CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALE

CONTINUTUL SI STRUCTURA BUGETELOR LOCALE

1.1. Procesul bugetar

Continutul

Procesul bugetar local sub aspectul continutului, reprezinta ansamblul actiunilor si masurilor intreprinse de autoritatile locale in scopul concretizarii politicii financiare aplicate de autoritatea guvernamentala.

Procesul bugetar presupune:

Existenta unor resurse financiare;

Alocarea lor in scopul furnizarii catre cetateni a bunurilor si serviciilor publice.

Instrumentul in care isi gaseste reflectarea toate resursele financiare si cheltuielile publice ale unitatii administrativ-teritoriale il constituie bugetul local.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv Municipiul Bucuresti intocmeste un buget local, in conditii de autonomie, potrivit legii. Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare. Fiecare dintre acesta este autonom unul fata de celalalt.

Bugetele locale sunt bugetele unitatilor administrativ teritoriale care au personalitate juridica.

Bugetele locale reprezinta instrumente de planificare si de conducere a activitatii financiare si reflecta fluxurile formarii veniturilor si efectuarii cheltuielilor, modalitatea de finantare a cheltuielilor pe destinatii si de acoperire a deficitelor respectiv gradul de autonomie a administratiei locale respectiv fata de administratia centrala.

Cele doua verigi ale bugetelor locale sunt :

Bugetele proprii ale judetelor si al municipiului Bucuresti administrate de Consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti;

Bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor Municipiului Bucuresti administrate de consiliile locale.

Consiliile judetene, consiliile locale si Consiliul General al Municipiului Bucuresti sunt autoritati deliberative iar primarii, presedintii consiliilor judetene si primarul general al Municipiului Bucuresti , autoritati executive.

Pentru ca bugetul local sa devina operational este necesara ca o premisa esentiala, elaborarea politicii financiare a guvernului pentru o anumita perioada.

Se impune deci, existenta cadrului juridic care sa reglementeze pe de o parte categoriile si nivelele impozitelor, taxelor si contributiilor percepute de la persoanele fizice si juridice, iar pe de alta parte, destinatiile spre care pot fi orientate alocatiile bugetare in vederea furnizarii de bunuri si servicii publice.

Avand la baza un anumit cadru legislativ ce trebuie sa se afle in concordanta cu obiectivele programului de guvernare, consiliile locale pot declansa procesul bugetar local.

Institutiile publice cu atributii in realizarea procesului bugetar local cuprind autoritatile administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Caracteristicile procesului bugetar local

Decizional – consta in alocarea unor resurse limitate in raport cu nevoile societatii de bunuri si servicii publice;

Democratic – pe parcursul derularii etapelor procesului bugetar se manifesta atat atributele statului de drept intre care cel al separatiei puterilor in stat, cat si posibilitatea impunerii intereselor economico-sociale ale diferitelor grupuri de cetateni care detin majoritatea politica de decizie;

Preponderent politic – deoarece optiunea pentru un anumit tip de politica economica, in general, de politica financiara si monetara, in special, toate reflectate in cotinutul bugetului, reprezinta un act de decizie politica al fortelor majoritare.

Continuitate – etapele sunt stabilite prin lege, in baza principiilor si publicitatii, cu precizarea termenelor concrete de derulare si finalizare.

Etapele procesului bugetar local

Etapele consecutive ale procesului bugetar local se refera la:

Elaborarea proiectului de buget

Aprobarea bugetului local

Executia bugetului local

Incheierea executiei bugetului local

Controlul executiei bugetului local

Aprobarea executiei bugetului local

Elaborarea proiectului de buget

Elaborarea proiectelor bugetelor locale se bazeaza pe proiectele de bugete proprii ale autoritatii administrative, ale institutiilor si serviciilor publice din subordine. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale propun programele specifice activitatii desfasurate pentru a fi bugetizate (cuprinse in buget).

Programele analizate de catre ordonatorii principali de credite se aproba ca anexe la bugetul local. Legea finantelor publice nr. 189 /1998 stabileste procedurile ce se efectueaza in vederea examinarii si adoptarii bugetelor locale si calendarul acestora.

Consiliile locale si judetene , dupa caz, vor elabora bugetele locale si respectiv bugetul propriu judetean pe formularul care cuprinde veniturile , cheltuielile dupa clasificatia functionala si detalierea cheltuielilor pe articole si alineate.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor prevazute in bugetele locale se aproba , potrivit prevederilor art. 22 din Legea finantelor publice locale, nr. 189/1998, de catre:

a)       Ministerul Finantelor , pentru sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale si pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei si pentru transferurile de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe , pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat.

b)       Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate.

Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat vor transmite,

in termen de 10 zile de la publicarea Legii bugetului de stat pe anul 2000, propunerile de repartizare pe trimestre primite de la ordonatorii principali de credite pentru sumele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor l;ocale si pentru subventionarea energiei termice livrata populatiei si pentru transferurile de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe , pe ansamblul judetului si al municipiului Bucuresti, pe formularul model transmis de Ministerul Finantelor (vezi adresa nr. 160575/08.05.2000).

La repartizarea pe trimestre a sumelor defalcate din impozitul pe venit si a

transferurilor pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe , se vor avea in vederenivelul fondurilor alocate pe seama acestor indicatori pentru aceasta perioada ; diferenta pana la nivelul prevederilor aprobate va fi repartizata in mod echilibrat pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor proprii si de perioada de efectuare a cheltuielilor.

Directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat vor asigura urmarirea incadrarii in repartizarea pe trimestre a sumelor defalcate din impozitul pe venit si a transferurilor de la bugetul de stat pentru investitii finantate partial din imprumuturi externe , aprobata si comunicata de Ministerul Finantelor pe ansamblul judetului.

Termenul final pentru elaborarea si depunerea proiectelor de bugete de catre ordonatorii principali de credite la directiile generale ale finantelor publice si controlul financiar de stat de stat este 20 iulie, urmand ca acestea sa transmita proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului.

Potrivit prevederilor art. 20 alin (4) din Legea finantelor publice locale , nr 189/1998, proiectele bugetelor locale se prezinta spre aprobare consiliilor locale, judete 414i85e ne si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in termen de maximum 30 de zile de la intrarea in vigoare a Legii bugetului de stat .

Pe baza bugetelor locale aprobate de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , dupa caz, directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat va intocmi sinteza bugetului pe ansamblul judetului si va transmite Ministerului Finantelor anexa “Bugetul centralizat al judetului pe anul 2000 cu defalcare pe bugete componente” in termen de 10 zile de la aprobarea bugetelor locale.

Pe parcursul exercitiului bugetar, consiliile locale, judete 414i85e ne si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba rectificarea bugetelor locale, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a rectificarii bugetului de stat, precum si ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatoriilor principali de credite.

Proiectul bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, dupa care, in termen de 15 zile, este supus aprobarii consiliului local, judetean si Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Proiectul bugetului local este insotit de raportul primarului, al presedintelui consiliului judetean sau al primarului general al municipiului Bucuresti, dupa caz, precum si de contestatiile depuse de locuitori, in termen de 15 zile de la data publicarii sau afisarii proiectului.

Aprobarea bugetului local

Organul imputernicit de lege sa aprobe proiectul de buget este consiliul local. Caracterul preponderent politic si democratic si de larg impact economico-social al ansamblului deciziilor de politica financiara, reflectate in proiectul de buget, determina, in mod obiectiv, ca aprobarea prevederilor bugetare sa o faca forul deliberativ, in care sunt reprezentate interesele tuturor cetatenilor.

Proiectul de buget prezentat consiliului local, judetean sau Consiliului General al Municipiului Bucuresti parcurge urmatoarele etape:

prezentarea de catre primar, presedinte al consiliului judetean sau primarul Municipiului Bucuresti a raportului pe marginea proiectului de buget in plenul consiliului;

examinarea de catre comisii structurate, de obicei pe domenii, cum ar fi: invatamintul, sanatate, cultura, asistenta sociala, servicii si dezvoltare publica si locuinte, actiuni economice (agricultura, transporturi);

analiza contestatiilor primite;

aprobarea sau respingerea amendamentelor aduse proiectului de buget de comisiile respective ;

adoptarea prin hotarare a proiectului de buget votat mai intai pe capitole, subcapitole, articole si anexe.

Veniturile si cheltuielile prevazute in bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioadele in care se efectueaza cheltuielile.

Executia bugetului local

Dupa adoptare, hotararea de aprobare a bugetului local se publica in presa locala sau se afiseaza la sediul primariei, moment in care bugetul devine operational, trecandu-se la executia acestuia, care se realizeaza pe durata anului bugetar.

Executia bugetului consta in incasarea si efectuarea cheltuielilor aprobate. Acest proces, deosebit de amplu si de complex, antreneaza participarea unui numar mare de operatori bugetari si anume: aparatul fiscal, institutiile publice de subordonare locala cu toate structurile.

Responsabilitatea executiei bugetare revine primarului sau presedintelui consiliului judetean, care prin institutiile sale componente trebuie sa-si dovedeasca capacitatea de administrare atat a procesului de colectare la un nivel cat mai ridicat al veniturilor, cat si a procesului de utilizare a alocatiilor bugetare.

Prevederile bugetare privind veniturile reprezinta limite minime de realizat, cu exceptia veniturilor din imprumuturi, care constituie limite maxime de atins. La randul lor, cheltuielile bugetare aprobate prin lege reprezinta limite maxime, ce nu pot fi depasite, intitutiile publice, care executa bugetul fiind obligate sa respecte intocmai destinatiile stabilite pentru fiecare alocatie bugetara.

Incasarea veniturilor cuvenite bugetului, respectiv efectuarea platiilor de la buget se efectueaza printr-o institutie specializata aflata in subordinea Ministerului Finantelor respectiv trezoreria statului.

Legea privind finantele publice locale interzice institutiilor publice locale sa efectueze operatiunile de incasari si plati prin bancile comerciale. Unele cheltuieli publice se deruleaza si prin sistemul bancilor comerciale, pe baza de conventii privind prestarea de servicii incheiate intre acestea si Ministerul Finantelor.

In executie, existand multiple particularitati de continut si institutionale, executia veniturilor bugetare este un proces distinct de executia cheltuielilor bugetare.

Executia veniturilor

Executia veniturilor bugetare se realizeaza prin compartimente de specialitate ale primariilor locale si judetene.

In cazul impozitelor directe, fazele executiei bugetare sunt:

Constatarea si asezarea – prin care se identifica si se dimensioneaza materia impozabila a unei persoane fizice sau juridice, care potrivit legilor fiscale sau hotararii consilului local, in cazul taxelor speciale, intra sub incidenta impozitarii.

Deschiderea rolului fiscal al persoanei fizice sau juridice respective, in care se inscrie suma datorata (debitul) de persoana in cauza . 

Emiterea titlului de percepere a impozitului, respectiv titlul de incasare emis atunci cand contribuabilul isi achita din proprie initiativa datoria sau ordinul de incasare utilizat pentru anuntarea debitorului asupra obligatiei de plata, precum si in cazul executarii silite a debitorilor care nu-si executa datoriile catre buget in termenul legal.

Perceperea impozitului - consta in incasarea sumei datorate de catre debitor. In prevederile specifice acestei faze, este inclusa si urmarirea, la care se recurge, inclusiv prin metoda executarii silite, atunci cand contribuabilii nu-si achita obligatiile bugetare in termenele stabilite de lege.

Pentru impozitele indirecte, ca si pentru celelalte venituri bugetare exista proceduri specifice executiei.

In executia practica a veniturilor si a cheltuielilor, constatarea, asezarea si emiterea titlului de percepere sunt delimitate institutional de operatiunea de percepere a impozitelor. Primele faze sunt executate de organele proprii cu atributii fiscale ale primariilor, iar operatiunea de incasare (perceperea) de catre organele trezoreriilor statului. Este faza care se urmareste in contabilitatea executiei bugetului local.

Executia cheltuielilor

Respectarea destinatiei si a cuantumului aprobat pentru fiecare categorie de cheltuieli bugetare impune, in executie, parcurgerea unor faze procedurale succesive pentru fiecare alocatie bugetara, si anume: angajarea, lichidarea ordonantarea si plata.

Angajarea cheltuielilor din creditele bugetare prevazute in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv intern, care atesta respectarea dispozitiilor legale, incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora.

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al Municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local, judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti sunt, dupa caz, ordonatori de credite secundari sau tertiari.

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si a utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale. In Anexa nr.2 este prezentata Lista pincipalelor acte normative in vigoare la 1.01.2000.

Angajarea reprezinta decizia care genereaza obligatia unei institutii bugetare de a plati o suma catre furnizorii diferitelor bunuri si servicii. Instrumentul juridic in care sunt materializate aceste obligatii poate fi: contractul, hotararea consiliului local (judetean), decizia primarului (presedintelui), hotararea judecatoreasca, prevederile unor legi nou aparute.

Legea permite ordonatorilor de credite de a delega dreptul de a aproba folosirea creditelor bugetare unor persoane din subordine, carora li se stabileste in mod precis actiunile si activitatile asupra carora pot decide.

Prin continutul si consecintele sale, angajarea reprezinta faza cea mai importanta a executiei cheltuielilor bugetare, de care depinde incadrarea in limitele creditelor aprobate in buget. In perioada imediat urmatoare Ministerul Finantelor va elabora norme metodologice privind evidenta si raportarea angajamentelor efectuate din credite bugetare.

Lichidarea reprezinta faza in care institutia publica constata si receptioneaza furnizarea bunurilor si/sau serviciilor contractate (angajate anterior) , faza in care are loc, in functie de cantitatea si calitatea bunurilor livrate, serviciilor prestate si lucrarilor executate stabilirea sumei datorate furnizorilor.

Ordonantarea constituie actul de emitere, din partea unei institutii publice, a unui ordin de plata a unei sume din alocatia bugetara in favoarea unui tert.

Plata reprezinta achitarea efectiva de catre institutia publica a sumei datorate catre furnizori sau creditori.

Operatiunile specifice celor trei faze, respectiv angajarea, lichidarea si ordonantarea se efectueaza in cadrul institutiei publice, in timp ce plata se realizeaza prin trezoreria statului. Este faza ce se urmareste in contabilitatea executiei bugetului local.

Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata daca nu exista credite deschise potivit bugetului aprobat.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite prin trezoreria statului, de catre ordatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza cheltuielile respective.

Efectuarea cheltuielilor se face numai pe baza de documente justificative, care sa confirme angajamentele contractuale sau din conventii, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea lucrarilor, plata salariilor si a obligatilor ce decurg din acestea etc.

Incheierea executiei bugetului local

Concretizarea modului de gestionare a bugetului se efectueaza prin intocmirea, la finele anului bugetar a contului de executie bugetara.Aceasta reflecta finalitatea operatiunilor de executare a veniturilor si cheltuielilor bugetare si conduce la determinarea rezultatului executiei bugetare, care poate fi favorabil (excedent) sau nefavorabil (deficit).

In cazul realizarii de excedent, legea prevede ca dupa efectuarea regularizarilor in limita transferurilor din bugetul de stat acesta sa se utilizeza astfel:

rambursarea eventualelor imprumuturi restante, plata dobanzilor si comisioanelor aferente;

constituirea fondului de rulment care se poate utiliza cu aprobarea consiliului local (judetean) pentru:

acoperirea unor goluri temporare de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent;

finantarea unor investitii sau dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul colectivitatii;

acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar.

Exercitiul bugetar este anual si coincide cu anul calendaristic. Executia bugetara se incheie la data de 31 decembrie a fiecarui an.

Conturile anuale de executie ale bugetelor locale se prezinta in structura urmatoare:

A. VENITURI

1. Prevederi bugetare aprobate initial

2. Prevederi bugerare definitive

3. Incasari realizate

B.CHELTUIELI

1. Credite aprobate initial

2. Credite definitive

3. Plati efectuate

La determinarea rezultatului exercitiului se iau in considerare numai operatiunile de incasari ale veniturilor si plati in contul cheltuielilor realizate in anul bugetar efectiv, indiferent de exercitiul la care se refera. In acest caz, orice venit neincasat si orice cheltuiala neefectuata pana la data de 31 decembrie se vor incasa sau efectua, dupa caz, in contul bugetului local pe anul urmator. Aceasta metoda de gestiune este determinata de metoda adoptata de autoritatile guvernamentale in construirea bugetului, respectiv metoda de evidenta bugetara.

Controlul executiei bugetare

Dupa intocmirea contului anual de executie bugetara specialistii din compartimentele de audit intern verifica atat bilantul cat si contul de executie bugetara. Se efectueaza verificari si analize in scopul evaluarii obiective a modului in care au fost indeplinite prevederile bugetului cu privire la derularea procesului bugetar respectiv la incasarea veniturilor si utilizarea resurselor in mod economic, eficace si eficient.

Totodata se identifica neajunsurile si slabiciunile acestui proces propunandu-se masuri de perfectionare. Daca se constata operatiuni nelegale generatoare de pagube materiale, se fac propuneri de recuperare a prejudiciilor.

Contul de executie bugetara se supune si controlului de performanta al Curtii de Conturi care prin structurile sale functionale se pronunta asupra calitatii gestiunii banilor publici la nivelul fiecarei institutii si pe ansamblul bugetului. La incheierea verificarilor efectuate daca nu se constata nelegalitati si prejudicii aduse fondurilor publice, Curtea de Conturi emite actul de descarcare de gestiune a ordonatorului de credite respectiv.

Aprobarea executiei bugetare

In baza raportului privind contul anual de executie bugetara, elaborat de autoritatea executiva insotit de raportul de audit intern se declanseaza procedura de dezbatere si aprobare a acestuia de catre autoritatile deliberative.

Se prezinta in sinteza evolutia fenomenelor economico-financiare ce au avut loc la nivelul unitatii administrativ-teritoriale din anul la care se refera executia bugetara si factorii care au influentat aceasta evolutie. Are loc exprimarea punctelor de vedere ale formatiunilor politice reprezentate in consiliile locale (judetene) prilej cu care se fac aprecieri privind calitatea gestiunii bugetare comparativ cu prevederile bugetului aprobat. Se pot avansa propuneri privind modificarea unor hotarari proprii in vederea cresterii resurselor financiare, respectiv, eficientei utilizarii banilor publici. Votul final favorabil privind aprobarea contului anual de executie bugetara marcheaza incheierea etapelor procesului bugetar.

1.2. Sursele de finantare ale bugetelor locale

Veniturile publice concretizeaza prima faza a functiei de repartitie a finantelor publice si aceea a constituirii resurselor financiare.

La constituirea fondurilor publice de resurse financiare participa regiile autonome, societatile comerciale, agentii economici, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si forma juridica de organizare a acestora, institutii publice, persoane juridice fara scop lucrativ (asociatii, fundatii,organizatii), persoanele juridice si fizice rezidente in strainatate, populatia.

Veniturile publice se materializeaza in incasari din impozite, taxe, contributii, amenzi, penalitati, varsaminte din veniturile institutiilor publice, venituri din inchirierea terenurilor si alte bunuri proprietate de stat, imprumuturi, donatii, ajutoare.

Veniturile publice inglobeaza:

a. Veniturile bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat, fondurilor speciale si veniturile extrabugetare ale institutiilor publice;

b. Veniturile bugetelor locale si veniturile extrabugetare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local.

Veniturile bugetelor locale care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor sunt prevazute in Anexa nr. 1 „Lista impozitelor, taxelor si a altor venituri ale bugetelor locale” la Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998 si sunt:

A. VENITURI CURENTE

Impozitul pe profit;

Impozite si taxe de la populatie (numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, folosite in alte scopuri decat pentru agricultura si silvicultura (numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoanele juridice (numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

Taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoane juridice

Alte impozite directe;

Impozitul pe spectacole (numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

Alte impozite indirecte;

Varsaminte din profitul net al regiilor autonome;

10. Varsaminte de la institutiile publice;

Diverse venituri;

B. VENITURI DIN CAPITAL

C. VENITURI CU DESTINATIE SPECIALA

Lista impozitelor locale, taxelor si altor venituri ale bugetelor locale se actualizeaza urmare perfectionarii legislatiei fiscale, precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

Veniturile ce se prevad anual in bugetele locale sunt prevazute in anexa distincta la Legea anuala a bugetului de stat.

Identificarea altor surse de venituri la bugetul local

Imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice

Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998 permite consiliilor locale, judete 414i85e ne si Consiliului General al Municipiului Bucuresti sa contracteze imprumuturi interne sau externe, pe termen mediu si lung pentru realizarea de investitii publice de interes local precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

Consiliile locale, judete 414i85e ne si Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, hotarasc contractarea de imprumuturi cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor ce le compun.

1. Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta o obligatie generala care trebuie rambursata, comform acordurilor incheiate din sursele aflate la dispozitia unitatii administrativ-teritoriale cu exceptia transferurilor de la bugetul de stat.

Imprumuturile contractate de autoritatile publice locale fac parte din datoria publica a Romaniei , dar nu reprezinta datorii sau raspunderi ale Guvernului , iar plata serviciului aferent acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din veniturile prin care s-au garantat imprumuturile respective de catre autoritatile administratiei publice locale.

Documentele care fac dovada datoriei publice locale vor include o clauza , prin care unitatea administrativ-teritoriala se obliga sa ramburseze datoria si sa plateasca dobanzile si comisioanele aferente acestei datorii numai din veniturile administratiei publice locale respective, fara ca Guvernul sa aiba vreo obligatie de plata si fara ca credibilitatea sau capacitatea de impozitare a Guvernului sa fie folosita pentru garantarea rambursarii datoriei unitatii administrativ -–eritoriale , a platii dobanzilor si comisioanelor aferente.

Autoritatile administratiei publice locale pot angaja imprumuturi interne fara garantia Guvernului , cu conditia informarii prealabile a Ministerului Finantelor

Imprumuturile externe vor fi contractate numai cu aprobarea comisiei de autorizare a acestor imprumuturi , constituita din reprezentanti ai autoritatilor administratiei publice locale, ai Guvernului si Bancii Nationale a Romaniei, a carei componenta se aproba de Guvern, potrivit prevederilor H.G. nr. 611/1999 si a H.G. nr. 15/2000 .

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la orice fel de imprumut daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate, dobanzile si comisioanele aferente acestora inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie angajat in anul respectiv depaseste limita a 20% din totalul veniturilor curente ale bugetelor locale, inclusiv cotele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.

Instrumentele datoriei publice locale sunt:

1. Titlurile de valoare

2. Imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit

Contractarea de datorie publica locala, realizata prin emisiuni de titluri de valoare fie prin imprumuturi externe de la organisme bancare sau alte intitutii de credit se face in conditiile Legii datoriei publice nr. 81/1999 si dupa primirea autorizarii de catre Comisia de autorizare a contractarii de imprumuturi externe din cadrul Ministerului Finantelor.

Titlurile de valoare

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatiile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii sau a unor institutii specializate. Emisiunea de titluri de valoare se face cu respectarea legislatiei privind regimul titlurilor de valoare.

Imprumuturi de la bancile comerciale sau de la alte institutii de credit

Aceste imprumuturi pot fi interne si externe.

Imprumuturile interne pot fi contractate de unitatiile administrativ-teritoriale potrivit legii de la bancile comerciale, institutii de credit.

Avand in vedere prevederile legii referitoare la interzicerea institutiilor publice de a efectua operatiuni de incasari si plati prin bancile comerciale, imprumuturile contractate de la bancile comerciale si alte institutii de credit urmeaza sa se deruleze numai prin unitatile trezoreriei statului.

Imprumuturile externe ce se contracteaza de catre autoritatile administratiei publice locale de la organisme bancare sau de la alte institutii de credit, pot fi:

Imprumuturi in baza garantiilor proprii;

Imprumuturi cu garantia statului.

In vederea autorizarii contractarii de imprumuturi externe autoritatile administratiei publice au obligatia prezentarii Comisiei de autorizare din Ministerul Finantelor a documentatiei prevazute de lege.

In cazul imprumuturilor cu garantia statului, in vederea obtinerii scrisorii de garantie in contul si numele statului, autoritatile administratiei publice au obligatia ca dupa obtinerea hotararii de autorizare sa incheie conventia de garantare prin care beneficiarul imprumutului (creditului) extern cu garantia statului sa-si asume obligatii referitoare la:

Utilizarea imprumutului extern numai pe destinatiile stabilite prin acordul (contractul) de imprumut extern;

Sa achite la scadenta obligatiile ce decurg din acordul (contractul) de imprumut extern in favoarea caruia Ministerul Finantelor a emis scrisoarea de garantie;

Sa plateasca la scadentele si in conditiile prevazute in conventia de garantie comisionul de risc negociabil suportat din bugetul local, precum si majorarile calculate pentru plata cu intarziere a comisionului de risc;

Sa instiinteze in scris Ministerul Finantelor la termenele stabilite, despre imposibilitatea constituirii partiale sau totale a sumelor necesare pentru plata obligatiilor care decurg din acordul (contractul) de imprumut extern, cu motivatiile si fundamentarile corespunzatoare;

Sa achite la termenele si in conditiile ce se vor stabilii cu garantul sumele platite de acesta ca urmare a executarii partiale sau totale a garantiei, precum si majorarile de intarziere calculate potrivit dispozitiilor legale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in „Registrul de evidenta a datoriei publice locale” si se raporeaza prin darile de seama contabile.

Imprumuturile contractate se cuprind in bugetul autoritatii administratiei publice locale la partea de venituri iar serviciul datoriei publice la partea de cheltuieli.

1.3. Structura cheltuielilor prevazute in bugetele locale

Cheltuielile publice

Cheltuielile publice concretizeaza cea de-a doua faza a functiei de repartitie a finantelor publice si anume cea a repartizarii resurselor financiare publice pe diferite destinatii. Utilizarea propriu-zisa a acestor resurse pentru infaptuirea obiectivelor cuprinse in programele guvernamentale si locale privind activitatea sociala, economica si de alta natura, desfasurata de acestea, se reflecta in cheltuielile publice. Prin cheltuieli publice, statul si unitatile administrativ teritoriale acopera necesitatile publice de bunuri si servicii considerate prioritare in fiecare perioada.

Cheltuielile publice exprima relatii economico-sociale in forma baneasca, care se manifesta intre stat sau unitati administrativ-teritoriale, pe de o parte, si persoane fizice si juridice pe de alta parte, cu ocazia repartizarii si utilizarii resurselor financiare, in scopul indeplinirii functiilor acestora.

Cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate din resurse mobilizate pe diferite cai, pentru achizitia de bunuri sau prestari de servicii necesare pentru indeplinirea diferitelor obiective: servicii publice generale, actiuni social-culturale, actiuni economice.

Cheltuielile publice inglobeaza:

a.         Cheltuieli efectuate de administratiile publice centrale din fonduri bugetare, extrabugetare si fonduri speciale;

b.         Cheltuielile efectuate de administratiile publice locale din fonduri bugetare si extrabugetare

Trebuie facuta distinctie intre notiunile de cheltuieli publice si cheltuieli bugetare. Cheltuielile publice se refera la totalitatea cheltuielilor efectuate prin intermediul institutiilor publice ( aparat de stat, institutiile social-culturale, armata, ordine interna si siguranta nationala etc.) care se acopera fie de la buget (pe plan central sau local), fie din fondurile extrabugetare sau de la bugetele proprii ale institutiilor, pe seama veniturilor obtinute de acesta si lasate la dispozitia lor potrivit legii.

Cheltuielile bugetare se refera numai la acele cheltuieli care se acopera de la bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile bugetare au o sfera mai restransa decat cheltuielile publice, in cadrul carora sunt cuprinse. In consecinta, cheltuielile bugetare sunt cheltuieli publice, dar nu toate cheltuielile publice sunt cheltuieli bugetare.

Cheltuielile bugetare sunt cuprinse in bugetele definite in cadrul sistemului de bugete, aprobate de organul legislativ sub forma creditelor bugetare.

Delimitarea cheltuielilor publice in raport cu cheltuielile bugetare se poate prezenta astfel:

CHELTUIELI PUBLICE

Cheltuieli bugetare acoperite din resurse financiare publice constituite in:

Bugetul de stat

Bugetul asigurarilor sociale de stat

Bugetele locale

Bugetele institutiilor publice autonome

Cheltuieli extrabugetare acoperite din resurse financiare constituite in afara bugetului prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli extrabugetare ale institutiilor publice;

Cheltuieli acoperite din fonduri cu destinatie speciala;

Cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice;

Necesitatea cunoasterii structurii cheltuielilor publice deriva din faptul ca aceasta ilustreaza modul in care sunt orientate resursele banesti ale statului spre anumite obiective.

Abordarea structurii cheltuielilor publice necesita utilizarea mai multor criterii de grupare: administrativa, functionala si economica.

Clasificarea administrativa are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice: ministere, agentii guvernamentale, institutii publice autonome, unitati administrativ-teritoriale. Gruparea cheltuielilor pe criterii administrative este utila, deoarece alocatiile bugetare se stabilesc pe beneficiari: ministere si alte institutii centrale, judete, municipii, orase, comune.

Clasificatia functionala foloseste drept criteriu domeniile, ramurile si sectoarele spre care sunt dirijate resursele financiare publice si alte destinatii ale cheltuielilor legate de efectuarea unor transferuri intre diferite nivele ale administratiilor publice, plata dobanzilor si datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive. Ele reflecta obiectivele politicii financiare a statului.

Cheltuielile unitatilor administrativ-teritoriale care se prevad in bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor sunt cele cuprinse in Anexa nr. 2 „Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale” la Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998 si cuprind cheltuieli pentru:

Autoritati executive

Invatamant se finanteaza cheltuielile de intretinere si gospodarire, reparatii curente, reparatii capitale, unele cheltuieli de investitii aprobate potrivit legii, pentru racordari la reteaua de gaze naturale, alimentari cu apa sau alte lucrari privind imbunatatirea instalatiilor de incalzire la unitati ale invatamantului preuniversitar de stat, precum si alte cheltuieli prevazute de dispozitiile legale (numai in bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor);

Sanatate (numai in bugetele locale comunale, orasenesti si municipale);

Cultura si religie;

Asistenta sociala, ajutoare si indemnizatii;

Servicii, dezvoltare publica si locuinte;

7. Transporturi;

8. Fond pentru garantarea imprumuturilor externe, dobanzilor si comisioanelor aferente;

9. Plati de dobanzi si comisioane;

Rambursari de imprumuturi;

Fonduri de rezerva

Cheltuieli cu destinatie speciala.

Lista cheltuielilor care se prevad in bugetele locale se actualizeaza ca urmare a perfectionarii legislatiei precum si prin legile bugetare anuale, in concordanta cu programele de crestere a autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale si de descentralizare a serviciilor publice.

Cheltuielile ce se prevad anual in bugetele locale sunt prevazute in anexa distincta la Legea bugetului de stat.

Clasificatia economica . In cadrul acestuia se folosesc doua criterii de grupare: primul conform caruia cheltuielile se impart in cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital (cu caracter de investitie) si al doilea, care le imparte in cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative si cheltuieli de transfer (de redistribuire)

Cheltuielile curente asigura intretinerea si buna functionare a institutiilor publice, finantarea actiunilor publice, transferarea unor sume de bani anumitor categorii de persoane lipsite de remuneratie ori avand venituri insuficiente sau pentru onorarea unor angajamente speciale ale statului sau unitatilor administrativ -teritoriale (imprumuturi). In cea mai mare parte a lor cheltuielile publice sunt curente.

Cheltuielie de capital (de investitii) se concretizeaza in achizitionarea de bunuri de folosinta indelungata destinate sferei productiei materiale sau sferei nemateriale (scoli, spitale, institutii de cultura, administratii etc.) dupa caz. Ele duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public al statului, respectiv al unitatiilor administrativ - teritoriale.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative se deosebesc de cheltuielile de transfer, dupa cum au sau nu la baza o contraprestatie, in momentul si in masura in care acestea se efectueaza. Cuprind in general, remunerarea personalului, a prestatiilor si furniturilor necesare bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura si echipamente.

Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice (institutii cu activitati autofinantate, regii autonome, organizatii neguvernamentale). Ele pot avea, deci caracter economic (subventii acordate agentilor economici pentru acoperirea unor cheltuieli de productie, redresare financiara, restrangerea activitatii etc.) sau sociale (burse, pensii, ajutoare sociale, indemnizatii definitive si fara contraprestatie), finantarea unor actiuni de importanta majora prin intermediul administratiilor publice locale.

Din punct de vedere al clasificatiei economice cheltuielile ce se prevad in bugetele unitatilor administrativ-teritoriale se grupeaza in:

A.      CHELTUIELI CURENTE

Cheltuieli de personal

Cheltuieli materiale si servicii

Subventii

Transferuri

Dobanzi

B.      CHELTUIELI DE CAPITAL

Cheltuieli de capital

OPERATIUNI FINANCIARE

Imprumuturi acordate

Rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite

D. REZERVE, EXCEDENT / DEFICIT

Clasificatia economica arata natura cheltuielilor finantate pe seama resurselor publice. In acest sens se poate stabili: ce pondere detin cheltuielile curente, incluzand si subventiile, transferurile si dobanzile la datoria publica, in totalul cheltuielilor publice; care este ponderea imprumuturilor acordate; cat reprezinta rambursarile de credite,dobanzile si comisioanele aferente. Astfel, autoritatile administratiei publice locale (consiliile locale, consiliile judetene, primarii) pot analiza si interpreta repartizarea resursele financiare publice pe destinatiile economice.

Clasificatia economica este primul criteriu folosit in prezentarea generala a cheltuielilor publice. Ea este folosita in structura specifica a clasificarii functionale, pe care o detaliaza, cu scopul de a evidentia continutul economic al fiecarei subdiviziuni definite din punct de vedere functional. Astfel, fiecare parte a cheltuielilor functionale cuprinde repartizarea acestora pe criterii economice.

Clasificatia functionala si clasificatia economica a cheltuielilor bugetelor locale care sta la baza elaborarii si executiei bugetelor locale valabila in anul 2000 este prezentata in Anexa nr.1.

Functia de control a finantelor publice

Functia de control a finantelor publice decurge din faptul ca resursele financiare publice (fondurile publice) constituite la dispozitia statului apartin intregii societati. Aceasta este interesata in asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale, dirijarea resurselor respective cu luarea in considerare a prioritatilor stabilite de autoritatile abilitate; utilizarea resurselor financiare in conditii de maxima eficienta economica, eficacitate sociala, armonizarea intereselor imediate ale societatii cu cele de perspectiva de dimensiunea resurselor financiare puse si, respectiv, a colectivitatilor locale si la orientarea acestora catre diferite destinatii.

Controlul se exercita asupra modului de constituire, repartizare si utilizare a fondurilor publice asupra pastrarii integritatii si a bunei gospodariri a bunurilor propietate de stat, asupra incasarii la timp a creantelor statului si a onorarii platilor datorate de acesta tertilor.

Controlul impiedica irosirea avutului public, previne efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente, contribuie la repararea prejudiciului adus avutului public, la instaurarea ordinii si disciplinei in gestionarea banilor si a altor valori publice.

Functia de control a finantelor publice este strans legata de functia de repartitie dar are o sfera mai larga decat aceasta, deoarece vizeaza pe langa constituirea si repartizarea fondurilor publice si modul de utilizare a acestora.

In tara noastra controlul financiar constituie o manifestare a functiei de control a finantelor publice si se exercita de organe ale Curtii de Conturi, Ministerul Finantelor, organe specializate ale ministerelor, institutiilor publice si garda financiara.

Incepand cu anul 2000 se aplica prevederile noilor reglementari cu privire la organizarea si functionarea auditului intern la institutiile publice.

2. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA CONTABILITATII IN INSTITUTIILE PUBLICE DIN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

2.1. Organizarea compartimentului financiar-contabil, atributii, responsabilitati

Potrivit prevederilor art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991 republicata, “Regiile autonome , societatile comerciale, institutiile publice, unitatile cooperatiste, asociatiile si celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care au calitatea de comerciant au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie'”

Persoanele sus-mentionate au obligatia sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca bilant, respectiv dare de seama contabila in cazul institutiilor publice.

Potrivit art. 11 din Legea contabilitatii , persoanele prevazute la art. 1 organizeaza si tin contabilitatea , de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul financiar-contabil; , contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca acesta functie. Aceste persoane trebuie sa posede studii economice superioare.

Prin exceptie , functiile respective pot fi indeplinite si de persoane cu studii medii care au calificare corespunzatoare in domeniu, cu avizul Ministerului Finantelor, la solicitarea justificata a ordonatorilor de credite.

Persoanele fizice prevazute mai jos, raspund impreuna cu personalul din subordine , de tinerea contabilitatii potrivit legii.

Numirea directorului financiar-contabil, a contabilului sef sau a conducatorului compartimentului financiar contabil din cadrul ministerelor si celorlalte orghane ale administratiei publice centrale se face cu avizul Ministerului Finantelor.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul institutiilor subordonate ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale se numesc cu avizul conducatorului compartimentului financiar –contabil din cadrul ministerului sau organului central respectiv, pe baza propunerii ordonatorului de credite al institutiei publice respective.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul consiliilor locale , municipale, ale sectoarelor municipiului Bucuresti , orasenesti si comunale , se numesc cu avizul directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene si a municipiului Bucuresti.

Conducatorii compartimentelor financiar-contabile din cadrul institutiilor publice finantate din bugetele consiliilor locale municipale , ale sectoarelor municipiului Bucuresti , orasenesti si comunale , se numesc cu avizul conducatorului compartimentului financiar-contabil al consiliului local respectiv.

Contabilitatera institutiilor publice poate fi organizata si tinuta de persoane juridice auturizate sau de persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil , care raspund potrivit legii.

Calitatea de expert contabil autorizat se atribuie de catre comisiile stabilite prin ordin comun al ministerului finantelor si ministerului invatamantului, pe baza examenelor organizate de Corpul Expertilor Contabili Autorizati , potrivit legii si a regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului.

Raspunderea pentru organizarea si tinerea contabilitatii revine administratorului , ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii patrimoniului.

Persoanele care conduc compartimentul financiar-contabil raspund, impreuna cu personalul din subordine , de tinerea contabilitatii , potrivit legii.

In cazul in care contabilitatea unitatilor patrimoniale se organizeaza si se tine de catre persoanele juridice autorizate, societati comerciale sau persoane fizice care au calitatea de contabil autorizat sau expert contabil , raspunderea privind tinerea contabilitatii in conformitate cu normele contabile revine si acestor persoane , potrivit legii.

Relatiile dintre aceste persoane si unitatea patrimoniala privind organizarea si tinerea contabilitatii se stabilesc ,de regula, pe baza de contract scris de prestari de servicii.

Lucrarile de contabilitate intocmite in aceste conditii poarta semnatura persoanelor autorizate mentionate anterior.

In cazul in care contabilitatea unitatii patrimoniale nu se tine de catre persoane autorizate , raspunderea asupra respectarii normelor contabile revine celui care are obligatia gestionarii patrimoniului.

La institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau nu au personal angajat cu contract de munca pentru conducerea contabilitatii si intocmirea darilor de seama contabile privind executia bugetara, acestea pot incadra personal de specialitate prin incheierea de conventii civile, plata serviciilor urmand a se face din fondul de salarii prevazut in bugetele acestora, in conformitate cu prevederile reglementarilor legale specifice unitatilor respective.

In cazul in care unitatile respective nu pot incadra personal de executie in conditiile mentionate anterior, contabilitatea se poate .tine si de catre societati comerciale de expertiza contabila sau de persoane fizice autorizate potrivit legii, pe baza de contracte de prestari servicii.

Incheierea contractelor se face pe baza de licitatii pentru achizitii publice de bunuri si servicii , organizate in conformitate cu reglementarile legale. Plata serviciilor respective se face din credite bugetare cu aceasta destinatie si numai in limita cheltuielilor de personal care ar trebui efectuate de unitate, in conditiile in care aceasta ar avea angajat personal de specialitate cu contract individual de munca.

In acest scop , persoanele prevazute la alineatul precedent trebuie sa asigure , potrivit legii, conditiile necesare pentru:

-intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale;

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii;

-organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului, precum si valorificarea rezultatelor acesteia;

-respectarea regulilor de intocmire a bilantului contabil si depunerea la termen la organele in drept;

pastrarea documentelor justificative, a registrelor si bilanturilor contabile in conformitate cu prevederile Legii contabilitatii nr. 82/1991.

Atributiile directorului financiar-contabil , ale contabilului sef sau a altei persoane imputernicite sa indeplineasca aceasta functie, precum si a personalului din subordinea acestora, in domeniul contabilitatii, se stabilesc de catre ordonatorul de credite sau alta persoana care au obligatia gestionarii patrimoniului, potrivit legii.

In conformitate cu prevederile art. 12 din Legea contabilitatii, republicata, obiectul contabilitatii il constituie reflectarea in expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, disponoibilitatile banesti, titlurile de valoare , drepturile si obligatiile unitatilor patrimoniale, precum si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiilor patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de aceasta.

2.2. Planul de conturi utilizat de autoritatile administratiei publice locale

PLANUL DE CONTURI

Pentru consiliile locale orasenesti , municipale , respectiv ale sectoarelor municipiului Bucuresti , consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru reflectarea executiei bugetului local si normele de utilizare a acestuia , in vigoare la 1.01.2000

2.3. Contabilitatea executiei bugetelor locale.

Contabilitatea executiei bugetului local se organizeaza potrivit prevederilor cap.V din Legea contabilitatii nr. 82/1991 respectiv cap. VI din Regulamentul de aplicare a acesteia aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 704/1993.

Unitatile administrativ-teritorile (comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti) sunt potrivit legii institutii publice cu personalitate juridica.

Potrivit art.1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, institutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie potrivit acestei legii, care trebuie sa asigure:

inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute pentru necesitati proprii cat si in relatiile cu ministerul finantelor si trezoreriile statului, bancile si institutiile de credit, debitorii si creditorii, asociatii, contribuabilii etc;

controlul operatiunilor patrimoniale si al procedeelor de prelucrare utilizate, precum si exactitatea datelor contabile furnizate;

furnizarea informatiilor necesare patrimoniului national, executiei bugetului public national, precum si intocmirii balantelor financiare si bilantului pe ansamblul economiei nationale

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea bugetelor locale se organizeaza si se conduce la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti, municipiilor si sectoarelor Municipiului Bucuresti, oraselor si comunelor potrivit normelor emise de Ministerul Finantelor care sa asigure inregistrarea operatiunilor privind “veniturile incasate si platile efectuate in executarea bugetelor locale”.

La baza organizarii contabilitatii executiei bugetelor locale, sta “principiul executiei de casa”, potrivit caruia veniturile fiecarui buget sunt concentrate in intregime in cont, de unde se elibereaza resursele financiare pentru efectuarea cheltuielilor, fiind interzisa efectuarea de plati direct din veniturile bugetare incasate.

Potrivit legii finantelor publice, executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului.

Autoritatile administratiei publice locale si institutiile si serviciile publice de interes local, indiferent de modul de finantare a cheltuielilor au obligatia potrivit legii sa conduca contabilitatea in partida dubla (cu exceptia primariilor comunale care conduc contabilitatea in partida simpla) sa intocmeasca bilant contabil (in cazul primariilor comunale situatia soldurilor) si cont de executie a bugetului local.

Forma de contabilitate utilizata este „contabilitatea pe baza de numerar” (cash) care recunoaste veniturile si cheltuielile bugetului local in momentul incasarii sau platii de numerar. Exprima rezultatele financiare pentru o anumita perioada, ca diferenta intre momentul incasarii si cel al platii.

Inregistrarile in contabilitate se fac cronologic si sistematic potrivit planului de conturi si normele de utilizare a acestuia.

Pana la 1.01.2000 inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind executia bugetului local s-a facut potrivit Planului de conturi pentru circumscriptii, administratii si servicii financiare aprobat prin Ordinul ministrului finantelor nr. 279/1987, plan de conturi la care au survenit o multitudine de modificari si completari, ca urmare a perfectionarii cadrului legislativ si care l-a facut practic inoperabil. S-a impus elaborarea unui nou plan de conturi actualizat.

S-a realizat prima componenta a acestuia “Planul de conturi pentru reflectarea executiei bugetului local” aprobat prin Ordinul Ministrului Finantelor nr. 460/23.03.2000, care raspunde cerintelor consiliilor locale si judetene pentru exercitarea noilor atributii de administrare a impozitelor, taxelor si a altor venituri bugetare.

Cea de-a doua componenta privind reflectarea operatiunilor economico-financiare de catre institutiile publice de subordonare locala, in calitate de administratori ai patrimoniului unitatilor administativ teritoriale se va realiza in perioada imediat urmatoare.

Planul de conturi pentru reflectarea executiei bugetului local cuprinde conturi contabile pentru evidentierea disponibilitatilor, veniturilor, cheltuielilor si rezultatul executiei bugetului local.

S-a asigurat concordanta dintre conturile de venituri, cheltuieli si rezultate din contabilitatea trezoreriei generale a statului.

Contabilitatea sintetica a veniturilor se conduce cu ajutorul conturilor 500 “Venituri curente ale bugetului local” si 502 “Venituri cu destinatia speciala ale bugetului local”. Conturile 500 si 502 se desfasoara in analitic pe structura “Clasificatiei functionale a bugetelor locale”, pe capitole si subcapitole de venituri.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor se conduce cu ajutorul conturilor 400 “Cheltuieli curente ale bugetului local” si 402 “Cheltuieli cu destinatie speciala ale bugetului local”. Conturile 400 si 402 se desfasoara in analitic pe structura “Clasificatiei functionale a bugetelor locale”, pe capitole si subcapitole de cheltuieli si clasificatia economica pe titluri, articole si alineate de cheltuieli.

Cu ajutorul contului 57 rezultatul executiei bugetare se determina la finele anului excedentul sau deficitul banesc prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.

3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR ECONOMICE PATRIMONIALE SPECIFICE AUTORITATILOR ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE

3.1. Contabilitatea surselor de finantare (ale veniturilor) bugetelor locale

Potrivit Ordinului ministrului finantelor nr 460/aprilie 2000 pentru aprobarea Precizarilor privind reflectarea in contabilitatea consiliilor locale si a institutiilor publice de interes local a unor operatiuni, contabilitatea imprumuturilor pentru investitii publice de interes local se tine astfel:

-imprumuturi pentru investitii primite in conditiile legii (subcap. 44.02.01 si 44.02.02)

103 = 500

concomitent

214 = 205

-rambursari de imprumuturi pentru investitii in anul in care au fost primite (subcap 44.02.01 si 44.02.02)

500 = 103

concomitent

205 = 214

-rambursari de imprumuturi in anii urmatori celui in care au fost primite (subcap. 90.02.03 si 90.02.04)

400 = 103

concomitent

205 = 214

Imprumuturi temporare de la trezoreria statului

In situatia in care, pe parcursul executiei bugetare apar goluri temporare de casa, ca urmare a decalajului dintre veniturile si cheltuielile bugetului local acestea pot fi acoperite prin imprumuturi fara dobanda din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului numai dupa utilizarea fondului de rulment.

Valoarea totala a imprumutului ce poate fi angajat de la trezoreria statului este supusa urmatoarelor limite:

nu va depasi 5% din totalul veniturilor estimate a fi incasate pe durata anului fiscal in care se face imprumutul;

autoritatile administratiei publice locale nu pot angaja imprumuturi mai mari decat fondurile pe care le pot rambursa pe durata aceluiasi an fiscal;

Rambursarea fondurilor imprumutate conform prevederilor art. 53 din Legea nr. 189 /1998 privind finantele publice locale va fi garantata cu veniturile estimate a fi incasate in anul fiscal respectiv , in conditiile respectarii garantarii, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

Contabilitatea imprumuturilor de la trezoreria statului primite in conditiile legii

-imprumuturi de la trezoreria statului primite in conditiile legii (subcap 45.02.02)

103 = 500

concomitent

217 = 206

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anul in care au fost primite (cap 90.02.02)

500 = 103

concomitent

206 = 217

-rambursari de imprumuturi de la trezoreria statului in anii urmatori celui in care au fost primite (subcap 90.02.02) 

400 = 103

concomitent

206 = 217

3. Imprumuturi acordate de autoritatile administratiei publice locale

Potrivit art. 43 din Legea privind finantele publice locale nr. 189/1998, in cazul in care , la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare acestea nu dispun de fonduri suficiente in baza unor documentatii temeinic fundamentate, consiliile locale, judete 414i85e ne si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local, pe baza de conventie.

Imprumuturile acordate vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

In contabilitatea executiei bugetului local imprumuturile temporare acordate se evidentiaza cu ajutorul contului 207 “ Imprumuturi temporare acordate potrivit legii” .

Sumele primite , potrivit legii, pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare se evidentiaza in contabilitatea institutiilor publice respective cu ajutorul contului 371 “Sume primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare.”

Cu ajutorul acestui cont institutiile publice finantate din bugetele locale tin evidenta sumelor primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare.

Contul 371 “Sume primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare” este un cont de pasiv.

In creditul acestui cont se inregistraza sumele primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare , iar in debit , sumele rambursate.

Soldul contului reprezinta sumele primite pentru infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare si nerambursate.

Monografia principalelor operatiuni privind primirea, utilizarea si rambursarea imprumuturilor primite:

-sume intrate in contul de disponibil

120 = 371

-incasarea veniturilor proprii din produse livrate, lucrari executate, servicii prestate:

120 = 520.01

-efectuarea cheltuielilor prevazute in bugetul aprobat

420.01 = 120

-la finele anului, inchiderea contului 420.01 “Cheltuieli pentru activitatea curenta” se efectueaza numai in limita veniturilor proprii realizate in anul respectiv(rulaj creditor al contului 520.01)

520.01 = 420.01

-la finele anului, delimitarea cheltuielilor efectuate din fondurile primite pentru infiintare

420.02 = 420.01

-rambursarea fondurilor primite pentru infiintare din veniturile proprii realizate

371 = 120

-pe masura restituirii fondurilor primite , efectuarea inregistrarii in contul de cheltuieli pentru activitatea curenta a partii de cheltuieli din fondurile primite la infiintare

420.01 = 420.02

-la finele anului , inchiderea contului de cheltuieli efectuate din venituri proprii si din fonduri primite la infiintare

520.01 = 420.01

Contul 420.02 “Cheltuieli efectuate din fonduri primite pentru infiintare” prezinta sold pana la restituirea completa a fondurilor primite.

4. Fondul de tezaur

Potrivit prevederilor art. 61 din Legea 189/1998 privind finantetele publice locale , soldul fondului de tezaur constituit la nivelul consiliului judetean si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se va utiliza , pana la lichidare , pentru realizarea de investitii publice de interes judetean, cu aprobarea consiliului judetean si, respectiv , a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Prin adresa nr. 146376/08.10.1997, Ministerul Finantelor transmitea norme contabile privind operatiunile legate de finantarea unor obiective de investitii din fondurile de tezaur judetene si al municipiului Bucuresti.

Aceste norme au fost completate prin Ordinul ministrului finantelor nr. 460/2000.

Incepand cu anul 2000, derularea finantarii unor investitii din fondul de tezaur judetene si al municipiului Bucuresti se face astfel:

Contabilitatea operatiunilor legate de finantarea unor obiective de investitii din fondurile de tezaur judetene si al municipiului Bucuresti , se organizeaza distinct la nivelul consiliilor judetene, respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti si la nivelul consiliilor locale municipale, orasenesti, comunale si sectoarelor municipiului Bucuresti.

Consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , care au derulat operatiuni de finantare a obiectivelor de investitii prin contul de disponibil al fondului de tezaur (cont 50.08 sau 65.12, dupa caz), potrivit lit. A din anexa la Precizarile Ministerului Finantelor nr. 146376/1997, vor avea in vedere urmatoarele: incepand cu anul 2000 finantarea obiectivelor de investitii publice de interes judetean din disponibilul fondului de tezaur , pana la utilizare , se efectueaza prin contul 50.02 sau 65.11 , dupa caz.

Consiliul judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , care au evidentiat in debitul contului 415 “Cheltuieli pentru investitii in continuare” sume aferente obiectivelor de investitii neterminate, care se deruleaza in anii urmatori, vor efectua inregistrarea :

334 = 337.38

Evidenta sintetica a operatiunilor mentionate mai sus se organizeaza utilizand urmatoarele conturi:

-la consiliile judetene si Consiliului General al Municipiului Bucuresti

109 “Disponibil din fondul de tezaur”

334 “Fond de tezaur”

434 “Cheltuieli din fondul de tezaur”

119.01.38 “Disponibil din sume primite din fondul de tezaur”

'Sume primite din fondul de tezaur'

“Cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala”

-la consiliile locale municipale, orasenesti, comunale si sectoarele municipiului Bucuresti:

119.01.38 “Disponibil din sume primite din fondul de tezaur”

337.01.38 “Sume primite din fondul de tezaur”

“Cheltuieli din fonduri cu destinatie speciala”

Principalele operatiuni privind finantarea unor obiective de investitii din fondul de tezaur judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, sunt:

La nivelul consiliilor judetene si al Consiliului General al municipiului Bucuresti

-utilizarea in continuare a sumele ramase in sold pentru finantarea unor obiective de investitii , potrivit bugetului aprobat (pe obiective de investitii):

(pentru activitatea proprie)

434 = 109

-alocarea sumelor pentru finantarea unor obiective de investitii din fondul de tezaue judetean (al municipiului Bucuresti) la unitatile administrativ teritoriale:

434 = 109

-incasarea sumelor ramase neutilizate la terminarea obiectivelor de investitii:

-in anul in care au fost alocate:

109 = 434

-in anii urmatori celui in care au fost alocate:

109 = 334

-incasari din rambursarea imprumuturilor din fondul de tezaur, acordate consiliilor locale, potrivit legii

109 = 201

-dobanzi incasate pentru imprumuturi acordate , potrivit legii

109 = 334

-la finele anului inchiderea contului de cheltuieli

334 = 434

La nivelul Consiliilor judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti precum si a consililor locale municipale, orasenesti, comunale si dectoarelor municipiilor Bucuresti

-primirea sumelor pentru finantarea unor obiective de investitii din fondul de tezaur judetean sau al municipiului Bucuresti)

119 = 337.01.38

-utilizarea sumelor primite pentru finantarea unor obiective de investitii , potrivit bugetului aprobat (pe obiective de investitii)

% = 119.01.38 (50.02)

220

234.02

(dupa caz)

-la sfarsitul anului:

-preluarea cheltuielilor aferente investitiilor neterminate

= 421

-inchiderea contului de cheltuieli aferente investitiilor incepute si terminate in cursul anului in care au fost alocate sumele pentru finantarea obiectivelor de investitii

337.01.38 = 421

-restituirea sumelor ramase neutilizate la terminarea obiectivelor de investitii

337.01.38 = 119 (50.02)

(65.11)

-inchiderea contului de cheltuieli aferente investitiilor in continuare terminate si puse in functiune

337.01.08 = 415

Raportarea executiei fondului de tezaur se face prin intocmirea la darea de seama trimestriala si anuala a Anexei nr. 15 “Disponibil din mijloace cu destinatie speciala” cont 119.01.38 “Disponibil din sume primite din fondul de tezaur”.

3.2. Contabilitatea cheltuielilor bugetelor locale

3.3. Reflectarea in contabilitate a rezultatului executiei bugetare la finele anului

4. FINANTAREA CHELTUIELILOR INSTITUTIILOR SI SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL

4.1. Sursele de finantare ale institutiilor si serviciilor publice de interes local

Contabilitatea institutiilor publice de subordonare locala

Institutiile publice in sensul Legii privind finantele publice locale nr. 189/1998 , cuprind:

-autoritatile unitatilor administrativ- teritoriale (primariile) cu personalitate juridica

- institutiile si serviciile publice de interes local cu personalitate

juridica , indiferent de modul de finantare a activitatii acestora.

Conducatorii autoritatilor unitatilor administrativ-teritoriale , respectiv presedintii consiliilor judetene si primarul Municipiului Bucuresti si primarii celorlalte unitati administrativ-teritoriale sunt ordonatori principali de credite.

Conducatorii institutiilor sau serviciilor publice cu personalitate juridica din subordinea fiecarui consiliu local , judetean sau C.G.M.B. , dupa caz, sunt ordonatori secundari de credite sau ordonatori tertiari de credite.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare , aprobate prin bugetele locale pe unitatile ierarhic inferioare si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhic inferioare , ai caror conducatori sunt ordonatori tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare care le-au fost repartizate numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor si destinatiilor aprobate pentru cheltuieli strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Sarcinile ordonatorilor de credite

Potrivit Legii privind finantele publice locale nr. 189/1998, ordonatorii de credite principali, secundari si tertiari raspund de:

-elaborarea proiectelor de buget propriu

-urmarirea modului de incasare a veniturilor

-necesitatea , oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu;

-integritatea bunurilor aflate in administrare

-organizarea si tinerea la zi a contabilitatii , prezentarea la termen a bilantului contabil si a conturilor de executie

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si de a utiliza creditele

bugetare numai in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuielile strict legate de activitatea institutiilor sau serviciilor publice respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea unor persoane din subordine , carora li se stabileste in mod precis actiunile si activitatile asupra carora pot decide.

Angajarea si efectuarea cheltuielilor din creditele bugetare aprobate in buget se aproba de ordonatorul de credite si se efectueaza numai cu viza prealabila de control financiar preventiv care atesta incadrarea in creditele bugetare aprobate si destinatia acestora si respectarea dispozitiilor legale.

Finantarea cheltuielilor institutiilor publice si serviciilor publice

La art. 35 din Legea 189/98 se prevede ca finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si seviciilor publice de interes local se asigura din:

- integral din bugetul local, in functie de subordonare

din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local , in functie de subordonare

integral din venituri extrabugetare

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea si largirea activitatii lor, mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari.

Finantarea cheltuielilor unor institutii publice indiferent de subordonare , se asigura atit din bugetul de stat cat si din bugetele unor unitati administrativ –teritoriale, numai in cazul in care prin legea bugetara sau prin legi speciale se stabilesc categoriile de cheltuieli care se finanteaza prin fiecare buget .(vezi anexa 8 la Legea bugetului de stat pe anul 2000-cheltuieli de invatamant si sanatate).

La institutiile publice si serviciile publice finantate integral de la bugetul local finantarea cheltuielilor din bugetele locale se asigura prin deschideri de credite de catre ordonatorii de credite principali in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetul local si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Deschiderea de credite reprezinta autorizarea data de ordonatorii de credite (principali sau secundari) pe baza cererii de deschidere de credite inaintate de ordonatorii secundari si tertiari de credite, dupa caz..

Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi efectuata daca nu exista credite bugetare deschise potrivit bugetului aprobat.

Creditele bugetare se deschid in trezorerie pe titlul clasificatiei economice (personal-titl.10, materiale si servicii- titl. 20, subventii-titl. 34, capital-titl. 70)

Aceste institutii inregisreaza in contabilitate conturi in afara bilantului creditele aprobate , creditele deschise si repartizate, respectiv creditele deschise pentru nevoi proprii .

Aceste institutii au obligatia , daca legea nu prevede altfel, sa verse la bugetul local veniturile incasate.

Institutiile publice finantate din venituri extrabugetare si alocatii de la bugetul local sau integral din venituri extrabugetare

Legea prevede ca veniturile extrabugetare ale institutiilor si serviciilor publice finantate din venituri extrabugetare se incaseaza , administreaza , utilizeaza si contabilizeaza de catre acestia.

Aceste venituri provin di taxe , chirii, manifestari culturale, sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati sau anexe, prestari de servicii.

In baza actului de infiintare unele institutii publice finantate din venituri extrabugetare pot primi in completarea veniturilor proprii si alocatii de la bugetul local.

Excedentele rezultate din executia bugetelor acestor institutii se regularizeaza la sfarsitul anului cu bugetele locale , in limita sumelor primite de la acestea , daca legea nu prevede altfel.

Executia bugetelor reprezinta activitatea de incasare a veniturilor si de efectuare a cheltuielilor efectuate in buget.

Excedentele reprezinta diferente favorabile in situatia in care veniturile incasate sunt mai mari decat cheltuielile efectuate.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor instituttilor si serviciilor publice de interes local , finantate integral din venituri extrabugetare raman la dispozitia acestora urmand a fi folosite in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Este important de retinut ca , potrivit art. 8 din Legea bugetului de stat pe anul 2000 , pentru anul 2000 se suspenda aplicarea art. 1 alin (1) lit e) din Ordonanta Guvernului nr. 70 /1994 privind impozitul pe profit , cu modificarile si completarile ulterioare, privind obligatia la plata impozitului pe profit a institutiilor publice , pentru veniturile extrabugetare din activitati economice desfasurate in conditiile legii.

Soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor publice care realizeaza venituri extrabugetare din desfasurarea de activitati economice se varsa integral la bugetul de stat sau la bugetele locale , dupa caz, daca legea nu prevede altfel.

Consiliile locale si judetene pot hotara ca soldurile anuale rezultate din executia bugetelor institutiilor si serviciilor publice subordonate , finantate integral din venituri extrabugetare , sa se preia la bugetul local, dupa deducerea sumelor incasate anticipat si a obligatiilor de plata.

4.2. Executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciilor publice de interes local

Executia de casa a bugetelor institutiilor si serviciile publice de interes local se efectueaza prin unitatile teritoriale ale trezoreriei statului.

Consiliile locale si judetene pot aproba infiintarea de activitati integral finantate din venituri extrabugetare pe langa unele institutii si servicii publice stabilind domeniul de activitate , categoriile de venituri , natura cheltuielilor, sistemul de organizare si functionare a acestor unitati.

Bugetele de venituri si cheltuieli pentru activitatile finantate integral din venituri extrabugetare se intocmesc o data cu bugetul institutiilor sau serviciului public de care apartin si se aproba o data cu bugetul acestora.

Veniturile si cheltuielile activitatii finantate integral din venituri extrabugetare se grupeaza pe baza Clasificatiei indicatorilor privind finantele publice, aprobate de Ministerul Finantelor. (Anexa 3 “Clasificatia institutiilor si activitatilor autofinantate- la clasificatia aprobata prin Ordinul Ministrului finantelor nr. 1394/1995 cu modificarile si completarile ulterioare).

In situatia nerealizarii veniturilor prevazute in bugetele activitatilor finantate integral din venituri extrabugetare cheltuielile vor fi efectuate in limita veniturilor realizate.

Soldurile anuale , rezultate din executia bugetului de venituri si cheltuieli ale activitatilor finantate din venituri extrabugetare se reporteaza in anul urmator sau se preiau la bugetul local , in conditiile legii.

In situatia in care , la infiintarea unor institutii sau a unor servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integral din venituri extrabugetare , acestea nu dispun de fonduri suficiente , in baza unei documentatii temeinic fundamentate , consiliile locale si judetene pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza de conventie (pct.III .3 , pag. 4).

Imprumuturile acordate pot fi rambursate in termen de un an de la data acordarii.

Institutiile publice , serviciile publice si activitatile finantate din venituri extrabugetare au deschise in unitatile teritoriale ale trzoreriei statului conturi de disponibilitati prin care acestea efectueaza operatiuni de incasari si plati:

Disponibilul din mijloace extrabugetare ale institutiilor de subordonare locala (ct. 50.04),

Disponibil din donatii (ct. 50.07)

Disponibil al institutiilor subventionate din bugetul local ( ct. 50.10)

Potrivit Legii 189/1998, art. 47, serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a mijloacelor fixe aferente acestor activitati prin tarif sau pret, potrivit legii.

Sursele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca sursa de finantare a acestora.

4.3. Particularitatile privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni generate de activitatile de natura economica desfasurate de institutiile si serviciile publice de interes local.

Activitatile de natura economica , pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe , se stabilesc prin Hotarare a Guvernului.

Inregistrarile in contabilitate:

La instituia publica de interes local:

225 = %

531

232 TVA

120 = 225

531 = 520.01

232/buget local subcap31.02.06

232 = 120

La bugetul local:

103 = 500 subcap. 31.02.06

Operatiunile privind executia bugetului de venituri si cheltuieli la institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare se inregistreaza in contabilitatea acestora, potrivit normelor metodologice in vigoare, cu urmatoarele precizari:

a.cheltuielile pentru dezvoltare (investitii) se inregistraza in contul 420 'Cheltuielile institutiei publice finantate din venituri extrabugetare: art 74.

b.Cheltuielile aferente investitiilor in curs de executie se transfera la finele anului in contul 415 'Cheltuieli pentru investitii in continuare'

c.Soldul contului de disponibil 120 'Disponibil al institutiei finantate din venituri extrabugetare ramas la finele anului se repartizeaza astfel:

-partea aferenta dezvoltarii, ramasa neutilizata in anul respectiv (diferenta dintre prevederile bugetare si platile de casa), se evidentiaza intr-un cont analitic distinct 120.02 'Sold din anul precedent aferent dezvoltarii conform Ord. G. nr. 14/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 27/1999'

-diferenta ramasa se inregistreaza in contul 120.01 'Disponibil al institutiei publice finantate din venituri extrabugetare-activitatea curenta';

d.soldul contului 528 'Venituri din anii precedenti si alte surse' reflecta in mod corespunzator operatiunile de la pct. C), utilizandu-se un analitic distinct 528.03 'Venituri din anii precedenti si alte surse aferente dezvoltarii', astfel:

-la finele anului , inregistrarea cheltuielilor aferente lucrarilor de investitii neterminate , care se continua in anul urmator:

415 = 420.74

-la finele anului, inchiderea conului de cheltuieli , exclusiv sumele de la 420.74, aferente lucrarilor de investitii neterminate, care se utilizeaza in anul urmator;

520 = 420;

-dupa depunerea darii de seama contabile , inchiderea contului de venituri;

520 = 528.01;

-constituirea partii aferente investitiilor in continuare;

528.01 = 528.02;

-constituirea partii aferente dezvoltarii, ramasa neutilizata , ramase neutilizata la finele anului:

528.01 = 528.03;

e.investitiile efectuate in anul urmator din sumele rezervate potrivit legii se inchid la finele anului prin debitul contului 58.03 ;

528.03 = 420.74;

a.                            investitiile in continuare se inchid la finele anului in care au fost terminate prin debitul contului 528.02;

528.02 = 415.

Valoarea reevaluata a mijloacelor fixe , determinata in conditiile art. 2 din O. G. nr. 14/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 27/1999, se inregistraza in contul in afara bilantului 908 'Valoarea reevaluata, a mijloacelor fixe conform O. G. nr. 14/1998,aprobata si modificata prin Legea nr. 27/1999', iar amortizarea calculta potrivit legii, in contul 909 'Amortizarea mijloacelor fixe conform O.G. nr. 14/1998, aprobata si modificata prin Legea nr. 27/1999'.

Dezvoltarea in analitice a conturilor respective se face conform clasificarii mijloacelor fixe, potrivit reglementarilor in vigoare.