Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Continutul cererii de marfuri

comert




Continutul cererii de marfuri

Categorie economica a schimbului de marfuri, cerea de marfuri poate fi definita in mai multe moduri in functie de nivelul la care ne situam si de elementele care o determina.




Intr-un sens foarte general, cererea se defineste ca fiind dorinta de a intra in posesia unui bun material sau serviciu, la care se adauga posibilitatea si dispozitia de a plati pretul cerut pe 929j98j ntru acesta[1].

Racordand-o la elementele definitorii ale schimbului de marfuri, trebuie sa aratam ca cererea de marfuri este aceea care asigura legatura dintre consum si piata, ea fiind forma sub care apar pe piata nevoile de consum pentru a se confrunta cu oferta de marfuri. Impreuna cu oferta de marfuri, cererea formeaza actul unitar al schimbului de marfuri.

Fiind un element esential in mecanismul de functionare al pietei se impune o definire cat mai completa a cererii de marfuri in conexiune cu ceilalti factori care ii asigura continutul – oferta si preturile.

Consumul, ca generator al manifestarii in continut si forma a cererii de marfuri are ca subiecti ataat consumatorii individuali (populatia) cat si cei productivi (intermediarii). In aceste conditii cererea de marfuri cuprinde in primul rand ca o componenta importanta cererea din partea populatiei, iar in al doilea rand cererea din partea consumatorilor productivi.

Indiferent de categoria cererii de marfuri se apreciaza ca cererea poate fi definita ca fiind “volumul total care va fi cumparat de catre o categorie de clientela data, intr-un sector geografic dat, in cursul unei perioade date, in anumite conditii de mediu si ca rezultat al unui program de marketing bine definit”[2].

Intr-un asemenea mod de definire a cererii de marfuri, considerat ca o abordare pragmatica a acesteia, se considera cererea ca o “cerere a pietei”, cuprinzand opt elemente definitorii:

produsul, definit in mod precis, din punct de vedere al naturii si al categoriei din care face parte;

volumul total, care ar putea fi cumparat;

cumpararea, respectiv volumul de produse comandate, expediate, platite, primite sau consumate;

clientela;

zona geografica;

peroada de timp;

mediul de marketing care caracterizeaza diferite zone geografice;

programenle privind actiunile de marketing.

In ceea ce priveste cererea de marfuri a populatiei, ea reprezinta forma de materializare a nevoii reale. Ea se incadreaza in sfera trebuintelor materiale si spirituale ale populatiei, exprima o parte a acestor trebuinte si anume aceea parte care se manifesta in cadrul pietei.

Asadar, cererea de marfuri a populatiei se refera doar la o parte a nevoii reale sau altfel spus raportul dintre cerere si nevoia reala este ca de la parte la intreg. Nevoia reala cuprinde intreaga arie a trebuintelor oamenilor, in timp ce cererea de marfuri cuprinde doar acele nevoi care pot fi satisfacute de catre populatie. Posibilitatea de satisfacere depinde pe de o parte de veniturile banesti ale populatiei sau puterea de cumparare a acesteia care ii dau gradul de solvabilitate cererii (de aceea ea se mai numeste si cerere solvabila), iar pe de alta parte depinde de prezenta unei oferte de marfuri corespunzatoare.

Umarind in timp “plaja” care separa cererea de marfuri de nevoile reale se poate observa apropierea intre cele doua, dar aceasta se manifesta doar ca tendinta, fenomenul explicandu-se prin urmatoarele cauze[3]:

trebuintele oamenilor nu raman constante, ci cresc in mod continuu, pe masura evolutiei societatii, ritmul de crestere a acestora fiind foarte ridicat, depasind posibilitatile de satisfacere pe care le ofera societatea;




veniturile banesti ale populatiei sunt limitate fapt ce impune un anumit grad de solvabilitate nevoilor oamenilor.

Ca manifestare a trebuintelor oamenilor, cererea de marfuri face legatura dintre acestea si consumul efectiv, ea apare ca o expresie a consumului, deoarece precede in mod firesc consumul.

Cu toate acestea ea nu se identifica cu consumul, aria de acoperire a cererii este mai restransa decat ceca a consumului, proportia in care ea acopera consumul depinde de proportiile consumului natural, respectiv acele produse care intra in consum fara a fi obtinute din sfera relatiilor de piata ci din gospodaria proprie (in mod deosebit este cazul populatiei din mediul rural).

Consumul populatiei poate fi satisfacut atat cu produse  cat si cu servicii, astefel ca cererea, ca o exprimare a posibilitatilor de satisfacre a necesitatilor de consum se poate referi atat la bunuri materiale cat si la servicii. Cele doua forme de manifestare a cererii se afla intr-o legatura de interdependenta, ele se pot substitui reciproc, se pot genera una pe cealalta. De exemplu, cumpararea de catre populatie a autoturismelor genereaza servicii de garantie si intretinere a acestora, in timp ce un bun oarecare (imbracamite, incaltaminte) poate fi obtinut atat sub forma cumpararii ca produs (cerere de marfuri) cat si sub forma confectionarii la un atelier (cerere de servicii).

Baza de manifestare a cererii de marfuri o constituie veniturile banesti ale populatiei si o anumita oferta de marfuri fapt ce-i imprima acesteia un continut economic, fiind obiectiv determinata de prioritatile cu care sunt satisfacute diferite trebuinte in functie de disponibilitatile banesti. La piata cererea de marfuri se manifesta ca o suma de cerinte particualre ale consumatorilor, cerinte asupra carora influenta unor factori subiectivi cum sunt dorintele, inclinatiile, traditiile etc. este destul de puternica. O asemenea influenta conduce spre tentatia de a considera carerea ca pe un fenomen de natura psihologica.

Trebuie precizat ca cererea nu poate fi confundata in totalitate cu aceste dorinte, intre ele existand o diferenta cantitativa mai mare sau mai mica, determinata de puterea de cumparare a consumatorilor. Evident cererea nu poate fi depersonalizata, rupta de individ, de impulsuri, inclinatii, gusturi, dar in ultima instanta si acestea au un substrat economic.

Referitor la cererea de marfuri a firmelor sau a societatilor comerciale, aceasta exprima materializarea unor nevoi foarte complexe, consecinta a diversitatii activitatii desfasurate de catre acestea.

Firmele producatoare realizeaza acte de comert in sensul ca ele se aprovizioneaza cu materii prime, materiale, energie etc. destinate consumului intermediar si realizeaza produse finite cu destinatie diversa (populatie, alte firme, export).

Diversitatea societatilor comerciale face necesara o asociere intre cererea industriala si cererea sectoarelor tertiare: prestari de servicii, circulatia marfurilor, invatamant, cercetare stiintifica, asistenta medicala, administratie, armata.

In alta ordine de idei se impune a mentiona faptul ca cererea de marfuri a firmelor si a altor societati comerciale este o cerere derivata, in sensul ca acestea se aprovizioneaza cu marfuri in vederea realizarii unor programe de activitate in cadrul carora politica de investitii ocupa locul central.

O alta remarca ce trebuie facuta cu o astfel de cerere se refera la faptul ca orice cumparare realizata de firme sau societati comerciale se realizeaza pe baza de performanta, in sensul ca produsele cumparate trebuie sa se situeze la cei mai inalti parametri tehnico-economici. In acest cadru activitatea de contractare joaca un rol deosebit.

In sfarsit, in cadrul pietei bunurilor destinate consumului intermediar apare o difuzare a responsabilitatilor de cumparare, in unitatile utilizatoare deciziile de cumparare fiind rezultatul unei hotarari colective la care participa toate compartimentele interesate.



T.Gherasim, Microeconomie, vol I, Editura Economica, Bucuresti, 1993, p.69

D.Patriche, (coord), Economie comerciala, Editura Economica, bucuresti, 1998, p.171-172

Op.cit. pag. 175



loading...










Document Info


Accesari: 1427
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )