

scurt.

Implementarea strategiei: se cump_r_ o op_iune PUT cu pre_ de exercitare a _i una

CALL cu un pre_ de exercitare b, mai ridicat.

Profit poten_ial: nelimitat în condi_iile în care pre_ul fluctueaz_ în afara limitelor

stabilite de cele dou_ praguri de rentabilitate.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pragul de rentabilitate: este dat de dou_ nivele ale pre_ului, nivelul inferior se ob_ine

sc_zând din pre_ul de exercitare al op_iunii PUT valoarea celor dou_ prime, iar nivelul superior

este dat de suma primelor _i a pre_ului de exercitare al op_iunii CALL.

Risc de pierdere: pierderea maxim_ este limitat_ la valoarea celor dou_ prime

pl_tite.

Marja: nu e necesar_ depunerea marjei.

Men_iuni: pozi_ia pierde din valoare odat_ cu trecerea timpului prin reducerea valorii

timp a op_iunilor.

Exemplu:

Se cump_r_ o op_iune PUT DESIF2 DEC07 cu un pre_ de exercitare de 3.7500

lei/ac_iune pentru care se pl_te_te o prim_ de 0.1520 lei/actiune _i o op_iune CALL DESIF2

DEC07 cu un pre_ de exercitare de 3.8500 lei/ac_iune pentru care se pl_te_te o prim_ de

0.0900 lei/actiune.

Fig.51

Pragul de rentabilitate: 3.7500 -(0.1520+0.0900)=3.5080 lei/actiune

3.8500+(0.1520+0.0900)=4.0920 lei/actiune

Profit poten_ial: nelimitat în condi_iile în care pre_ul futures va fi mai mic sau egal cu

3.5080 lei ori mai mare sau egal cu 4.0920 lei.

Risc de pierdere: limitat la valoarea celor dou_ prime pl_tite, adic_ 0.2420 lei/actiune

_i se realizeaz_ dac_ suportul futures se tranzac_ioneaz_ între cele dou_ pre_uri de exercitare

la scaden__.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF2 s-a

situat la nivelul de 3.4300 lei/actiune.Evolutia pietei favoriza lichidarea pozitiilor in cazul

strategiilor LONG STRADDLE si LONG STRANGLE anterior datei scadente. In cazul

mentinerii pozitiilor pana la acea data ar fi generat investitorilor un profit de 0.0360

lei/actiune prin intermediul strategiei LONG STRADDLE, 0.0690 in cazul strategiei SHORT

BUTTREFLY si respectiv 0.0780 lei/actiune in cazul strategiei LONG STRANGLE.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata incerta -volatilitate neutra

13.BOX CONVERSION

Premisele strategiei

Presupune folosirea uneia din numeroasele combinatii de contracte futures si optiuni

care au avantajul de a conserva un profit.

Implementarea strategiei

Exista diverse moduri in care se pot combina contractele futures si/sau optiunile

pentru a genera profit.De exemplu daca se observa ca pozitia Long Futures Sintetica(o

optiune Long Call + o optiune Short Put cu pret de exercitare identic) este mai ieftina decat

pozitia futures suport se poate cumpara un contract futures sintetic si vinde contractul futures

actual pentru a obtine castigul scontat.

Profit potential :Valoarea profitului va fi aceeasi, indiferent de evolutia pretului

futures.

Risc de pierdere:Daca pozitiile nu sunt inchise simultan se pot marca pierderi.

Exemplu:

In conditiile in care la data de 29.03.2007, pe piata la termen optiunile Put DESIF5

IUN07 la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune se tranzactionau cu o prima de 0.6000

lei/actiune iar optiunile Call cu pret de exercitare identic cu o prima de 0.1000 lei/actiune,

pretul futures situandu-se la nivelul de 3.2800 lei/actiune iar pretul spot la nivelul de 3.2100

lei/actiune se putea initia urmatoarea strategie: vanzare Put, cumparare Call si vanzare

futures.

Vanzarea de Put si cumpararea de Call la pretul de exercitare de 3.6000 lei/actiune

cu primele corespunzatoare de 0.6000 lei/actiune, respectiv 0.1000 lei/actiune replicau o

pozitie long futures sintetic la un pret de 3.6000 lei - (0.6000 lei -0.1000 lei)= 3.1000

lei/actiune

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.52

Astfel, vanzarea unui contract futures la pretul de tranzactionare din piata, de 3.2800

lei/actiune genereaza un profit de (3.2800 lei - 3.1000 lei)= 0.1800 lei/actiune indiferent de

directia de evolutie a pietei dupa cum se poate remarca din graficul de mai jos.

Fig.53

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Piata incerta-volatilitate in scadere

14.SHORT STRADDLE

Premisele strategiei: Investitorul este sigur c_ pia_a va avea o volatilitate redus_.

Implementarea strategiei: Se vinde o op_iune CALL _i una PUT, cu acela_i pre_ de

exercitare a.

Profit poten_ial: limitat la valoarea celor dou_ prime încasate _i va fi maxim dac_, la

scaden__, pre_ul futures este identic cu pre_ul de exercitare.

Pragul de rentabilitate: este realizat în cele dou_ puncte b _i c, unde b este dat de

diferen_a dintre pre_ul de exercitare _i valoarea celor dou_ prime iar c este suma acestora.

Risc de pierdere: nelimitat dac_ pia_a înregistreaz_ fluctua_ii mari, peste cele dou_

nivele marcate de pragurile de rentabilitate.

Marja: e necesar_ depunerea marjei.

Men_iuni: dac_ pia_a nu realizeaz_ mi_c_ri ample atunci valoarea pozi_iei va cre_te

pe m_sura ce valoarea timp a op_iunii va sc_dea.

Exemplu:

La data de 06.08.2007 se vinde o op_iune CALL _i una PUT DESIF5 SEP07 la

acela_i pre_ de exercitare 4.2000 lei/ac_iune pentru op_iunea CALL încasând o prim_ de

0.1500 lei/ac_iune iar pentru PUT o prim_ de 0.0700 lei/ac_iune.

Fig.55

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Profit poten_ial: 0.1500+0.0700=0.2200 dac_ la scaden__ pre_ul futures este identic

cu pre_ul de exercitare 4.2000 lei/ac_iune.

Pragul de rentabilitate: 4.2000+(0.1500+0.0700)=4.4200 lei/ac_iune

4.2000-(0.1500+0.0700)=3.9800lei/ac_iune

Risc de pierdere: nelimitat dac_ pre_ul futures cre_te peste 4.4200 lei/ac_iune sau

scade sub 3.9800 lei/ac_iune.

15.LONG BUTTERFLY

Premisele strategiei: investitorul consider_ c_ pia_a nu va avea o volatilitate foarte

ridicat_ dar dore_te totu_i s_ se protejeze împotriva unor fluctua_ii ample.

Implementarea strategiei: se cumpar_ o op_iune CALL, cu un pre_ de exercitare b, o

op_iune CALL cu un pre_ de exercitare c, mai ridicat _i se vând în acela_i timp dou_ op_iuni

CALL cu un pre_ de exercitare a (media celor 2) (o pozi_ie similar_ se poate crea folosind

op_iuni PUT).

Profit poten_ial: limitat la diferen_a dintre pre_ul de exercitare mediu _i cel sc_zut din

care se mai scade _i debitul net ini_ial.

Pragul de rentabilitate: Pragul minim d, este dat de pre_ul de exercitare minim la

care se adaug_ debitul ini_ial net iar pragul superior, e este dat de pre_ul de exercitare

superior din care se scade debitul ini_ial net.

Risc de pierdere: limitat la debitul ini_ial _i se înregistreaz_ dac_ pre_ul futures la

scaden__ este fie mai mare sau egal cu pre_ul de exercitare maxim, fie mai mic sau egal cu

pre_ul de exercitare minim.

Marja: Poate fi cerut_ marja.

Men_iuni: Strategia poate fi destul de dificil de realizat într-un interval scurt de timp.

Exemplu:

Se cumpar_ dou_ op_iuni CALL, DESIF5 SEP07 cu pre_uri de exercitare diferite, la

4.0000 lei/actiune cu o prim_ de 0.2950 lei/actiune respectiv la 4.4000 lei/actiune cu o prim_

de 0.0600 lei/actiune _i în acela_i timp se vând dou_ op_iuni CALL la un pre_ de exercitare

mediu de 4.2000 lei cu o prim_ de 0.1500 lei/actiune.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Fig.56

Pragul de rentabilitate: 4.0000 +(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.0550 lei/actiune

4.4000 -(0.2950 +0.0600-2x0.1500)= 4.3450 lei/actiune

Profit poten_ial: 4.2000 -4.0000 -(0.2950 +0.0600-2x0.1500) =0.1450 lei/actiune

Risc de pierdere: limitat la debitul ini_ial 0.2950 +0.0600-2x0.1500=0.0550 lei/actiune

_i se realizeaz_ dac_ pre_ul futures este mai mic sau egal cu 4.0550 lei/actiune sau mai mare

sau egal cu 4.3450 lei/actiune.

16.SHORT STRANGLE

Premisele strategiei: investitorul anticipeaz_ c_ pia_a va fluctua într-o band_ pu_in

mai larg_ decât în cazul strategiei straddle.

Implementarea strategiei: Se vinde o op_iune PUT cu un pre_ de exercitare a _i o

op_iune CALL cu un pre_ de exercitare mai mare, b.

Profit poten_ial: limitat la valoarea celor dou_ prime încasate _i este maxim dac_

pre_ul futures, la scaden__ se situeaz_ între cele dou_ pre_uri de exercitare.

Pragul de rentabilitate: este realizat în cele dou_ puncte c _i d, unde c este dat de

diferen_a dintre pre_ul de exercitare mai mic (a) _i valoarea celor dou_ prime, iar d este dat de

suma pre_ului de exercitare mai mare (b) _i valoarea celor dou_ firme.

Risc de pierdere: nelimitat dac_ pia_a înregistreaz_ fluctua_ii mari, peste cele dou_

nivele marcate de pragurile de rentabilitate.

Marja: e necesar_ depunerea marjei.

Men_iuni: dac_ pia_a nu realizeaz_ mi_cari ample, atunci valoarea pozi_iei va cre_te

pe m_sur_ ce valoarea timp a op_iunii va sc_dea.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Exemplu:

Se vinde o op_iune PUT DESIF5 SEP07 la un pre_ de exercitare 4.1000 lei/ac_iune cu

o prim_ de 0.0700 lei/actiune _i o op_iune CALL având acela_i activ suport _i aceea_i

scaden__ la un pre_ de exercitare de 4.4000 lei/ac_iune cu o prim_ de 0.0600 lei/actiune.

Fig.57

Pragul de rentabilitate: 4.1000-(0.0600+0.0700)=3.9700 lei/actiune

4.4000+(0.0600+0.0700)=4.5300 lei/actiune

Profit poten_ial: limitat la valoarea celor dou_ prime încasate:

0.0600+0.0700=0.1300 lei/actiune

Risc de pierdere: nelimitat dac_ pre_ul futures este mai mare sau egal cu 3.9700 lei

sau mai mic sau egal cu 4.5300 lei.

La scadenta pretul mediu de inchidere comunicat de BVB pentru titlurile SIF5 s-a

situat la nivelul de 4.2400 lei/actiune, astfel ca mentinerea pozitiilor pana la acea data ar fi

generat investitorilor un profit de 0.1800 lei/actiune prin intermediul strategiei Short Straddle,

0.1050 lei/actiune prin intermediul strategiei Long Butterfly si 0.1300 lei/actiune prin

intermediul strategiei Short Strangle.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Rezumat:

- op_iunea define_te un contract standardizat care d_ cump_r_torului dreptul

dar nu _i obliga_ia de a cump_ra sau vinde activul suport (de la baza contractului) la un

pre_ prestabilit, numit pre_ de exercitare, contra unei sume pl_tite vânz_torului la

încheierea contractului, numit_ prim_, în cadrul unei perioade de timp predeterminate.

- exista doua tipuri de optiuni: Call (drept de cumparare) si Put (drept de

vanzare)

- optiunile Call si Put sunt doua contracte complet separate si distincte, si nu

parti opuse ale aceluiasi contract.

- activul suport poate fi reprezentat de ac_iuni, indici, valute, rate de dobând_,

contracte futures sau alte m_rfuri fungibile.

- în cadrul unui contract cu op_iuni, cump_r_torul are drepturi, iar vânz_torul

doar obliga_ii.

- dup_ cump_rare, op_iunea poate fi exercitat_ dac_ genereaz_ profit, poate fi

revândut_ contra unei prime sau poate fi p_strat_ pân_ la scaden__.

- activul suport al unei optiuni tranzactionate pe piata SIBEX este un contract

futures.

- vanzatorul unei optiuni trebuie sa depuna marja, in timp ce cumparatorul unei

optiuni trebuie doar sa aiba prima in cont.

- scadentele optiunilor corespund scadentelor contractelor futures echivalente.

- optiunile pot fi de tip european (pot fi exercitate doar la scadenta) sau de tip

american (pot fi exercitate oricand pe durata de viata a optiunii).

- prima reprezinta pretul unei optiuni si e alcatuita din valoare intrinseca si

valoare timp.

- prima unei optiuni e determinata in principal de volatilitatea activului suport,

de timpul pana la maturitate si de relatia dintre nivelul pretului de exercitare si pretul

activului suport.

- prin exercitare, pozitia deschisa pe piata optiunilor dispare, si se deschide

pozitia echivalenta pe piata futures.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

X. ANALIZA FUNDAMENTAL

Se bazeaz_ pe informa_ii despre cerere _i ofert_

Analiza fundamental

Se bazeaz_ pe informa_ii despre cerere _i ofert_

Analiza tehnic

Studiul pie_ei prin examinarea altor factori de influen__ decât cei externi care afecteaz_

cererea _i oferta

Analiza fundamental

Principalele surse de informare folosite în pie_ele financiare interna_ionale:

- situa_ia economic_ general_ a celor dou_ __ri

- situa_ia monetar_

- politica monetar_ _i valutar_ a b_ncii centrale

- politica fiscal_ guvernamental_

- situa_ia datoriilor externe

- conjunctura politic_

- conjunctura interna_ional_

Surse interne de informare: principalii indicatori economici publica_i de diferite comisii

guvernamentale _i organiza_ii private, Banca Na_ional_, Ministerul Finan_elor

Analiza tehnic

Principiul de baz_: evolu_ia pre_urilor în trecut poate s_ indice posibilele mi_c_ri ale acestora

în viitor

Pre_ul este dat de rezultatul final al combina_iei tuturor factorilor ce ac_ioneaz_ asupra pie_ei

Elemente necesare pentru a realiza o analiz_ tehnic_:

pre_ul (deschidere, maxim, minim, închidere)

volumul (num_r de contracte)

num_r de pozi_ii deschise

Graficele - baza analizei tehnice

1. Graficele liniare

Cel mai popular grafic

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Orice interval de timp poate fi reprezentat de un singur pret, notat printr-un punct

Se realizeaz_ dintr-o succesiune de puncte unite printr-o linie;

Graficele - baza analizei tehnice

1. Graficele liniare

Grafic liniar-DESIF5

2. Graficele bar

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Evolutia derivatului Sif5 - scadenta iunie 2006

3. Graficele japoneze (lumân_ri japoneze)

Evolutia derivatului sif5- scadenta iunie 2006

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

4. Graficele punctuale

-urm_resc doar mi_carea pre_ului;

-se alege o m_rime de oscila_ie a pre_ului;

-fluctua_ia minim_ a pre_ului determin_ marcarea X sau O în grafic;

-se utilizeaz_ în analiza intra-day;

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Graficele- baza analizei tehnice. Întrebari

1.Care este instrumentul de baz_ în studiul analizei tehnice:

a.desenul tehnic;

b.timpul;

c.pre_ul;

d.num_rul de pozi_ii deschise;

2.Graficul punctual urm_re_te:

a.indicatorii economici;

b.timpul;

c.trendul si inversarea de trend;

d.oscilatorii pre_ului.

3. Forma_iunea(lumânare) de tip "doji"ne furnizeaz_ urm_toarele semnale:

a.evolu_ie a pre_ului puternic ascendent;

b. evolu_ie a pre_ului ascendent sau descendent;

c.pia__ în echilibru;

d.simetrii ale graficului X _i O.

4.Pe parcursul unei zile, la BMFMS, perechea euro/usd are o evolu_ie relativ constant_,

tranzac_iile înscriindu-se in intervalul 1,2700 si 1.271. Fiind pe un grafic punctual care

urmareste o evolutie a pretului de 3 pips, care este profitul maxim ce se poate realiza

pe o singura directie si cu o singura pozitie deschisa?

a.1 ron;

b.6 ron;

c.7 ron;

d.10 ron.

5.Pe parcursul unei zile tranzactiile pe pia_a Ron/Eur atinge urm_toarele nivele:

deschidere 3,55 ; maxim 3,56 ; minim 3,54; închidere 3,55. Urm_rind un grafic japonez,

care este m_rimea corpului lumân_rii?

a.0

b.0.01

c.0.02

d.3.56.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Trenduri. Linii de trend

Trendul ascendent este prin defini_ie o succesiune de pre_uri minime _i maxime în cre_tere.

Trendul poate fi considerat ascendent _i dac_ numai minimele sunt în cre_tere.

Trendul descendent este prin defini_ie o succesiune de pre_uri minime _i maxime în sc_dere.

Trendul poate fi considerat descendent _i dac_ numai valorile maxime sunt în sc_dere.

Trendul neutru - oscila_ia pre_ului între un prag superior (rezisten__) _i unul inferior (suport)

Trendurile ascendente _i descendente se mai definesc _i ca linii de trend. În cazul trendului

ascendent linia de trend se traseaz_ unind minimele barelor de pre_. Pentru un trend

descendent se unesc maximele barelor.

Trenduri (exemple)

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator-descrescator

Linii de trend (exemple)-trend channel crescator

Linii de trend - Întreb_ri

1.Primele semnale de sfâr_it al unui trend ascendent apar atunci când:

a) pre_ul maxim al zilei curente este mai mic decât pre_ul maxim al zilei precedente;

b) pre_ul maxim al zilei curente este mai mic decat pre_ul de inchidere al zilei precedente;

c) pre_ul minim al zilei curente este mai mic decat pre_ul minim al zilei precedente;

d) pre_ul de închidere al zilei curente este mai mic decat pre_ul maxim al zilei precedente.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

2.În cazul unui trend descendent linia de trend se traseaz_ pe:

a) punctele de minim al intervalului studiat;

b) punctele de maxim al intervalului studiat;

c) pre_ul mediu ponderat corespunz_tor fiec_rui interval;

d) cel pu_in dou_ puncte de minim.

3. Trendul neutru:

a) tranzac_ii consecutive la acela_i pre_;

b) specula_ii intra-day;

c) num_r constant de pozi_ii deschise;

d) oscila_ii ale pre_ului între praguri suport _i rezisten__.

Prag suport. Prag rezisten

Când pe un trend ascendent, presiunea exercitat_ de cump_r_tori este contrabalansat_ de

ordinele de vânzare, stopând cre_terea pre_ului, se formeaz_ un prag rezisten__.

Când pe un trend descendent, presiunea exercitat_ de vânz_tori este contrabalansat_ de

ordinele de cump_rare, stopând sc_derea pre_ului, se formeaz_ un prag suport.

În general pre_urile evolueaz_ în cadrul acestui culoar delimitat de nivelurile de rezisten__ _i

suport. Dup_ ce un prag este "spart", el tinde s_ se transforme în opusul s_u (suportul odat_

"spart" devine rezisten__, iar rezisten__ odat_ dep__it_ devine prag suport).

Prag suport. Prag rezisten

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Teoria retragerilor

Dup_ o evolu_ie pronun_at_ într-o anumit_ direc_ie a pre_ului, apare o mi_care în sens opus,

cunoscut_ sub denumirea de retragere.

1) Teoria retragerilor normale, cuprinde trei niveluri de retragere din m_rimea intervalului de

evolu_ie: 33%, 50%, 66%

2) Numerele lui Fibonacci - foarte populare printre anali_tii tehnici: 23,6%, 38,2%, 61,8%.

Pragurile lui Fibonacci se ob_in împ_r_ind mi_carea ini_ial_ (considerat_ 100) la 1,618

P1 = 100 / 1,618 = 61,8%

P2 = 61,8 / 1,618 = 38,2%

P3 = 38,2 / 1,618 = 23,6%

Teoria retragerilor

Prag Rezistenta

Prag Suport

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Problem_:

Dup_ o evolu_ie pe un trend ascendent a ac_iunii SIF5 între nivelurile de 0,98 _i 3.07 este

admis_ o retragere maxim_ a pre_ului, conform teoriei lui Fibonacci, pân_ la valoarea de:

a) 1.78

b) 2.58

c) 2.02

d) 2.27

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Pa_i în rezolvarea problemei:

- calcul_m amplitudinea mi_c_rii ini_iale:

3.07 - 0,98 = 2,09 sau 20.900 de pa_i

- retragerea maxim_ conform teoriei lui Fibonacci este de 61,8%

20.900 pa_i X 61,8% = 12916,2 = 12916 pa_i

- deci dup_ atingerea pragului rezisten__ la 3.07 este admis_ o retragere maxim_ de

12916 pa_i

Teoria retragerilor- Întreb_ri test

1. La un trend descendent al parit_tii euro/dolar între nivelurile 1.2927 si 1.1758 a doua

retragere admis_ a pre_ului, conform teoriei lui Fibonacci, pân_ la valoarea de :

a) 1.1036;

b) 1.2204;

c) 1.1483;

d) 1.2480.

2 La un trend descendent al ac_iunii SIF5 între pre_urile de 3.07 _i 1.75 este admis_ o

retragere maxim_, conform teoriei lui Fibonacci, pân_ la valoarea de :

Forma_iuni grafice

Forma_iuni care confirm_ evolu_ia pre_ului pe trendul curent - forma_iuni de continuare

Exemple: triunghiul (ascendent, descendent, simetric), steagul, fanionul

Forma_iuni care semnaleaz_ sfâr_itul trendului - forma_iuni de inversare

Exemple: forma_iunile M _i W ("double top" _i "double bottom"), forma_iunile "cap _i

umeri" superior _i inferior, rombul

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Forma_iuni de continuare

Forma_iuni de inversare de trend

Forma_iuni de inversare

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Forma_iuni grafice- Întreb_ri

1.Forma_iunea "double top" se realizeaz_ între linia suport aflat_ la nivelul de 1.1632 _i

linia de rezisten__ situat_ la 1.1932. La îndeplinirea forma_iunii, pre_ul "target"este:

a)1.1385; b)1.1332; c)1.1269; d)1.1110.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Oscilatori

Un oscilator este un instrument de m_sur_ a vitezei de evolu_ie a pie_ei

1. Media Mobil

- exprim_ pre_ul mediu al unui produs (activ) la un moment dat

- este nevoie de stabilirea unui interval de timp etalon: 5, 10, 15, 20 zile sau

s_pt_mâni, luni, ani

- lungimea ideal_ a mediei pe o anumit_ pia__ =

[Lungimea ciclului pie_ei/2]+1

- mediile mobile pe intervale scurte sunt medii mobile rapide, iar cele pe intervale

lungi sunt medii mobile lente

Media Mobil_ Simpl_

n

inchidereturi e

n

Pr _

Media mobil_ d_ sensul de baz_ al trendului pie_ei. Cât timp pre_urile se men_in sub valoarea

mediei mobile trendul poate fi considerat descendent. Cât timp pre_urile se men_in peste

valoarea mediei mobile, trendul poate fi considerat ascendent. Schimbarea de trend este

anun_at_ de apari_ia unui punct de spargere al mediei mobile.

Media Mobil_ Simpl_ pe 5 zile a contractului futures ROL/USD

Ziua Pret cotare MMS

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Media Mobil_ Ponderat_

MMP = [(P1 x 1)+(P2 x 2)+...+(P(n-1) x (n-1))+(Pn x n)]/[1+2+3+...+(n-1)+n]

Ziua Pondere Pret cotare Ponderare MMP

Oscilatori DMA

OSCILATORI - ÎNTREB_RI

1.Media mobil_ simpl_:

a.exprim_ pre_ul func_ie de exponentul calculat;

b.exprim_ pre_ul ponderat;

c.exprim_ pre_ul mediu al unui produs la un moment dat;

d. este o medie ce reflect_ lichiditatea pie_ei.

Evolutia paritatii EURO/USD in perioada MAI-August 1999

Vanzare

Cumparare

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

2.Oscilatorul DMA (Dual Moving Average):

a.Utilizeaz_ pre_urile de închidere pentru dou_ intervale de timp;

b.urm_re_te spread-ul între cump_rare _i vânzare;

c.vizeaz_ dou_ medii mobile cu dou_ intervale de timp diferite;

d.este un ansamblu de oscilatori care semnaleaz_ indicatorul"divergent_".

XI. Rolul _i atribu_iile Casei Române de Compensa_ie

Scurt istoric _i prezentare

Casa Român_ de Compensa_ie SA (CRC) este contrapartea central_ a pie_ei

derivatelor de la Sibiu. CRC a fost înfiin_at_ în august 1998 _i a preluat activitatea de

garantare, decontare _i compensare de la fostul departament al BMFM în septembrie 1998.

La înfiintare a avut un capital de 180.000 lei noi, împar_it în 1800 de ac_iuni a 100 lei.

La ora actual_, CRC are un capital de 5.767.200 lei, împ_r_it în 25.632 ac_iuni cu

valoare nominal_ de 225 lei fiecare. Aceste ac_iuni sunt de_inute de 70 de ac_ionari, dintre

care 42 de SSIF-uri, BMFM _i BVB.

CRC a fost autorizat_ de CNVM ca _i contraparte central_ prin atestatul 49 din

_i este înscris_ în Registrul Public CNVM cu nr. PJR1118CCCC/320001.

Cadrul legislativ în care CRC î_i desf__oar_ activitatea este format din Legea 297/2004,

Regulamentul CNVM 13/2005 _i Regulamentele CRC 1, 2 _i 3.

Membrul Compensator este un intermediar înscris în registrul public al C.N.V.M.,

denumit în continuare MC, care îndepline_te cerin_ele de admitere stabilite de CRC _i care a

încheiat un contract de compensare-decontare cu aceasta.

Obiectul de activitate al CRC este realizat prin nova_ie. Nova_ia este o no_iune juridic_

prin care CRC se interpune în tranzac_iile efectuate de membrii compensatori. Din punct de

vedere juridic, CRC devine contraparte a fiec_rei tranzac_ii, cump_rând de la vânz_tor _i

vânzând cumpar_torului.

În cazul în care nu ar exista contraparte central_ (pia__ neorganizat_), tranzac_iile s-ar

desf__ura direct între operatorii pie_ei, fiecare trebuind s_ urm_reasca drepturile _i obliga_iile

ce-i revin ca urmare a tranzac_iilor executate cu to_i ceilal_i operatori, ca în figura de mai jos.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

În cazul existen_ei contrap_r_ii centrale, aceasta devine contraparte a tuturor

tranzac_iilor executate, fiecare membru compensator având drepturi _i obliga_ii doar fa__ de

aceasta. Avantajul acestui tip de pia__ este c_ elimin_ practic riscul de contrapartid_.

Atribu_iile CRC

Ca institu_ie a pie_ei, CRC are urm_toarele atribu_ii:

- stabile_te condi_iile de acces în pia__ a membrilor compensatori;

- deschide conturi pentru fiecare membru compensator;

- înregistreaz_ toate tranzac_iile efectuate în pia__ _i _ine eviden_a lor în conturile membrilor

compensatori;

- execut_ asumarea _i garantarea drepturilor _i obliga_iilor fa__ de p_r_ile fiec_rei tranzac_ii,

prin nova_ie;

- execut_ compensarea _i decontarea tranzac_iilor efectuate;

- stabile_te proceduri de evaluare _i gestionare a riscului _i de urm_rire a încadr_rii membrilor

compensatori în limitele de risc stabilite;

- evalueaz_ zilnic riscul ce trebuie acoperit pentru fiecare cont în parte, pentru pozi_iile

deschise în urma tranzac_iilor efectuate;

- actualizeaz_ zilnic profitul/pierderea fiec_rui cont cu pozi_ii deschise, folosind pre_ul de

cotare (marcare la pia__);

- execut_ transferul primelor op_iunilor de la cump_r_tor la vanz_tor;

- stabile_te comisioanele _i tarifele pentru serviciile prestate c_tre membrii compensatori.

Condi_ii de acces la statutul de membru compensator

Pot deveni membri compensatori persoanele juridice înscrise în Registrul Public

CNVM ca intermediari (SSIF-uri, b_nci etc), în urm_toarele condi_ii:

- s_ fie membri BMFM _i CRC, fie prin cump_rarea de ac_iuni BMFM _i a 20 de ac_iuni CRC,

fie prin cump_rarea a 20 de ac_iuni CRC _i închirierea dreptului de tranzac_ionare de la

BMFM,

fie prin depunerea unei garantii de 20.000 lei si închirierea dreptului de tranzactionare de la

BMFM

-s_ de_in_ personal autorizat

În urma constat_rii îndeplinirii condi_iilor, între CRC _i MC se încheie un contract de

compensare - decontare, prin care p_r_ile convin s_ respecte anexele contractului, respectiv

Regulamentele 1 _i 3 ale CRC. De asemenea, MC va depune o contribu_ie ini_ial_ de 1 % din

capitalul ini_ial autorizat, iar pe parcursul activit__ii va depune o contribu_ie anual_ de 0,1% din

expunerea maxim_ înregistrat_ în anul anterior.

CC

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Back-office-ul instrumentelor financiare derivate

Conturile în care se înregistreaz_ IFD au un rol dublu:

1. înregistrarea _i _inerea eviden_ei instrumentelor financiare derivate tranzac_ionate

2. influen_a IFD tranzac_ionate asupra sumelor existente în cont.

1. IFD tranzac_ionate

Contractele futures

Fiecare tranzac_ie este înregistrat_ în conturile ambelor p_r_i, dup_ pozi_ia pe care

fiecare o de_ine în tranzac_ie. La sfâr_itul sesiunii, se calculeaz_ num_rul total de contracte

vândute _i cump_rate _i se calculeaz_ pre_ul mediu ponderat separat pe vânzare _i pe

cump_rare pentru ziua respectiv_.

Suma contractelor _i pre_ul mediu se calculeaz_ separat pe fiecare tip de contract, pe

fiecare scaden__, iar în cadrul acestor criterii separat pe vânzare _i pe cump_rare. Diferen_a

dintre num_rul de contracte cump_rate _i vândute reprezint_ num_rul pozi_iilor deschise în

aceast_ zi. Pre_urile medii sunt calculate doar orientativ, cu pân_ la 4 zecimale, calculele

profiturilor sau pierderilor fiind f_cute pe baza valorii tranzac_iilor.

Dup_ calcularea num_rului de contracte _i a pre_urilor medii zilnice, contractele se

cumuleaz_ cu cele de_inute anterior, separat pe vânzare sau cump_rare, _i se calculeaz_

pre_ul mediu ponderat al num_rului total de contracte de_inute pe vânzare sau cump_rare.

Num_rul total de contracte de_inute _i pre_urile lor medii se calculeaz_ pe fiecare tip

de contract, pe fiecare scaden__ _i separat pe vânzare _i pe cump_rare, pe fiecare cont de

house, Market-Maker _i clien_i ale intermediarilor. Pozi_iile deschise pe baza c_rora se

calculeaz_ marja necesar_ reprezint_ diferen_a dintre num_rul total al contractelor cump_rate

_i num_rul total al contractelor vândute.

Exemplu:

Tip contract: DESIF2 Scadenta: SEP07 Cotare: 3.7600 Poz. deschise : 12442

Subtotal Cumparare Vanzare Comision

Total Cumparare Vanzare Poz.Des.

65 C 0.52%

Profit: 39,104.50

Marja: -36,000.00

Comision: 2,071.80

T

ip contract: DESIF3 Scadenta: DEC07 Cotare: 2.4999 Poz. deschise : 1204

Total Cumparare Vanzare Poz.Des.

Profit: 22,013.00

Marja: 0.00

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Comision: 90.00

Clearingul contractelor cu op_iuni

Din tranzac_iile cu op_iuni rezult_ pozi_ii deschise, ca diferen__ dintre op_iunile

cump_rate _i cele vândute sau exercitate. La fiecare tranzac_ie, cump_r_torul pl_te_te o prima

vânz_torului, în schimbul c_reia are oricând dreptul de exercitare, în perioada de valabilitate a

op_iunii.

Pentru pozi_iile deschise pe vânzare, titularul contului este obligat s_ men_in_ în cont

suma necesar_ acoperirii riscului calculat.

O op_iune cump_rat_ _i vândut_ la acela_i pre_ de exercitare este considerat_

închis_. De_in_torul acesteia nu mai are dreptul de a o exercita, rezultat din plata primei, nici

obliga_ia de a se supune exercit_rii, rezultat_ din încasarea primei. Ca urmare, un cont cu un

num_r egal de op_iuni vândute _i cump_rate la acela_i pre_ de exercitare este considerat

închis, f_r_ nici un drept de exercitare. Câ_tigul sau pierderea contului rezult_ doar din

diferen_a dintre primele încasate _i cele pl_tite.

Pozi_iile deschise se pot închide _i prin exercitare. În calculul pozi_iilor deschise pe

op_iuni se iau în considerare _i exercit_rile.

Tranzac_iile cu op_iuni se înregistreaz_ la fel cu cele cu contracte futures, cu o

eviden__ zilnic_ _i una total_, pentru fiecare contract, scaden__, tip _i pre_ de exercitare. Din

tranzac_iile cu op_iuni apar pozi_ii deschise, prime pl_tite sau încasate, op_iuni exercitate _i

comisioane

De exemplu, tranzac_iile cu op_iuni DETLV MAR08 Call cu pre_ de exercitare 0.7500 se

înregistreaz_ separat, iar pozi_iile deschise nu se compenseaz_ cu op_iunile DETLV MAR08

Call 0.8000.

Exemplu: contul de mai jos nu a înregistrat tranzac_ii în ziua raportului

T

ip contract: DETLV Scadenta: DEC07

Tip optiune: Put Pret exercitare: 0.7000

Total Cumparare Vanzare

Prime incasate: 2,260.455

Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 50 V

Marje: 0.00

Prime incasate: 2,260.45

Comision: 30.00

Tip contract: DETLV Scadenta: SEP07

Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.1600

Total Cumparare Vanzare

Prime incasate: 3,842.19

Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 100 V

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Tip optiune: Call Pret exercitare: 1.2000

Total Cumparare Vanzare

Prime incasate: 2,260.11

Pozitii exercitate: 0 Total pozitii deschise: 100 V

Marje: 0.00

Prime incasate: 6,102.30

Comision: 120.00

Scaden_a

La scaden_a contractelor, CRC inchide toate pozitiile deschise pe contractele

scadente, dupa cum urmeaza:

1. Se exercita automat optiunile in bani

- Call-urile cu preturi de exercitare sub pretul de regularizare la scadenta

- Put-urile cu preturi de exercitare peste pretul de regularizare la scadenta

Optiunile in afara banilor expira si sunt sterse din conturi

2. Pozitiile deschise futures, inclusiv cele rezultate din optiunile exercitate vor fi

inchise la pretul de regularizare de la scadenta, dupa care, începând cu urm_toarea zi

lucr_toare vor fi _terse din conturi.

Bineîn_eles, influen_a lor (profit, pierdere, comisioane, prime) va fi p_strat_ în continuare în

soldul conturilor respective.

2. Influen_a IFD tranzac_ionate asupra sumelor existente în cont.

Situa_ia zilnic_ a contului are 5 componente:

1) Sold

Soldul reprezint_ suma existent_ în cont, cu toate influen_ele IFD tranzac_ionate.

1.1 Numerar: rulajul contului _ profit/pierdere _ prime încasate/pl_tite - comision

unde rulaj = depuneri - retrageri de sume din cont.

1.2 Valori mobiliare: valori mobiliare constituite ca garan_ie financiar_, evaluate

conform Regulamentului nr. 3 privind gestionarea riscului, în limita a 30% din marja

necesar

2) Marja necesar_ = suma riscurilor tuturor pozi_iilor deschise de_inute, sau suma necesar_

de bani pentru men_inerea tuturor pozi_iilor deschise de_inute în cont.

3) Profit op_iuni = profitul minim al op_iunilor adânc în bani rezultat din sistemul de evaluare

a riscului - no_iunea va fi dezvoltat_ în capitolul "Evaluarea riscului".

4) Disponibil tranzac_ii/Apel în marj_ = (1) + (3) - (2); suma disponibil_ pentru ini_ierea de

noi pozi_ii deschise ( dac_ este mai mare decât zero) sau suma apelului în marj_ (dac_ este

mai mic_ decât zero.);

Modul de calcul al Disponibilului tranzac_ii, respectiv al Apelului în marja este urm_torul:

a)Disponibil tranzac_ii apare ca excedent al contului peste marja necesar_ pentru toate

pozi_iile deschise, de care titularul de cont poate dispune prin ini_ierea de noi contracte.

b)Apelul în marj_ apare în cazul în care diferen_a dintre Sold plus Profit op_iuni _i Marja

Necesar_ este negativ_.

Dac_ suma dintre Sold _i Profit op_iuni este egal_ cu marja calculat_ pentru toate pozi_iile

deschise, în situa_ia zilnic_ a contului va ap_rea disponibil tranzac_ii/ apelul în marj_ 0 (zero).

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Disponibilul tranzac_ii/ apelul în marj_ se calculeaz_ pentru întregul cont al MC _i includ

rezultatele marc_rii la pia__ a pozi_iilor deschise ale tuturor contractelor tranzac_ionate pe

respectivul cont.

5) Disponibil numerar = (4) - 1.2 - (3): suma disponibil_ pentru retragere

Disponibilul numerar se calculeaz_ numai în situa_ia în care pentru contul respectiv

se înregistreaz_ disponibil tranzac_ii.

Situa_iile zilnice ale conturilor descrise la alin. (1) _i (2) reflect_ separat atât conturile

house, Market-Maker, cât _i contul clien_i al respectivului MC, aceste situa_ii fiind afi_ate în

ELTRANS în timpul _i la sfâr_itul sesiunii de tranzac_ionare.

Apelul în marj

Când soldul contului împreun_ cu profitul din op_iuni nu mai acoper_ necesarul de marj_,

contul respectiv se g_se_te în situa_ia de apel în marj_. Apelul fiind explicit precizat în situa_ia

contului, membrul compensator este obligat s_ r_spund_ la acesta f_r_ alte formalit__i, pân_

la ora 12 a sesiunii urm_toare de tranzac_ionare.

Pentru a r_spunde la apelul în marj_, MC are 2 variante: fie s_-_i reduc_ necesarul de marj_

prin închiderea de pozi_ii, fie s_ alimenteze contul pentru a acoperi necesarul de marj_ pentru

pozi_iile de_inute. Scopul ac_iunilor sale trebuie s_ fie încadrarea în necesarul de marj_, adic_

soldul contului s_ acopere necesarul de marj_ pân_ la ora 12, în caz contrar CRC având

dreptul de a închide for_at pozi_ii de_inute de respectivul membru compensator. Închiderile

for_ate se fac prin suspendarea dreptului de tranzac_ionare al MC _i efectuarea de tranzac_ii

de închidere pe contul s_u de c_tre CRC.

Fondul de garantare

Contribu_ia individual_ a unui MC la fondul de garantare se constituie din:

a)Contribu_ia ini_ial_ a MC, care va fi depus_ înainte de accesul în pia__. Aceasta contribu_ie

va fi de 1% din capitalul ini_ial minim al unei societ__i de servicii de investi_ii financiare

prev_zut la art. 7 din Legea nr. 297/2004, corespunz_tor obiectului de activitate autorizat;

b)Contribu_ia anual_, depus_ la cererea CRC. Contribu_ia anual_ la fondul de garantare va fi

calculat_ anual, în luna ianuarie, _i va fi de 0,1% din cea mai mare expunere a MC, calculat_

ca sum_ a celor mai mari marje necesare în anul precedent pe conturile de house, Market-

Maker _i de clien_i, indiferent în ce perioad_ din anul precedent a tranzac_ionat MC respectiv;

c)Contribu_ia special_ care se constituie pentru a respecta prevederile art. 23 alin. (1) _i (2)

din Regulamentul 3 al CRC;

d)Contribu_ia suplimentar_ depus_ de MC ce de_ine calitatea de Market-Maker. Aceast_

contribu_ie este stabilit_ de c_tre Consiliul de Administra_ie _i cuprins_ între 10.000 _i 100.000

lei pentru fiecare contract _i scaden__ pentru care MC de_ine calitatea de Market-Maker, în

func_ie de caracteristicile pie_ei respectivului contract. Contribu_ia suplimentar_ se va restitui

membrului compensator la încetarea calit__ii de Market-Maker _i va putea fi constituit_ _i din

valori mobiliare.

(2) Contribu_iile ini_iale _i anuale ale MC se constituie numai în numerar.

Fondurile totale

Contribu_iile men_ionate mai sus reprezint_ contribu_ia minim_ a MC, în numerar, pentru

admiterea _i men_inerea în sistemul de compensare - decontare al CRC. Totalitatea sumelor

b_ne_ti _i a valorilor mobiliare puse la dispozi_ia CRC _i aflate în conturile de marj_ _i în

fondul de garantare reprezint_ fondurile totale ale MC.

Fondurile totale ale MC trebuie s_ dep__easc_ cu cel pu_in 10% expunerea înregistrat_ de

MC pe conturile sale, expunerea fiind egal_ cu marjele necesare pentru men_inerea tuturor

pozi_iilor deschise.

Situa_ia fondurilor totale ale MC este expus_ într-o fereastr_ separat_ în ELTRANS, în cadrul

tab-ului Clearing, dup_ cum urmeaz_:

1. Fonduri totale 1.1 + 1.2 + 1.3 + 1.4 + 1.5

1.1 Numerar cont House

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

1.2 Valori mobiliare cont House

1.3 Numerar cont Clien_i

1.4 Valori mobiliare cont Clien_i

1.5 Numerar cont Market Maker

1.6 Valori mobiliare cont Market Maker

1.7 Fond garantare 1.7.1 + 1.7.2

1.7.1 Numerar

1.7.2 Valori mobiliare Evaluate conform art. 27 din Reg 3 CRC

2. Marja necesar_ 2.1 + 2.2 + 2.3

2.1 Marja necesar_ cont House

2.2 Marja necesar_ cont Clien_i

2.3 Marja necesar_ cont Market Maker

3. Fonduri totale necesare 2 + 10% din 2

4. Diferen_a de fonduri de constituit 3 - 1, dac_ 3 > 1

Sistemul de evaluare a riscului participan_ilor pe pia_a instrumentelor financiare

derivate (SER)

Sistemul de evaluare a riscului se bazeaz_ pe rela_iile matematice dintre contractele futures _i

op_iunile pe acestea. Ambele tipuri de IFD pot fi reprezentate prin func_ii de gradul I. Diversele

func_ii rezultate ca urmare a tranzac_ion_rii pot fi reprezentate grafic _i pot fi calculate profitul

sau pierderea pentru fiecare component_ a portofoliului în anumite puncte ale graficului. Prin

calcularea rezultantei tuturor func_iilor în anumite puncte ale graficului se ob_ine valoarea

portofoliului în punctele respective, valoare folosita pentru calculul riscului.

Modul de calcul folosit pentru calculul riscului op_iunilor se deosebe_te pu_in de cel folosit de

participan_ii din pia__, deoarece primele op_iunilor sunt excluse din calcule. Motivul este c_

primele se pl_tesc _i/sau se încaseaz_ în momentul tranzac_iei _i nu constituie un risc aflat în

viitor.

Elementele principale ale SER sunt urm_toarele:

Pre_ul de cotare - reprezint_ pre_ul ultimei tranzac_ii futures efectuat_ în pia_a respectivului

contract. În cazul în care la sfîr_itul zilei nu s-au executat tranzac_ii, pre_ul de cotare se

calculeaz_ în func_ie de cota_iile existente.

I

ntervalul de evaluare (riscul contractului) este stabilit de specifica_iile contractului (risc de

cre_tere _i de sc_dere). Valoarea sa este în pa_i ai contractului _i specific_ intervalul pe care

se va calcula riscul portofoliului, pornind de la pre_ul de cotare existent.

Exemplu: la contractul ROL/USD, riscul de cre_tere este egal cu cel de sc_dere _i are

valoarea de 1.200 de pa_i, iar 1 pas = 0.0001 lei.

La pretul de cotare de 2.9000, intervalul de evaluare este 2.9000 +/_ 0.1200, adica

Daca se schimba pretul de cotare, se schimba si intervalul:

Exemplu: daca pretul de cotare devine 2.9150, intervalul de evaluare devine 2.9150 +/_

0.1200, adica 3.0350 - 2.7950

Pe intervalul astfel stabilit se calculeaz_ valoarea portofoliului, cumulat pe futures _i pe op_iuni

pentru acela_i contract _i scaden__. Calculul se face pe capetele intervalului (valori extreme)

_i pe pre_urile de exercitare ale op_iunilor (aceste puncte reprezint_ puncte de inflexiune, în

care rezultanta func_iilor este susceptibil_ de a-_i schimba direc_ia).

Dintre valorile rezultate, cea mai mare valoare negativ_ reprezint_ riscul portofoliului pe

contractul _i scaden_a respectiv_, deoarece arat_ cea mai mare pierdere ce poate apare pe

respectivul interval.

Daca portofoliul are valoare mai mare sau egal_ cu zero în toate punctele de pe interval,

riscul este zero.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

Daca portofoliul are numai valori pozitive, cea mai mic_ valoare constituie suma ce se înscrie

la rubrica "Profit Op_iuni", iar riscul este zero.

DE RE_INUT!

- Pre_ul de cotare se schimb_, dar riscul pentru contractele futures este constant;

- Profitul sau pierderea ce apar ca urmare a cot_rii la pia__ influen_eaz_ soldul contului. Deci

în cazul în care se înregistreaz_ un profit, soldul va cre_te, dar riscul va r_mâne acela_i. La

fel, dac_ se înregistreaz_ o pierdere, soldul va sc_dea dar riscul va r_mâne acela_i.

- Op_iunile vândute se coteaz_ la pia__, dar nu influen_eaz_ soldul, doar riscul lor se modific_

odat_ cu pre_ul de cotare. Practic, cu cât intra mai adânc în bani, o op_iune are risc tot mai

mare de a fi exercitat_, iar marja ce se re_ine este tot mai mare. Cu cât iese din bani, op_iunea

are risc tot mai mic, iar marja re_inut_ scade propor_ional. Pentru op_iuni vândute mult în afara

banilor este posibil ca riscul, respectiv marja re_inut_, s_ fie zero.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

EXEMPLU 1

I

n graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cump_rare futures _i o op_iune

PUT cump_rat_ la pre_ de exercitare 9000, pre_ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului

respectiv este 300.

Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 300, respectiv 8700 -

I

n punctul 8700:

- 1 contract futures cump_rat - fa__ de pre_ul de cotare are o pierdere de 300

- 1 op_iune put cump_rat_ la pre_ exercitare 9000 - fa__ de pre_ul de cotare are un profit de

TOTAL la 8700 : - 300 + 300 = 0 (zero), deoarece op_iunea put acoper_ pierderea

contractului futures în caz de sc_dere a pre_ului.

I

n punctul 9300:

- 1 contract futures cump_rat - fa__ de pre_ul de cotare are un profit de 300

- 1 op_iune put cump_rat_ la pre_ exercitare 9000 - fa__ de pre_ul de cotare are valoare zero,

deoarece este în afara banilor.

TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300

Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 _i 9300 sunt 0 _i respectiv 300. Se observ_ c_

indiferent de evolu_ia viitoare a pre_ului nu exist_ risc de pierdere, deci riscul acestui portofoliu

la acest pre_ de cotare este zero, adic_ marja re_inut_ este zero lei.

I

MPORTANT: de_i pierderea acestui portofoliu este zero, din cotarea la pia__ a

contractului futures se poate ajunge în situa_ia ca soldul contului s_ fie negativ. Acest

lucru se întâmpl_ deoarece op_iunea nu este cotat_ la pia__, iar profitul s_u apare în

sold numai dac_ este exercitat_. În acest caz contul trebuie alimentat, în a_a fel încât

soldul s_u s_ r_mân_ pozitiv sau zero pân_ la exercitarea op_iunii.

Cumparare futures + cumparare Put

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

EXEMPLU 2

Cumparare futures + cumparare Put

In graficul de mai sus este expus un portofoliu format din o cump_rare futures _i o op_iune

PUT cump_rat_ la pre_ de exercitare 8950, pre_ul de cotare fiind 9000. Riscul contractului

respectiv este 300.

Deci intervalul pe care se va calcula valoarea portofoliului este 9000 300, respectiv 8700 -

In punctul 8700:

- 1 contract futures cump_rat - fa__ de pre_ul de cotare are o pierdere de 300

- 1 op_iune put cump_rat_ la pre_ exercitare 8950 - fa__ de pre_ul de cotare are un profit de

TOTAL la 8700 : - 300 + 250 = -50, deoarece op_iunea put acoper_ pierderea contractului

futures în caz de sc_dere a pre_ului începând cu 8950.

I

n punctul 9300:

- 1 contract futures cump_rat - fa__ de pre_ul de cotare are un profit de 300

- 1 op_iune put cump_rat_ la pre_ exercitare 8950 - fa__ de pre_ul de cotare are valoare zero,

deoarece este în afara banilor.

TOTAL la 9300 : 300 + 0 = 300

Valorile celor 2 riscuri calculate în 8700 _i 9300 sunt -50 _i respectiv 300. Se observ_ c_

indiferent de evolu_ia viitoare a pre_ului nu exist_ risc de pierdere mai mare de 50, deci riscul

acestui portofoliu la acest pre_ de cotare este 50, respectiv marja re_inut_ este 50 puncte x

valoarea unui punct.

Bursa Monetar Financiar_ _i de M_rfuri Sibiu Tranzac_ii bursiere cu instrumente derivate

EXEMPLU

Valorile din acest exemplu sunt pur teoretice, în scop exclusiv didactic

Pe contractul DESNP SEP08 (activ suport 1000 ac_iuni) pre_ul de cotare este 0.4000 lei, iar

riscul de crestere este egal cu cel de scadere, având valoarea de 0.0500 lei/ac_iune. Un

SSIF are urm_torul portofoliu pe acest contract:

10 contracte futures cump_rate - C 10 CF

10 op_iuni CALL cu pre_ de exercitare 0.3800 cump_rate - C 10 Call 0.3800

20 op_iuni CALL cu pre_ de exercitare 0.3700 vândute - V 20 Call 0.3700

20 op_iuni Put cu pre_ de exercitare 0.4100 cump_rate - C 20 Put 0.4100

10 op_iuni Put cu pre_ de exercitare 0.3900 vândute - V 10 Put 0.3900

Care este riscul acestui portofoliu ?

Pentru a r_spunde la întrebarea de mai sus, mai întâi se stabile_te intervalul de calcul, pentru

a afla valorile capetelor acestuia, în care vom calcula valoarea portofoliului.

Acest interval este dat de pre_ul de cotare riscul stabilit de specifica_ii, deci :

0.0500 = 0.3500 _i 0.4500

Acestea sunt valorile pe care le înlocuim în func_iile de gradul I reprezentate de pozi_iile din

portofoliu, aflând astfel rezultanta lor în aceste puncte, respectiv valoarea portofoliului în

aceste puncte.

C 10 CF - 0.0500 x 10 x 1000 = - 500 0.0500 x 10 x 1000 = + 500

C 10 Call 0.3800 0 (Call în afara banilor) (0.4500 - 0.3800)x10x1000 = +

V 20 Call 0.3700 0 (Call în afara banilor) - (0.4500 - 0.3700)x20x1000 = -

C 20 Put 0.4100 (0.4100 - 0.3500)x20x1000 = +

0 (Put în afara banilor)

V 10 Put 0.3900 - (0.3900 - 0.3500)x10x1000 = -

0 (Put în afara banilor)

Total + 300 - 400

Riscul acestui portofoliu este cea mai mare valoare negativ_, respectiv 400.

Limit_ri ale pozi_iilor deschise

Pentru contractele cu peste 2000 de pozi_ii deschise sunt impuse limit_ri procentuale ale

de_inerilor. În principiu, nici un membu compensator nu are voie s_ de_in_ peste 30% din

num_rul de pozi_ii deschise

pe un contract _i scaden__.

Dep__irea procentului de 30% oblig_ la reducerea pozi_iilor sub acest procent în condi_iile

stabilite în Regulamentul 3 al CRC.



loading...








Document Info


Accesari: 3946
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )