Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Constatari privind elaborarea si analiza bilantului contabil la S.C. "ICERP" S.A

Contabilitate




CONCLUZII SI PROPUNERI




.1 Constatari privind elaborarea si analiza bilantului contabil la S.C. "ICERP" S.A

.2 Posibilitati de imbunatatire a elaborarii si analizei bilantului contabil

6.2.1 Introducerea tabloului de finantare

6.2.2 Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune

CONCLUZII SI PROPUNERI

.1 Constatari privind elaborarea si analiza bilantului contabil la S.C. "ICERP" S.A

O mai buna cunoastere a situatiei patrimoniului este strict necesara pentru a participa cu succes la viata economica si chiar sociala a unei intreprinderi. Prezenta lucrare urmareste stabilirea si analiza bilantului contabil, īntrucāt acesta este cel mai important si cel mai complex document al contabilitatii, care "oglindeste" activitatea agentului economic. Titularul unui patrimoniu trebuie sa verifice situatia lui la o anumita perioada de timp, iar bilantul contabil este metoda prin care comerciantul evalueaza īntreaga sa activitate pe parcursul unui exercitiu financiar.

Obiectul lucrarii de fata īl constituie bilantul contabil al societatii comerciale "ICERP S.A." Ploiesti. Este, deci, o lucrare cu precadere practica.

Abordānd succesiv diferitele etape ce trebuie parcurse in stabilirea modului de īntocmire a bilantului societatii mai sus mentionate, lucrarea este structurata in capitole.

Primele 3 capitole cuprind elemente teoretice, necesare pentru aprofundarea notiunii de "bilant" si cunoasterea societatii comerciale "ICERP S.A.". Acestui din urma demers i-am dedicat in īntregime capitolul III.

Ultimele capitole ale lucrarii sunt un mode 757g617h l practic de īntocmire , analiza si control a bilantului contabil la sfarsitul exercitiului financiar 2002.

In primul capitol al lucrarii am abordat, din punct de vedere teoretic, bilantul contabil in sistemul anglo-saxon unde se constata ca sunt definite trei mase valorice: (i) - Assets (bunurile sau activele); (ii) - Liabilities (datorii); (iii) - Shareholders equity (capitaluri proprii) - prezentate fie in formatul orizontal, fie in formatul vertical. Activul bilantier este prezentat in ordinea crescatoare a lichiditatilor lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatilor lor. In Statele Unite firmele isi prezinta activele si pasivele in ordinea descrescatoare a lichiditatii, respectiv exigibilitatii lor. Aceasta clasificare denota un element al culturii contabile de tip american, accentul pus pe elementele pe termen scurt: lichiditatile si exigibilitatile imediate, prezentate ca prime elemente ale structurilor bilantiere.

Mai departe am subliniat eforturile facute de Uniunea Europeana pe linia armonizarii sistemelor de contabilitate si a intocmirii rapoartelor societatilor comerciale care s-au concretizat in directivele la care sunt supuse statele membre. Este vorba despre directiva a IV-a si directiva aVII-a. O data cu finalitatea lucrarilor directivelor, fiecarui stat membru ii revine obligatia de a le incorpora in legislatia nationala.

Procedand la o reforma inspirata de experienta franceza, in acord cu dispozitiile Directivei a IV-a europene, normalizatorii romani au optat pentru o schema de bilant sub forma de tablou cu doua parti - partea stanga numita activ, si partea dreapta, numita pasiv.

Viziunea generala asupra bilantului este una functionala. Elementele patrimoniului intreprinderii sunt clasificate in activ si pasiv, conform destinatiei economice, respectiv dupa provenienta (natura juridica). Criteriile de lichiditate-exigibilitate sunt numai criterii secundare de clasificare: in interiorul structurilor definite de primul criteriu, activele sunt clasificate in ordinea crescatoare a lichiditatii lor, iar pasivele, in ordinea crescatoare a exigibilitatii lor.

Tot in acest capitol se regasesc si Standardele Internationale de Contabilitate (IAS 1)- Prezentarea Situatiilor Financiare, norme privind bilantul in sistem international, cat si cele patru componente ale bilantului contabil (bilantul, contul de profit si pierdere, si raportul de gestiune).

In capitolul II am abordat, de asemenea, din punct de vedere teoretic, lucrarile preliminare elaborarii bilantului contabil (intocmirea balantei de verificare inainte de inventariere, inventarierea generala a patrimoniului, contabilitatea operatiunilor de regularizare, determinarea rezultatului exercitiului si repertizarea acestuia) si despre verificarea si certificarea bilantului.

Urmatoarele trei capitole cuprind studiul de caz efectuat la societatea comerciala "ICERP" S.A.

Capitolul III reuneste datele privitoare la societate ca: istoric, obiect de activitate, forma juridica, organizarea productiei si a muncii, performantele intreprinderii, modul de organizare a contabilitatii.

S.C. ICEPR S.A. Ploiesti este o societate cu profil mixt cercetare-productie, cu 45 de ani de experienta in domeniul lubrifiantilor si aditivilor, fabricand peste 300 de tipuri de uleiuri, aditivi, unsori, inhibitori de coroziune, fluide pentru prelucrarea metalelor, toate realizate pe baza de cercetare proprie si comercializate sub marcile: LUBRICERP , PROTICERP si ADIROL

Datorita specialistilor sai, care au 8 de inventii brevetate, 51 de inventii in curs de brevetare cat si a laboratorului sau unic in domeniul lubrifiantilor acreditat in conformitate cu standardele europene SR EN 45 000 si SR ISO 9002, societatea se afla intr-un continuu proces de inovare si modernizare.

In prezent, societatea cu un numar de 250 de angajati bine structurati pe sectii ( sectia motoare - 15 angajati, unsori - 31 angajati, aditivi - 54 angajati, LICLA (laboratorul pentru testarea calitatii) - 21 angajati, atelierul prototipuri - 46 angajati, personalul tessa -71 angajati realizeaza o productie structurata astfel: fluide de prelucrare metale 30%, aditivi 30%, uleiuri industriale 1 %, biocizi 12%, unsori 8%, uleiuri de motoare 3%.

In decursul activitatii sale societatea a inregistrat performante importante in domeniul producerii lubrifiantilor si aditivilor, fapt ce a favorizat cresterea volumului de activitate si, implicit, marirea profitului, a cifrei de afaceri, cat si a celorlalti indicatori de performanta. In ultimii 3 ani cifra de afaceri a crescut de la 2 .128 mil. lei in 2000, la 34. mil. lei in 2001 si a ajuns la 55.388 mil. lei in 2002; profitul dupa o scadere intre 2000-2001 de la 7.630 mil. lei la 6.249 mil. lei, in 2002 acesta a inregistrat o marire cu apoape 99% ajungand la12.053 mil. lei; iar situatia neta a crescut de la12.332 mil. lei in 1998, la 17. mil. lei in 2001 si a ajuns la 25.611.mil. lei in 2002.

In structura functionala a S.C. ICERP S.A. Ploiesti sunt delimitate functiile de baza ale acesteia: functia de cercetare-dezvoltare, comerciala, financiar-contabila, de productie si de personal.

Functia financiar-contabila antreneaza doua genuri de activitati, si anume: activitatea financiara si activitatea contabila.

Cadrul de realizare a acestei importante functii este asigurat in structura organizatorica de directia financiar-contabila, condusa de catre directorul financiar-contabil sau contabilul sef.

Biroul contabilitate financiara poate fi structurat in mai multe compartimente: compartimentul Registrul jurnal general, Bilant si Contul de profit si pierdere, compartimentul Contabilitatea stocurilor, compartimentul Contabilitatea cheltuielilor, compartimentul Inventarierea si evaluarea patrimoniului.

In Capitolul IV se trece la elaborarea bilantului contabil pe anul 2000, respectandu-se toate etapele premergatoare.

Pentru centralizarea si controlul exactitatii datelor inregistrate in conturi se intocmeste balanta de verificare inainte de inventarierea patrimoniului, dupa care se trece la inventarierea propriu-zisa.

O atentie deosebita se acorda la inventarierea faptica claselor 2 si 3 de conturi: Clasa 2 " Conturi de imobilizari", Clasa 3 "Conturi de Stocuri si Productie in Curs de Executie".

In data de 9.11.2002 a fost facuta inventarierea conform deciziei interne nr. 48. In urma inventarierii mijloacelor fixe si a obiectelor de inventar s-a constatat ca soldul valoric al mijloacelor fixe este de , egal cu scripticul din balanta, iar la obiecte de inventar soldul valoric este de , egal cu scripticul din balanta. La nici unul din departamentele mai sus mentionate, subcomisiile de inventariere nu au constatat si nu au inregistrat minusuri sau plusuri. Gestionarii au intocmit referate cu propuneri de casare pentru obiecte ce sunt deteriorate, datorita folosirii mult prea indelungate.

Nu s-au efectuat propuneri pentru provizioane de depreciere.

Inventarierea s-a desfasurat in conditii normale, respectandu-se prevederile legale si graficul prevazut de comisie.

In conformitate cu dispozitiile Legii nr. 82/1991, H.G. privind inventarierea patrimoniului si a deciziei interne nr. 48/9.11.2000, Comisia de Inventariere a soldurilor prevazute in clasele 3, 4 si 5 din planul de conturi a constatat ca nu s-au stabilit diferente cantitative si valorice.

Inainte de inchiderea exercitiului financiar pe anul 2002, pentru elaborarea bilantului contabil s-a intocmit balanta de verificare pe luna decembrie.

In urma intocmirii balantei de verificare pe luna decembrie 2002 s-au constatat urmatoarele:

Capitalul social nu a suferit modificari in cursul anului 2002, la 31.12.2002 valoarea acestuia fiind de 4.683.400 mii lei;

Evaluarea elementelor patrimoniale a fost facuta in conformitate cu prevederile punctului 19 din Regulamentul de aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991;

In balanta de verificare la 31.12.2002 au fost preluate datele din conturile sintetice care corespund cu soldurile din balantele analitice ale fiecarui cont.

Bilantul contabil a fost intocmit pe baza datelor din balanta de verificare sintetica la 31.12.2002 cu respectarea normelor metodologice.

in continuare se prezinta realizarile economico-financiare reflectate in bilant.

- Din analiza creantelor si obligatiilor unitatii se constata ca unitatea detine active circulante, in suma de 18.337.363 mii lei, din care 5.693.488 mii lei reprezinta disponibilitatile in cont la finele anului, iar 5.230.000 mii lei creante de incasat. Datoriile unitatii pe aceeasi perioada sunt de 4.697.748 mii lei, care reprezinta salarii, TVA si furnizori, achitati deja in cursul lunii ianuarie.

Modul de realizare a indicatorilor si criteriilor de performanta pentru anul 2002 se prezinta astfel:

- Prin bugetul de venituri si cheltuieli aprobat pentru anul expirat s-a prevazut o cifra de afaceri de 58.000.000 mii lei si s-au realizat mii lei, deci cu mii lei mai mult. La acest volum de afaceri s-a realizat un profit brut de 12.052.955 mii lei.



Criteriile de performanta pentru anul 2002 s-au realizat astfel:

Realizat .

Realizat .

Realizat .

Rata profitului brut
Productivitatea muncii (mii lei/salariat)

236 mil

Perioada de recuperare a creantelor (zile)

Perioada de rambursare a datoriilor (zile)

Ponderea salariilor in costuri

Dupa intocmirea bilantului contabil comisia de cenzori a trecut la efectuarea auditului contabil si a intocmit un raport de audit financiar si certificare a bilantului contabil pe anul 2002. In Capitolul V se trece la analiza performantelor intreprinderii pe baza indicatorilor bilantieri.

Aici se analizeaza principalii indicatori ai echilibrului financiar pe baza datelor din bilant, comparativ pe ultimii trei ani.

In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor. In anul 2001 fata de 2000 situatia neta a crescut cu 5.214 mil. lei (42.2%), iar in 2002 fata de 2001 a crescut cu 8.065 mil. lei (45.9%).

Se poate observa o descrestere a activelor imobilizate in totalul activelor de la 42.6% in 1999 la 39.3% in 2002.

Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 7.705 mil. lei in 2000, la 10.879 mil. lei in 2001 si respectiv 18.337 mil. lei in 2002. In cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile

Desi capitalul propriu a crescut de la 12.322 mil. lei in 2002, la 17.546 mil. lei in 2001 si 25.611 mil. lei in 2002, ponderea acestuia in pasivul total a scazut de la 92.5% in 2001 la 84.5% in 2002

Datoriile au scazut de la 12% in 2000 la 7.5% in 2001, iar in 2002 au crescut pana la 15.5% din pasivul total.

In toate cele trei exercitii financiare, echilibrul financiar este respectat: FR > NFR, aceasta implicand un sold pozitiv de trezorerie TN >

Rezulta de aici ca fondul de rulment este suficient de mare nu numai pentru finantarea nevoii de fond de rulment, ci si pentru asigurarea unei trezorerii care sa-i permita efectuarea de plasamente si detinerea unor disponibilitati.

In anii 2001 si 2002 cash-flowul este pozitiv ceea ce semnifica o crestere a capacitatii reale de finantare a investitiilor, o imbogatire a activului net real, o confirmare a majorarii valorii proprietatii .

Cash-flowul negativ din 2000 sugereaza o diminuare a capacitatii reale de autofinantare a investitiilor, o saracire a activului net real, o reducere a valorii intreprinderii

In continuare se face analiza solvabilitatii si lichiditatii pe baza urmatoarelor rate:

EXPLICATII

A.RATELE ECHILIBRULUI FINANCIAR

I.RATELE DE FINANTARE

1.Rata de finantare a imobilizarilor

rata fondulul de rulment RFRF

rata fondulul de rulment propriu RFRP

Rata de finantare a NFR RNFR



II.RATELE DE LICHIDITATE

Rata lichiditatii generale RLG

Rata lichiditatii reduse RLR

Rata lichiditatii imediate RLI

Rata solvabilitatii pe termen lung RSTL

B.RATE DE INDATORARE

Rata levierului (L)

Rata independentei financiare RIF

Observam ca nu se inregistreaza diferente considerabile in structura de finantare a intreprinderii in decursul celor trei ani. Rata fondului de rulment fiind supraunitara inseamna ca imobilizarile au fost finantate din resurse permanente, in special din resurse proprii.

Rata lichiditatii generale apara intreprinderea de situatia de a se confrunta cu o ruptura de trezorerie .

Valorile ridicate ale ratelor de lichiditate redusa constituie o garantie a solvabilitatii.

Ratele de indatorare, prin valorile subunitare si descrescatoare evidentiaza un grad de indatorare redus, respectiv o autonomie financiara ridicata.

In intervalul analizat, echilibrul economico - financiar cunoaste o evolutie favorabila, la finele perioadei incadrandu-se in parametrii normali, fapt ce atesta functionarea corespunzatoare a firmei.

6.2 Posibilitati de imbunatatire a elaborarii si analizei bilantului contabil

6.2.1 Introducerea tabloului de finantare

Tabloul de finantare este documentul financiar de sinteza cu caracter complementar, care explica variatia patrimoniului intreprinderii, evidentiind fluxurile financiare care au avut loc in cursul perioadei analizate. El constituie un instrument extrem de eficient in diagnosticarea financiara a unei intreprinderi.

In elaborarea tabloului de finantare se utilizeaza in principal datele din doua bilanturi succesive, precum si cele din contul de rezultate. Tabloul de finantare se delimiteaza ca o "punte" intre bilantul de deschidere si bilantul de inchidere al unui exercitiu.

Tabloul de finantare prezinta fluxurile de utilizari si de resurse ale unei perioade date (de obicei un an), de o maniera sintetica, descriind modul in care resursele intreprinderii au permis finantarea necesitatilor perioadei considerate. El permite, de asemenea, sa se aprecieze politica de investitie sau de dezinvestitie, de repartizare a profitului, de indatorare sau de rambursare de gestiune a ciclului de exploatare, de evolutie a trezoreriei.

Necesitatea utilizarii tabloului de finantare se intemeiaza pe faptul ca acesta furnizeaza utilizatorilor informatii utile privind evolutia globala a trezoreriei ceea ce permite acestora sa evalueze capacitatea intreprinderii de a genera lichiditati, sau, dupa caz, necesitatile in materie de disponibilitati.

Informatiile privind fluxurile financiare servesc necesitatii evaluarii schimbarilor produse in structura financiara a intreprinderii ( inclusiv in solvabilitatea si lichiditatea sa), iar pe aceasta baza, creeaza conditii concrete modificarii valorilor si datelor calendaristice ale intrarilor de fonduri si previzionarii trezoreriei.

Aprecierea starii si evolutiei echilibrului financiar, precum si a indatorarii intreprinderii constituie informatii utile in activitatea de analiza si previziune atat pentru managerii acesteia, cat si pentru imprumutatori. Pe baza informatiilor oferite de acest document, conducerea intreprinderii trebuie sa se asigure ca dispune de resurse financiare suplimentare pentru realizarea investitiilor prevazute, iar daca acestea sunt insuficiente, sa poata evalua din timp alte posibilitati de procurare.

Tabloul de finantare permite, de asemenea, aprecierea riscului de nerambursare la scadenta a imprumuturilor contactate. Capacitatea de autofinantare degajata constituie o sursa stabila care permite finantare investitiilor, rambursarea imprumuturilor financiare contractate si plata dividendelor. Daca aceasta nu este suficienta, intreprinderea poate sa-si prevada si alte surse proprii interne, ca de exemplu, cesiunea unor imobilizari.

Concluzia este aceea ca acest document financiar de sinteza constituie nu numai un instrument util conducerii intreprinderii, dar si o forma de satisfacere a cerintelor informationale ale utilizatorilor externi.

Desi pana in prezent nu exista un consens in ceea ce priveste "modelul tip" al tabloului de finantare, teoria si practica financiara internationala recomanda utilizarea tabloului "utilizari-resurse" si a tabloului fluxurilor de trezorerie.

Tabloul de finantare sau tabloul "utilizari-resurse" explica modul de formare si utilizare a fondului de rulment net global (FRNG) a necesarului de fond de rulment (NFR) si a componentelor lor.

Tabloul fluxurilor de trezorerie analizeaza variatia trezoreriei, considerata ca o variabila strategica.

Baza de date pentru intocmirea tabloului de finantare o formeaza bilantul, contul de profit si pierdere , precum si o serie de informatii complementare . Cu toate ca intocmira tabloului de finantare are, in general, un caracter facultativ in diagnosticul financiar, in special al marilor firme, prezinta o importanta deosebita atat pentru a stabili modul in care au fost realizate obiectivele strategice pentru perioada expirata, cat in special pentru a previziona sursele de finantare necesare pentru amplificarea activitatii firmei.

Se poate afirma ca intocmirea tabloului de finantare are rolul de a explica formarea fondului de rulment si relatia acestuia cu soldul de trezorerie prin intermediul fluxurilor monetare.

In esenta, tabloul de finantare reflecta fluxurile de surse financiare permanente si temporare si modul lor de utilizare.

Avandu-se in vedere faptul ca FR= Ac -Dc modificarea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt, fata de perioada precedenta, determina variatia FR.

O crestere a fondului de rulment inseamna, in fapt, un plus de capital permanent, ceea ce echivaleaza cu o investitie suplimentara, intrucat activele circulante nu pot fi diminuate sub limita minima care asigura functionalitatea intreprinderii. Aceasta limita are in vedere volumul creditului comercial oferit de furnizori, imprumutul pe termen scurt care se acorda de banci in anumite conditii, precum si asa-numitele pasive minime permanente.

Cele mentionate pun in evidenta problema alocarii rationale a surselor financiare, care trebuie solutionata in concordanta cu anumite reguli.

O prima regula este aceea ca activele cu caracter permanent trebuie finantate din surse permanente, stabile, in timp ce activele cu caracter aleator, cu surse corespunzatoare. Aceasta grupare nu se suprapune cu impartirea activului in fix si circulant, intrucat o parte din activele circulante au caracter de permaneta.

A doua regula are in vedere continuitatea procesului de productie, care impune existenta in permanenta de stocuri minime, din care unele cu caracter de siguranta.

Corespunzator surselor de finantare, pe langa cele permanente, distingem si pe cele "minime" cu caracter de "permananta".

Aceasta grupare a ctivelor circulante si pasivele exigibile pe termen scurt permite realizarea compatibilitatii dintre sursele de finantare pe termen scurt si plasamentele corespunzatoare.

Dimensiunea nevoii de fond de rulment rezulta din miscarea activelor circulante si a datoriilor pe termen scurt. Aceasta dimensiune trebuie sa se inscrie intr-un plafon minim al plasamentelor in active circulante, precum si o limita superioara acceptabila de indatorare pe terman scurt, care sa nu afecteze credibilitatea fata de furnizorii si clientii firmei.

Daca se are in vedere procesul de rotatie a capitalului care se finalizeaza prin recuperarea investitiei, materializata in lichiditati, pentru finele exercitiului poate fi folosita si ecuatia: D TN D FR - D NFR. Aceasta ecuatie pune in evidenta cresterea gradului de lichiditate si in consecinta a solvabilitatii, prin care se poate aprecia puterea economico-financiara a acesteia, ca efect al autofinantarii.

Sporirea fondului de rulment pe seama aportului de capital sau a creditului poate fi o solutie temporara de consolidare a pozitiei financiare a intreprinderii in cadrul sectorului propriu de activitate.

6.2.2 Utilizarea soldurilor intermediare de gestiune

Obtinerea profitului este scopul oricarei afaceri, constituind astfel obiectivul principal al intreprinderii. Este adevarat ca au fost date si alte interpretari acestui obiectiv, cum ar fi, securitatea financiara a firmei, cresterea valorii acesteia sau asigurarea viabilitatii in conditii de competitie interna si internationala cu respectarea restrictiilor impuse de dezvoltarea durabila.



Chiar si in cazul acestor formulari, in centrul actiunii se plaseaza profitul cascop care devine si premiza a actiunilor viitoare. Nu poate fi viabila o intreprindere care lucreaza in pierdere. Ca sa poata exista trebuie sa fie competitiva, fapt care impune eforturi financiare care au drept sursa profitul.

Instrumentul contabil pentru stabilirea rezultetului este contul "Profit si pierdere", care arata modul cum s-a ajuns la o stare patrimoniala si care au fost fluxurile de venituri si cheltuieli. Prin regruparea si restructurarea pozitiilor din acest cont se ajunge la "soldurile intermediare de gestiune", prezente in marea majoritate a lucrarilor de specialitate, inspirate din literatura franceza.

Aceste solduri reprezinta o abordare sectoriala a rezultatului, fiecare avand o anumita semnificatie si utilitate in gestionarea patrimoniului, daca informatia degajata este valorificata in mod corespunzator.

In cadrul sistemului de solduri, se disting:

a)

Marja Venituri din vanzari - Costul marfurilor

comerciala de marfuri vandute

Marja comerciala reprezinta rezultatul obtinut din operatiuni pur comerciale, indiferent de profilul de activitate al firmei. Urmarita in dinamica, permite evidentierea modificarilor structurale internenite in activitatea firmei. In acelasi timp marja comerciala constituie surse de acoperire a cheltuielilor fixe si implicit serveste la stabilirea pragului de rentabilitate si intervalul de siguranta pentru operatiunile comerciale.

Productia Venituri din vanzarea Productia Productia de

Exercitiului  productiei stocata imobilizari

b)

Este un indicator valoric care dimensioneaza activitatea industrial productiva a intreprinderii in cursul exercitiului. Prin modul de evaluare a elementelor componente, nu are un caracter omogen, deoarece productia vanduta este evaluata in preturi de vanzare, iar celelalte in costuri de productie.

Utilizarea in contabilitatea de gestiune a conturilor de venituri ar asigura omogenitatea elementelor componente.

c)

Valoarea Productia Marja - Consumuri provenite

adaugata exercitiului comerciala de la terti

Prin continut exprima cresterea de valoare obtinuta prin utilizarea factorilor de productie.

Ca indicator absolut de acumulari banesti, reprezinta sursa de remunerare a participantilor directi si indirecti la formarea acesteia, respectiv:

- personalul .......... ..... ...... ............ salarii si alte cheltuieli sociale

- statul.......... ..... ...... .......... ..... ...... ............. impozite si taxe

- bancile (creditorii).......... ..... ...... .......... ..... ...... ... dobanzile

- actionarii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ................. dividende

- intreprinderea.......................... amortismente si profit (autofinantare)

d)

Rezultatul Valoarea Subventii Inpozite Cheltuieli

(excedentul brut s pentru - si - cu

de exploatare adaugata exploatare taxe personalul

Exprima surplusul monetar potential obtinut din activitatea de exploatare si asigura sursa de autofinantare a investitiilor din amortizari, profit si provizioane. Este primul sold intermediar cu semnificatie de rentabilitate.

e)

Rezultatul Rezultatul Alte Cheltuieli Alte

exploatarii din venituri - cu amortizarile - cheltuieli

exploatare exploatare si provizioanele de exploatere

Caracterizeaza marimea absoluta a rentabilitatii activitatii de exploatare si constituie sursa principala pentru acoperirea unor categorii de cheltuieli care nu sunt legate de exploatare. Este influentat de politica de amortizare si de constituire a provizioanelor.

f)

Rezultatul curent Rezultatul Venituri - Cheltuieli

al exercitiului exploatarii financiare financiare

Reprezinta marja care defineste rentabilitatea de ansamblu a firmei, cu luarea in considerare si a rezultatelor directe ale activitatii financiare propriu-zise, dar care sunt in legatura directa cu activitatea de exploatare. Apelarea la credite poate fi determinata in unele cazuri si de ineficienta activitatii din exploatare, dupa cum realizarea de venituri financiare este posibila ca urmare a rezultatelor din exploatare.

g)

Rezultatul Venituri Cheltuieli

exceptional exceptionale exceptionale

Caracterizeaza rezultatul in urma unor operatii cu caracter exceptional intervenite in activitatea intreprinderii, care se refera la operatiuni de gestiuni sau de capital.

h)

Rezultatul exercitiului Rezultatul Rezultatul - Impozit

sau profitul net curent exceptional pe profit

Exprima profitul sau pierderea la finele exercitiului.










Document Info


Accesari: 6245
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )