Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload





















































Forme de manifestare a cererii de marfuri

comert




Forme de manifestare a cererii de marfuri

In cele ce urmeaza ne vom referi in exclusivitate la cererea de marfuri a populatiei care este mult mai mobila, mai mult supusa influentei unor factori greu de anticipat, cererea de marfuri a intreprinderilor si societatilor comerciale manifestandu-se intre niste coordonate mai fixe, mai usor de stabilit.




Aflata sub influenta unui numar mare de factori, atat de natura obiectiva cat si subiectiva, cererea de marfuri se manifesta in mod diferit de la un produs la altul, de la o categorie de cumparatori la alta.

a)     In functie de modul de manifestare in timp, ca frecventa, cererea de marfuri poate fi cerere curenta, periodica si rara.

Cererea curenta se manifesta la marfurile de prima necesitate, la intervale mici de timp, uneori chiar zilnic. Acesta frecventa ridicata este impusa de caracterul presant al consumului precum si de modul de consumare a produselor (sunt produse care participa la un singur ciclu de consum, ele dispar fizic in momentul consumului).

Cererea periodica se manifesta si ea cu o anumita regularitate dar la intervale mai mari de timp si este specifica produselor de imbracaminte, incaltaminte, obiecte de uz casnic.

Exista doua situatii in care apare caracterul periodic al cererii. Astfel la produsele cu o anumita durata de intrebuintare, cererea privita din punct de vedere individual a consumatorului apare ca o cerere periodica in functie de momentele de inlocuire a acestor produse. Privita din punct de vedere a comertului, cererea isi pierde caracterul periodic dat fiind faptul ca inlocuirea produselor se face la termene individuale diferite, astfel ca magazinele care vand produse de imbracaminte, incaltaminte etc., o fac zilnic asemanator cu cele care desfac produse alimentare.

In cazul produselor cu consum sezonier, caracterul periodic al cererii este evident, atat din punct de vedere al consumatorului cat si din punct de vedere al comertului.

Cererea rara se intalneste la produsele de folosinta indelungata si cu valoare mare sau la unele produse cumparate ocazional (articole de arta, artizanat).

Incadrarea unui produs in una din categoriile de cerere prezentate mai sus se reflecta in planul comercializarii acesteia si al amplasarii retelei comerciale. Unitatile comerciale care desfac marfuri de cerere curenta se vor amplasa cat mai aproape de consuamtor, pe cand cele care desfac marfuri de cerere rara se vor amplasa in centrul comercial al orasului.

b)     Dupa modul de fixare a cumparatorilor asupra marfii care face obiectul cererii, cererea de marfuri poate fi cerere ferma si cerere spontana.

Cererea ferma se manifesta atunci cand fixarea cumparatorilor asupra marfii care urmeaza a fi achizitionata are loc inainte de luarea contactului cu unitatea comerciala, fiind exclusa inlocuirea marfii respective cu o alta marfa. Un astfel de tip de cerere se manifesta la produsele de prima necesitate, nelipsite din consumul populatiei, precum si la produsele realizate in sortiment simplu.

Cererea spontana se intalneste atunci cand fixarea cumparatorilor asupra marfii care urmeaza a fi achizitionata are loc dupa luarea contactului cu unitatea comerciala. O astfel de cerere se intalneste atunci cand la satisfacerea unei nevoi pot concura mai multe produse. De exemplu, cumpararea unui produs pentru a fi oferit drept cadou.

c)     In functie de evolutia in timp a cererii sub aspect cantitativ (valoric) cererea de marfuri poate fi: cerere constanta, cerere crescanda si cerere descrescanda.

Cererea constanta caracterizeaza acele nevoi care raman neschimbate o perioada de timp mai indelungata, indiferent de factorii care influenteaza marimea cererii (oferta, preturi, venituri).

Cererea crescanda se manifesta intr-o proportie insemnata la majoritatea marfurilor, ca urmare a cresterii veniturilor populatiei, a ofertei de marfuri si a cresterii populatiei.



Sunt insa marfuri la care cererea de marfuri inregistreaza o dinamica descrescanda datorita influentei a o serie de factori cum ar fi: aparitia unor produse superioare calitativ, a unor produse cu parametrii functionali superiori, a unor produse care le substituie pe cele utilizate la un moment dat. De exemplu, aparitia televizoarelor color a dus la descresterea cererii de televizoare alb-negru, deasemenea cresterea veniturilor populatiei poate conduce la descresterea cererii pentru produse confectionate din inlocuitori.

d)     In functie de gradul in care participa la satisfacerea trebuintelor, cererea de marfuri poate fi: cerere de baza, cerere suplimentara si cerere complementara.

Cererea de baza se intalneste la acele marfuri care satisfac o anumita trebuinta determinata a consumatorului (de exemplu cumpararea unui stilou).

Cererea suplimentara se manifesta fata de o marfa care este obligatoriu a fi achizitionata pentru a satisface necesitatea consumatorului, venind in ajutorul marfii de baza (cumpararea cernelii pentru a putea utiliza stiloul).

Cererea complementara se refera la acele marfuri care amplifica gradul de satisfacere asigurat de cererea de baza (cumpararea unui port-stilou).

Cunoasterea unor asemenea forme ale cererii de marfuri este importanta pentru intreprinzatorii comerciali, in sensul de a comercializa toate marfurile care satisfac cele trei forme ale cererii de marfuri mai sus enuntate.

e) In functie de gradul de corelare a cererii cu oferta de marfuri cererea de marfuri se structureaza in doua categorii: cerere satisfacuta si cerere nesatisfacuta.

Cererea satisfacuta cuprinde aceea parte a nevoii solvabile care in momentul manifestarii sale pe piata ca cerere isi gaseste in masa marfurilor din componenta ofertei corespondentul volumului si structurii sale. Se apreciaza ca aceasta forma a cererii se identifica cu volumul desfacerilor de marfuri dintr-o anumita perioada.

Cererea nesatisfacuta se refera la aceea parte a nevoii solvabile care in momentul si locul manifestarii sale ca cerere nu-si gaseste corespondentul sau ca volum, structura, sortiment.

f)      In sfarsit, in functie de posibilitatea de manifestare a cererii, aceasta se clasifica in cerere efectiva si cerere potentiala[1].

Cererea efectiva se refera la acele nevoi care se manifesta pe piata si exista posibilitatea solvabilitatii lor (exista venituri banesti care sa permita cumpararea de marfuri sau servicii care satisfac aceste nevoi).

Cererea potentiala cuprinde acele nevoi reale care nu se manifesta insa pe piata fie din cauza faptului ca desi exista veniturile care sa le faca solvabile, marfa solicitata nu se comercializeaza sau se comercializeaza la un nivel cantitativ inferior, fie ca cererea nu se poate manifesta pe piata ca urmare a lipsei veniturilor, pana la sigurarea acestora ea fiind o cerere in formare.



D.Patriche (coord), Economie comerciala, Editura Economica, Bucuresti, 1998, 178-179











Document Info


Accesari: 3022
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )