Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Contabilitatea capitalurilor la S.C. Minexfor S.A.

Contabilitate




1. PREZENTAREA GENERALĂ A

ÎNTREPRINDERII




SCURT ISTORIC AL ÎNTREPRINDERII

SC MINEXFOR S.A. DEVA are sediul în Deva, Strada Titu Maiorescu nr.2, Judetul Hunedoara. Este înregistrata la Oficiul Registrului Comertului HD-DEVA sub numarul J20/431991 cu codul fiscal R2114206.

S.C. MINEXFOR S.A. Deva este o întreprindere cu traditie în industria mineritului dainuind de 50 ani, ea fiind înfiintata în anul 1950.

Traditia miniera s-a mentinut prin participarea directa a populatiei a carei principala ocupatie a fost exploatarea miniera, ca de exemplu la Rosia Montana, Bucium, Almasu Mare, Brad, Valisoara, Baita, Hondol si Sacarâmb .

Lucrarile de prospectare si explorare au capatat o organizare sistematica prin metode complexe, dupa actul nationalizarii din 1948.

Prima întreprindere cu profil special pentru lucrari geologice de prospectiuni si explorare a fost 4 ARDEALUL care a activat în regiunea aurifera a Muntilor Metaliferi începând din anul 1950.

În anul 1995, odata cu înfiintarea Trustului aurului Brad care preia sarcina exploatarii tuturor zacamintelor de aur din Muntii Metaliferi ia nastere si IECM Brad care se ocupa cu lucrari de prospectare si explorare în domeniul aurifer, realizând proiectul general de prospectare a Muntilor Metaliferi pus în aplicare în 1960.

Aria de cercetare a Muntilor Metaliferi evaluata la 2000 km2 a fost împartita în trei zone, dupa cum urmeaza: - Zona Brad - Sacarâmb

- Zona Stanija - Almasu Mare-Zlatna

- Zona Rosia Montana - Bucium-Baia de Aries

Ministerul Minelor a folosit în acest scop Trustul de Prospectiuni si Explorari Miniere cu sediul la Bucuresti care avea mai multe unitati de executie la Alba Iulia (4Ardealul), Brad (IECM), Dr. Petru Groza (IPE). Începând din 1963 majoritatea lucrarilor din Muntii Metaliferi au trecut în seama IEMH respectiv IPEGH - Institutul de Prospectari si Explorari Geologice Hunedoara-Deva.

IPEGH- ul a preluat personalul si mijloacele tehnice ce apartinusera întreprinderii 4ARDEALUL si în parte celorlalte unitati de cercetare din Muntii Metaliferi.

Aceste lucrari s-au concretizat în proiecte care au fost executate în parte de IPEGH DEVA.

În anul 1991 IPEGH Deva si-a schimbat denumirea în S.C. MINEXFOR S.A. Deva.

Un eveniment însemnat in viata societatii s-a petrecut in primele doua luni ale anului 1999 când a fost finalizat procesul de privatizare declansat în octombrie 1998 în urma caruia Asociatia Salariatilor Minexfor a preluat pachetul majoritar de actiuni de la F.P.S.

Actualele sectii ale S.C. MINEXFOR S.A. DEVA sunt la Brad, Vetel, Chimindia, Dezna, Teliuc, Abrud si Iscroni.

LOCUL ÎNTREPRINDERII ÎN ECONOMIE

Întreprinderea are o vechime de 50 de ani si este inclusa în Programul national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica. Exista opt unitati de profil în tara care acopera întreaga cercetare geologica din tara.

În 2004 ocupa locul I pe judet în cadrul concursului organizat de Camera de Comert si Industrie Hunedoara la categoria servicii profesionale oferite de întreprinderile mijlocii, iar în 2003 locul III.

În anul 2000, firma a ocupat premiul 2 la acelasi concurs organizat de Camera de Comert si Industrie Hunedoara, precum si locul 3 pe tara la întreprinderile mici si mijlocii.

Firma a luat în anul 1999 locul 2 pe judet din cadrul societatilor mici si mijlocii pe ramura cercetare - minerit.

Societatea a mai fost premiata pentru descoperirea zacamintelor aurifere cu ordinul Erou al muncii socialiste ocupând de trei ori locul 1 si de doua ori locul 2.

Modul de constituire al ÎNTREPRINDERII si obiectivele de activitate ale acesteia

În anul 1990, prin H.G.1272/90 IPEGH se transforma în S.C. MINEXFOR S.A. DEVA. În 1999 societatea se privatizeaza prin contractul de vânzare-cumparare 74/9.

Societatea are un capital social de 8.600.375 mii lei împartit în 344.015 actiuni la valoarea nominală de 25000 lei pe actiune.:

Structura actiunilor:

ASOCIAŢI

NR ACŢIUNI

VALOARE

(MII LEI)

PROCENTAJ

Asociatia MINEXFOR

SIF BANAT- CRISANA

Stan Ionel Maricel

Persoane fizice

Total

Principalele obiective de activitate ale S.C. MINEXFOR S.A.:

Activitatea de baza a societatii, în decursul timpului, a fost aceea de cercetare geologica, adica executarea lucrarilor de prospectiuni si a lucrarilor geologice, lucrari miniere (orizontale si verticale) si lucrari de foraj, în subteran si la suprafata. Lucrarile de foraj executate de catre S.C. MINEXFOR S.A. DEVA acopera întreaga gama de lucrari de acest gen folosite în exploatarea substantelor minerale utile solide si lichide, cu exceptia petrolului. Astfel, pâna în prezent s-au executat foraje verticale de suprafata si/sau din subteran de pâna la 1.500m, respectiv 1.200 m adâncime, foraje orizontale de pâna la 750 m, foraje înclinate, deviate sau speciale la adâncimi ce au depasit uneori 500 m. De asemenea, activitatea de explorare pentru ape subterane a presupus sapararea forajelor piezometrice, hidrogeologice, de captare a unor surse de apa, urmate de constructii si echipari speciale ale gaurilor de sonda, precum si operatiuni de testare - probare a acviferelor interceptate. Forajele hidrogeologice si de alimentare cu apa au reprezentat si reprezinta un segment important al activitatii de explorare, demne de consemnat fiind rezultatele obtinute în Forajele FH15 - Batiz, FH10 Cergau, FH2 - Chimindia s.a.m.d. unde societatea a reusit identificarea si captarea unor surse de apa cu debite si calitati deosebite.

Dar pe lânga aceasta societatea mai are si alte obiective de activitate. Dintre acestea cele mai importante sunt:

recuperarea aurului din aluviuni, prelucrarea si valorificarea lui;

executarea lucrarilor de exploatare în cariera si prelucrarea rocilor ornamentale;

exploatari forestiere si exploatarea lemnului;

executarea lucrarilor de constructii civile si industriale;

executarea de analize de laborator;

executarea de lucrari agricole si zootehnice;

executarea lucrarilor de vulcanizare, echilibrare roti si testare frâne pentru autovehicule;

executarea de foraje ape;

comercializarea produselor agroalimentare.

În perioada 1999 - 2004 întreprinderea a înregistrat modificari importante. Societatea a înfiintat trei societati cu raspundere limitata cu capital majoritar MINEXFOR S.A. DEVA in zonele defavorizate. Pe aceasta cale s-au creat locuri de munca pentru populatia disponibilizata din zonele miniere respective.

S-a dezvoltat un atelier modern de revizii si reparatii auto dotat cu aparatura TIP-TOP Sthalgruber München, Germania.

Totodata s-a obtinut licenta de explorare si exploatare a izvoarelor de apa minerala de la Chimindia unde s-a amenajat spatiul pentru montarea unei instalatii de îmbuteliere a apei minerale. Tot la Chimindia s-au pus bazele unei ferme biologic-dinamice în colaborare cu Asociatia Nerva.

1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ

S.C. MINEXFOR S.A. DEVA are o structura organizatorica aprobată în sedinta Consiliului de Administratie din luna iulie 1999. La nivel central este împartita în cinci directii conduse de un Consiliu de Administratie si de Directorul General. Directiilor le sunt subordonate serviciile, birourile si obiectivele din teritoriu.

Text Box: LABORATOR

Text Box: GEST.DOC.GEOL.LICEN.Text Box: ATEL. AUTO  TIP+TOPText Box: ATELIER REPARATIIText Box: B. MECANICText Box: B.INFORMText Box: B. GEO-TOPO

A.G.A.

 
Schema organizatorica a S.C. "MINEXFOR" S.A. Deva

La nivel central structura se prezinta astfel:

Adunarea Generala a Actionarilor

Consiliul de Administratie

Directorul General

Directorii Executivi

1. AGA se convoaca de sase ori pe an si extraordinar la cererea Consiliului de Administratie sau a actionarilor. Are urmatoarele atributii principale:

Aproba bugetul de venituri si cheltuieli ;

Aproba bilantul contabil si contul de profit si pierdere ;

Aproba listele pentru investitii;

hotaraste cu privire la cresterea sau scaderea capitalului social .

2. Consiliul de Administratie se întruneste odata pe luna. Este condus de un presedinte care este si Directorul General al firmei. Este format, de regula, din reprezentanti din partea:

-FPS

-SIF

- Asociatii Minexfor

Are urmatoarele atributii:

- poate delega un Comitet de Directie care trebuie sa prezinte Registrul de debitari la fiecare sedinta a Consiliului de Administratie si-l poate revoca totodata.

3. Directorul General are urmatoarele atributii:

poate fi presedintele Consiliului de Administratie

primesc rapoarte zilnice de la Directorii Executivi

4. Directorii Executivi conduc si controleaza toate compartimentele operative ale societatii. În cadrul societatii exista urmatorii directori:

Director economic-conduce si organizeaza activitatea financiar-contabila;

Director exploatare si închideri mine-conduce activitatea de productie si lucrarile de conservare si închidere a minelor;

Director mecano - energetic si de administrare a patrimoniului urmareste activitatea de reparatii, întretinere a tuturor utilajelor de productie aflate în patrimoniu;

Director comercial-conduce activitatea de aprovizionare si desfacere a firmei;

Director exploatari forestiere si de roci ornamentale-conduce activitatea de exploatare si de prelucrare a rocilor ornamentale si a exploatarii forestiere;

5. Birourile functionale sunt urmatoarele:

I. Biroul financiar-contabil

În conformitate cu art.11 din legea nr.82/1991 contabilit 656f517g atea unitatilor patrimoniale se organizeaza, de regulă, în compartimente conduse de contabilul sef sau altă persoană împuternicită să îndeplineasca aceasta functie.

Principalele atributii ale acestui birou sunt:

  • organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
  • inventarierea patrimoniului si valorificarea rezultatelor acestuia
  • respectarea regulilor de întocmire a bilantului contabil si publicarea lui în Monitorul Oficial
  • pastrarea documentelor justificative
  • întocmirea Registrului jurnal, Cartea Mare si Registrul inventar împreuna cu documentele justificative si Bilantul contabil

II. Biroul valorificare pret - cost centralizeaza receptiile lunare care se executa la fiecare santier le valorifica si întocmesc situatii de lucrari pentru decontarea productiei cu Departamentul General Mine Geologie din Ministerul Industriilor si întocmeste toate contractele cu alti beneficiari de lucrari.

III. Biroul control financiar executa controlul financiar preventiv si controlul de gestiune.

IV. Biroul geo - topo si biroul tehnic - proiectare au urmatoarele atributii:

serviciul geologic întocmeste în teren hartile si stabileste punctele de lucru

realizeaza masuratorile pentru punctele de lucru se întocmesc proiectele geologice pe baza datelor din teren.

V. Biroul productie - CTE are urmatoarele atributii:

  • coordoneaza elaborarea programelor de productie pe ansamblul societatii, mobilizeaza toate resursele materiale, umane si tehnice

urmareste modul de realizare a prevederilor programului de productie

  • urmareste folosirea deplină a capacitatilor de productie

urmareste mentinerea si dezvoltarea capacitatilor de productie.

VI. Biroul marketing - contractari -desfacere are urmatoarele atributii:

analizeaza periodic nevoile de consum efective si potentiale ale unitatilor subordonate

investigheaza piata în vederea adoptarii strategiei ce urmeaza a fi pusă în aplicare

  • stabileste modalitatile de contractare ale potentialilor furnizori

VII. Biroul aprovizionare are ca atributii:

  • fundamenteaza programele de aprovizionare pe an, trimestre, luni pentru produsele din tara si din import
  • centralizeaza necesarele de materii prime si materiale
  • urmareste realizarea contractelor economice încheiate cu furnizorii
  • urmareste si verifica întocmirea documentelor ce însotesc marfa
  • organizeaza evidenta livrarilor de produse
  • face propuneri pentru îmbunatatirea activitatii de aprovizionare.

VIII. Biroul mecano - energetic, sectorul reparatii-întretinere are ca atributii:

  • avizeaza graficele anuale de opriri pentru reviziile tehnice si reparatii la utilajele de bază
  • elaboreaza proiectul programului anual de reparatii capitale si îl supune aprobarii Consiliului de Administratie
  • stabileste si supune aprobarii pentru utilajele principale normative de reparatii curente si de întretinere.

1.4. POTENŢIALUL ÎNTREPRINDERII

Managementul si resursele umane

S.C. MINEXFOR S.A. DEVA este o societate cu capital majoritar privat. Organul conducator al societatii este Consiliul de administratie alcatuit din 5 membrii:

ing. Ţandrau Nicolae în calitate de presedinte al Consiliului de administratie

ec. surean Ana- Maria

ministru secretar de stat, Stratulat Iuliana

ing . Inisconi Niculina care este reprezentanta APAPS

ec. Pavel Lucia care este reprezentanta SIF Banat- Crisana

În relatiile patrimoniale Consiliul de administratie a delegat ca reprezentanti în pe ing. Ţandrau Nicolae, în calitate de director general si pe ec. surean Ana Maria, în calitate de director economic.

Numarul personalului salariat angajat cu contract de munca pe o perioada nedeterminata a fost în 2002 de 381 de salariati, dupa care a scazut în 2003 la 149 de salariati, crescând mai apoi, în anul 2004 la 267 de salariati.

Reducerea numarului de personal în anul 2003 a fost determinata de restructurarea activitatii în minerit si în geologie si pe lânga aceasta a contribuit si procesul de privatizare a societatii.

Pe lânga personalul salariat, societatea are colaboratori a caror numar a scazut de la 263 în anul 2001 la 168 în anul 2002 si în anul 2003 la 79.

Dotarea tehnica

Pentru geologie, care este activitatea de baza, principalele utilaje sunt: instalatii de foraj, statii de compresoare, electrocompresoare, transformatoare de sudura, habe metalice, perforatoare, vagoneti, locomotive de mina.

Pentru dezvoltarea celorlalte activitati, care se numara printre obiectivele de activitate ale firmei s-au facut însa investitii. Dintre aceste investitii cele mai importante sunt:

pentru prelucrarea pietrei s-a achizitionat în1995 o linie automatizata de taiat si de lustruit placaje de marmura de la firma Dal Prete din Verona. Totodata s-a achizitionat si o masina de taiat marmura cu filou de diamant.

pentru prelucrarea lemnului, în anul 1992 s-a achizitionat un gater, urmând ca în anul aceste sa se investeasca într-un aburitor.

pentru atelierul de reparatii auto utilajele au fost achizitionate o parte în anul 1992 si apoi în anul 1997 reprezentând o instalatie pentru testarea automobilelor.

Cea mai importanta investitie a societatii a constat însa în achizitionarea unei linii tehnologice de îmbuteliere a apei minerale în valoare de 15.625.151.070 lei, care a avut loc în luna octombrie 2004.

2. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE

2.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND CAPITALURILE

Capitalurile reprezinta totalitatea surselor de finantare de care dispune unitatea patrimoniala pentru o perioada mai mare de un an, de aceea ele mai poarta denumirea de capitaluri permanente. Altfel spus, capitalurile constituie sursele de finantare cu caracter stabil pe care le poate utiliza întreprinderea pentru procurarea tuturor elementelor patrimoniale de activ.

În functie de modul în care se constituie, capitalurile se pot delimita în urmatoarele grupe sau categorii:

capitaluri proprii;

provizioane pentru riscuri si cheltuieli;

capitaluri straine.

În viziunea cadrului conceptual IASC, capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) în activele întreprinderii, dupa deducerea tuturor datoriilor acesteia. Capitalurile proprii se pot constitui pe mai multe cai: aportul proprietarilor, din profit, din rezerve sau din alte surse proprii. În contabilitatea financiara capitalurile proprii se împart în doua categorii:

- capitalul propriu nominalizat reprezentat de capitalul social si

- capitalul propriu nenominalizat, care cuprinde: primele legate de capital, rezervele, rezultatul exercitiului si rezultatul reportat.

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt cheltuieli cu caracter reversibil efectuate în scopul acoperirii unor pierderi sau cheltuieli de o natura precisa, dar asupra carora întreprinderea are o marja de incertitudine referitoare la marimea acestora sau la data exigibilitatii lor.

Capitalurile straine reprezinta resurse financiare provenite de la terti: institutii bancare sau alte persoane fizice sau juridice, pe o perioada mai mare de un an. În componenta lor sunt incluse: împrumuturile din emisiuni de obligatiuni; creditele bancare pe termen mediu si lung; datoriile legate de participatii; alte împrumuturi si datorii asimilate; dobânzile aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate. Desi nu sunt surse proprii, aceste împrumuturi fac parte

din capitalurile permanente alaturi de capitalurile proprii deoarece reprezinta surse stabile de finantare a activitatii economice.

2.2. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CAPITALURILOR

2.2.1. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT ÎN ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII CAPITALURILOR

Structura complexa a capitalurilor determina utilizarea unui sistem de conturi capabil sa asigure înregistrarea, urmarirea si controlul, în mod distinct, a elementelor specifice din componenta lor. În elaborarea planului de conturi general s-a avut în vedere necesitatea alinierii la cerintele economiei de piata, la standardele de contabilitate europene si internationale privind acest domeniu de activitate.

În structura planului de conturi general aprobat prin OMFP nr. 306/2002, Clasa I este destinata conturilor de capitaluri, în care se regasesc pe grupe în conturile sintetice de gradul I si, unde este cazul, în conturile sintetice de gradul II, elementele componente ale capitalurilor.

Grupa 10 cuprinde conturile de capital si rezerve prin intermediul carora se înregistreaza, urmaresc si se controleaza elementele specifice ale capitalului utilizând conturi sintetice de gradul II care devin conturi operationale, fie pentru a delimita momentele în care se gaseste un anumit element - în speta pentru capitalul social -, fie pentru a prezenta un element dupa natura si modul de constituire în cazul primelor legate de capital si al rezervelor.

Grupele 11 si 12 cuprind conturile de rezultate, atât cel reportat care se reflecta în contul sintetic de gradul I 117 "Rezultatul reportat", cât si cel al exercitiului care se reflecta cu ajutorul contului 121 "Profit si pierdere". Tot în grupa 12 se regaseste si contul de repartizare a profitului simbolizat cu trei cifre mai exact 129 "Repartizarea profitului".

Grupa 15 este destinata conturilor de provizioane pentru riscuri si cheltuieli. În vederea reflectarii acestor tipuri de provizioane contul 151 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli" este delimitat în trei conturi sintetice de gradul II, în functie de natura provizioanelor constituite.

Ultima grupa destinata reflectarii elementelor de capital este grupa 16 "Împrumuturi si datorii asimilate" care cuprinde conturile menite sa înregistreze, sa urmareasca si sa controleze împrumuturile din emisiunea de obligatiuni si împrumuturile pe termen mediu sau lung la care

apeleaza întreprinderea în vederea completarii necesitatilor de trezorerie. De remarcat este prezentarea distincta a conturilor de dobânzi, în mod detaliat, în conturi sintetice de gradul II, în functie de categoria împrumutului sau a datoriei asimilate pentru care se calculeaza dobânzile respective.

2.2.2. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE DOCUMENTE PRIVIND EVIDENŢA CAPITALURILOR

Un sistem de documente judicios organizat si care sa raspunda obiectivelor vizate de contabilitatea capitalurilor va fi capabil sa asigure exactitatea si operativitatea în sistemul de informare.

Baza juridica a organizarii contabilitatii capitalurilor o reprezinta documentatia de înfiintare a societatii comerciale si de atestare a ei ca persoana juridica pe baza Certificatului de înmatriculare la Registrul Comertului. Documentul prin care se stabileste modul de organizare si functionare al societatii este Statutul, care contine informatii privind: forma juridica, obiectul de activitate, denumirea si sediul societatii, capitalul social subscris, structura acestuia si modalitatea de constituire, organele de conducere si administrare, dizolvarea si lichidarea societatii.

Dupa eliberarea certificatului de înmatriculare, societatea comerciala este considerata legal constituita devenind persoana juridica, urmând doar sa se înscrie la organul fiscal din teritoriu - Directia Generala a Finantelor Publice - în vederea obtinerii codului unic de înregistrare fiscala.

Documentatia de înfiintare a societatii comerciale asigura înregistrarea în contabilitate a relatiei juridice de drept de creanta care ia nastere între societatea constituita si actionari pentru promisiunile de aport la capitalul social subscris de acestia. Pentru varsarea efectiva a aporturilor, documentele difera în functie de natura aporturilor, astfel:

chitanta în cazul aporturilor în numerar

foaie de varsamânt pentru depuneri direct în contul de disponibil la banca

proces-verbal de predare-preluare în cazul aporturilor în bunuri, caz în care se precizeaza caracteristicile bunului aportat si valoarea lui, dupa ce în prealabil a fost stabilita de o comisie de evaluare sau un expert

Registrul asociatilor tine evidenta nominala pe fiecare asociat/actionar, cuprinzând numarul de parti sociale/actiuni subscrise si valoarea nominala a acestora, varsamintele efectuate la capitalul social subscris, precum si mentiuni speciale privind cesionarea partilor sociale sau a titlurilor de proprietate.

2.3. CAPITALURILE PROPRII



Cadrul general (conceptual) defineste capitalul propriu ca interes rezidual al actionarilor în activele unei întreprinderi, dupa deducerea tuturor datoriilor sale.

Datoriile unitatii patrimoniale fata de proprietari corespund drepturilor de creanta pe care le au acestia asupra întreprinderii. Aceste raporturi de drepturi si creante dintre entitate si proprietarii acesteia sunt cunoscute si sub denumirea de situatie neta sau patrimoniu net.

Situatia neta este abordata de catre contabilitate si de catre alte stiinte de gestiune, din doua puncte de vedere:

a) Ca totalitatea obligatiilor unitatii patrimoniale fata de proprietarii sai sau ca totalitatea drepturilor de creanta ale actionarilor sau asociatilor asupra entitatii. Aceasta abordare corespunde normelor legale referitoare la societatile comerciale. Reglementarile nationale prevad ca în cazul lichidarii unei întreprinderi, tertii creditori au o prioritate legala fata de proprietari. Ca urmare se achita mai întâi datoriile fata de terti si numai apoi valoarea ramasa se distribuie catre actionari.

b) Ca suma a capitalurilor proprii. Aceasta abordare corespunde cel mai bine tehnicilor contabilitatii si terminologiei contabile. Pentru o mai usoara întelegere de catre utilizatorii externi, care nu au în toate cazurile suficiente cunostinte contabile, a situatiilor financiare în ultimul timp se constata o înlocuire a expresiei "capitaluri proprii" cu expresia "interes rezidual".

Capitalul propriu (interesul rezidual, situatia neta) este subclasificat în bilant astfel încât sa satisfaca necesitatile de informare ale utilizatorilor de informatii contabile, care doresc sa cunoasca modul de constituire si de utilizare a capitalului propriu. Aceasta clasificare permite exercitarea controlului asupra resurselor de constituire a capitalului propriu si asupra destinatiilor date acestor elemente.

Capitalurile proprii se pot constitui din:

- aportul proprietarilor la constituire sau majorarea capitalului social;

- profitul obtinut de întreprindere si nedistribuit catre proprietari, lasat la dispozitia societatii pentru autofinantarea activitatii, sub forma rezervelor, a rezultatelor nerepartizate, etc.

2.3.1. CONSTITUIREA CAPITALULUI SOCIAL

Constituirea societatilor comerciale presupune în primul rând crearea capitalului social ca element indispensabil al patrimoniului lor si care le asigura demararea si dezvoltarea activitatii.

Capitalul social reprezinta echivalentul aporturilor la capital aduse de actionari sau asociati în momentul constituirii întreprinderii. Ulterior capitalul social se poate majora sau micsora în functie de situatiile concrete în care se gaseste societatea.

La înfiintarea societatii comerciale, marimea capitalului social este stabilita prin actul constitutiv, avându-se în vedere ca pentru societatile pe actiuni si în comandita simpla nu poate fi mai mic de 25.000.000 lei, iar pentru societatile cu raspundere limitata, marimea minima a capitalului social este de 2.000.000 lei. Aporturile aduse la capital de catre proprietari se pot face atât în numerar cât si în natura.

Sub aspectul marimii sale, capitalul social se identifica cu valoarea nominala a tuturor actiunilor sau partilor sociale, respectiv cu valoarea aportului în natura sau în numerar, a rezervelor încorporate si profitului net repartizat pentru majorarea capitalului sau altor operatii care conduc la modificarea acestuia.

Pentru ca între subscriere si depunerea propriu-zisa a capitalului promis poate exista un anumit interval (decalaj) de timp, capitalul social îmbraca doua forme: capital subscris nevarsat si capital subscris varsat. În etapa sau perioada în care intentia de constituire a întreprinderii sau de majorare a capitalului se concretizeaza în anumite documente legale, capitalul social se subscrie, actionarii sau asociatii angajându-se sa-l puna la dispozitia unitatii. Ulterior, în masura în care capitalul subscris este predat sau depus de cei în cauza, el devine subscris si varsat.

Un caz atipic al capitalurilor proprii nominalizate este patrimoniul regiilor autonome reprezentat de dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor aflate în administrarea regiilor autonome. Acesta se compune din patrimoniul propriu al regiei format din bunurile care la data desfiintarii regiei trec efectiv în patrimoniul acestuia si din patrimoniul public, constituit din bunurile aflate în proprietate publica, dar în administrarea regiei precum: bogatiile solului si subsolului, spatiul aerian si altele.

Actul constitutiv al societatilor în nume colectiv (SNC) si al societatilor în comandita simpla (SCS) trebuie sa precizeze în mod expres "capitalul social subscris si cel varsat, în numerar sau în natura, valoarea aportului în natura si modul evaluarii, precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. La societatile cu raspundere limitata se va preciza numarul si marimea nominala a partilor sociale precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau."

Actul constitutiv al societatilor pe actiuni (SA) si al societatilor în comandita pe actiuni (SCA) trebuie sa prevada "capitalul social subscris si cel varsat. La constituire capitalul social subscris varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris", "restul de capital social va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare." Societatile pe actiuni se pot constitui si prin subscriptie publica, caz în care trebuie varsat cel putin 50% din capitalul subscris.

Principalele caracteristici ale societatilor comerciale:

Tipul societatii

Indicatori

Societate cu raspundere limitata

Societate in nume colectiv

Societati în comandita

Societate pe actiuni

Simpla

Pe actiuni

Reprezentarea capitalului

Parti sociale

Parti sociale

Parti sociale

actiuni

actiuni

Marimea minima a capitalului

2.000.000 lei

25.000.000 lei

25.000.000 lei

Valoarea nominala minima a unei actiuni/parti sociale

100.000 lei

1.000 lei

1.000 lei

Numar de proprietari

Maxim 50

Minim 5

Minim 5

Responsabilitatea proprietarilor

Este limitata la aporturile lor.

Este nelimitata si solidara.

Pt. comanditati: nelimitata si solidara;pt. comanditari: limitata la aporturile lor

Limitata la totalul aporturilor

2.3.2. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Pe parcursul desfasurarii activitatii întreprinderea poate sa-si majoreze capitalul social, însa orice modificare a acestuia se poate face numai pe baza hotarârii Adunarii Generale a Actionarilor sau Asociatilor si cu îndeplinirea tuturor formalitatilor juridice legate de aceasta hotarâre.

Decizia de majorare a capitalului social se poate datora atât unor dificultati financiare cu care se confrunta societatea, cât si existentei unei situatii prospere si dorintei de extindere a activitatii. În ambele situatii, societatea are nevoie de resurse banesti suplimentare sau de anumite bunuri, pe care întreprinderea prefera sa si le procure pe aceasta cale.

"Capitalul social se poate mari prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a actiunilor existente" în schimbul unor aporturi în numerar si/sau în natura, prin incorporarea rezervelor cu exceptia celor legale, a beneficiilor, a primelor de emisiune sau prin compensarea unor creante asupra societatii cu actiuni ale acesteia. Desi, aparent, acest text legislativ se refera doar la societatile comerciale pe actiuni si în comandita pe actiuni, deoarece numai acestea au dreptul de a emite actiuni, putem considera ca este aplicabil tuturor societatilor comerciale, indiferent de forma juridica, având în vedere ca nu exista alt text legislativ care sa se refere expres la celelalte forme juridice de societati comerciale.

Asadar exista mai multe mijloace prin care se poate majora capitalul social si anume:

a)      Prin aporturi noi în numerar si/sau în natura

O prima modalitate de majorare a capitalului social o constituie subscrierea de aporturi noi în natura si/sau în numerar, atât sub forma de parti sociale cât si prin emisiunea de actiuni noi. O asemenea crestere a capitalului social este determinata de necesitatea procurarii de noi resurse banesti pentru finantarea investitiilor sau pentru întarirea situatiei financiare.

În situatia în care se foloseste solutia emiterii de actiuni noi care se cumpara atât de vechii actionari, cât si de alte persoane fizice sau juridice sau numai de catre acestea din urma se are în vedere protectia financiara a vechilor actionari. Aceasta pentru faptul ca valoarea de emisiune a noilor actiuni afecteaza integritatea valorii contabile a actiunilor vechi. Protectia vechilor actionari se asigura prin folosirea drepturilor preferentiale de subscriere (D.S.), care sunt titluri de valoare atasate actiunilor vechi si care intra în paritate odata cu acestea. Aceste drepturi se calculeaza ca diferenta între valoarea contabila a unei actiuni înainte si dupa emiterea de noi actiuni. Drepturile de subscriptie sunt valori negociabile la bursa.

Problema protectiei propriu-zise a vechilor actionari apare în cazul în care noile actiuni au valoarea de emisiune mai mica decât valoarea contabila a vechilor actiuni. În asemenea situatii, pentru diferenta de valoare aferenta unei actiuni, se acorda vechilor actionari câte un D.S., deci un numar de D.S.-uri egal cu numarul actiunilor detinute. Daca valoarea de emisiune este mai mare decât cea nominala, dar mai mica decât valoarea contabila initiala se impune utilizarea D.S.-urilor, precum si înregistrarea primei de emisiune stabilita ca diferenta între valoarea de emisiune si cea nominala.

Protectia financiara a vechilor actionari nu este necesara în cazul   în care ei cumpara integral actiunile noi, în functie de paritatea de emisiune, si nici în situatia majorarii capitalului social prin aport în natura. În acest ultim caz, bunul aportat se evalueaza de asa maniera încât valoarea de emisiune a noilor actiuni destinate celui în cauza (aportorul) sa fie aproximativ egala cu valoarea contabila. Totodata, se determina diferenta între valoarea de emisiune si valoarea nominala, diferenta corespunzatoare actiunilor aferente aportului în natura si denumita prima de aport.

În legatura cu protectia financiara a vechilor actionari prin intermediul D.S.-urilor se mentioneaza si faptul ca îsi pierde utilitatea în cazul în care prin investitia noua ce se realizeaza se asigura compensarea diminuarii valorii contabile a actiunilor vechi cu sporul de rentabilitate care se obtine. Actiunile sunt cotate la bursa de valori, ceea ce denota ca valoarea de emisiune se stabileste prin cotatie.

b) Prin încorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor legate de capital

În acest caz cresterea capitalului social se realizeaza prin încorporarea rezervelor cu exceptia rezervelor legale, a profitului sau a primelor legate de capital, operatii care mai sunt denumite si operatii interne. Acestea contribuie atât la întarirea capitalului, cât si la cresterea credibilitatii financiare a societatii comerciale fata de proprii actionari sau asociati. Cresterea propriu-zisa a capitalului social se realizeaza prin emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vechilor actionari sau prin cresterea valorii nominale a vechilor actiuni, ceea ce nu modifica situatia neta a societatii sau totalul capitalurilor proprii.

În cazul emisiunii de noi actiuni destinate vânzarii si unor noi solicitanti, protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire (DA) care se acorda gratuit vechilor actionari. Aceste drepturi sunt negociabile si se determina pentru fiecare actiune ca diferenta între valoarea contabila stabilita înainte si dupa emisiunea noilor actiuni, ca în cazul D.S.-urilor.

Actiunile noi se pot acorda vechilor actionari, care utilizeaza drepturile de atribuire pe care le detin, sau pot fi cumparate de noi solicitanti, care, în functie de paritatea de emisiune, achizitioneaza DA-urile necesare de la vechii actionari.

c)      Prin conversia unor datorii ale societatii în actiuni

O alta modalitate de crestere a capitalului social al unei societati este convertirea datoriilor în actiuni sau parti sociale. Aceasta operatiune are loc numai cu acordul creditorului, care devine astfel actionar sau asociat. Motivul acestor operatiuni este stingerea unor datorii fara a se recurge la trezorerie.

2.3.3 DIMINUAREA CAPITALULUI SOCIAL

În activitatea oricarei societati comerciale pot interveni situatii care impun diminuarea capitalului social. În acest sens se au în vedere dificultatile care survin în legatura cu gestionarea unui capital care depaseste necesitatile întreprinderii în perioadele de criza, retragerea unor actionari sau asociati, acoperirea sau solutionarea pierderilor din exercitiile anterioare sau din cel care se încheie, vânzarea unei parti din activele societatii.

Diminuarile sau reducerile frecvente de capital social se produc în cazul acoperirii pierderilor din exercitiile precedente, inclusiv din cel curent care se încheie, precum si în situatia unor restituiri partiale catre actionari sau asociati. Reducerea capitalului social pentru acoperirea pierderilor din anii precedenti sau din anul curent se face numai în cazul în care se constata ca pierderile sunt prea mari pentru a putea fi acoperite de rezervele constituite sau de profiturile exercitiilor viitoare.

În situatia în care unitatea nu urmareste acoperirea de pierderi, capitalul social se poate diminua si prin scutirea partiala sau totala a asociatilor de varsamintele datorate, prin restituirea catre actionari a unei cote-parti din aporturi, proportionala cu reducerea stabilita si calculata în mod egal pentru fiecare actiune sau parte sociala. Rambursarea efectiva catre actionari consta în aceea ca fiecare dintre ei primeste în numerar o suma proportionala cu numarul de actiuni pe care le detine.

Capitalul social se diminueaza, de regula, prin micsorarea numarului de actiuni sau parti sociale, prin reducerea valorii nominale a acestora sau/si prin dobândirea si anularea propriilor actiuni si numai dupa trecerea a doua luni din ziua în care hotarârea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor a fost publicata în Monitorul Oficial al României. Este de la sine înteles faptul ca, atunci când are loc o reducere a capitalului social, trebuie sa se tina cont de valoarea minima a capitalului social, astfel încât prin diminuare sa nu se coboare sub limita admisa de lege.

2.3.4. primele legate de capital

Primele legate de capital, denumite în mod curent prime de capital, rezulta din operatiile de majorare a capitalului social, fie ca urmare a emisiunii de noi actiuni, fie prin încorporarea unei parti din profitul realizat Acestea mai pot rezulta de asemenea si în urma fuzionarii a doua societati sau cu ocazia conversiei datoriilor în actiuni. În principal scopul acestor prime este de a acoperi cheltuielile de emisiune a actiunilor si de a egaliza drepturile noilor actionari cu cele ale vechilor actionari, respectiv de a egaliza drepturile de proprietate în societatea nou creata sau în societatea absorbanta, în cazul fuziunilor. Primele legate de capital reprezinta o resursa proprie si permanenta de finantare a activelor.

În functie de modul în care se constituie primele de capital pot fi clasificate în urmatoarele categorii:

Prime de emisiune: - de regula pretul noilor actiuni (valoarea de emisiune, de vânzare) este mai mare decât valoarea lor nominala, iar diferenta dintre ele este reprezentata de prima de emisiune. Aceasta diferenta este determinata de faptul ca noii actionari trebuie sa plateasca cu ocazia intrarii în societate si o cota parte din rezervele, rezultatele si fondurile acumulate de societate de-a lungul existentei sale.

Prime de aport: - apar în situatiile în care majorarea capitalului social se face prin aporturi în natura. În aceste cazuri are loc o evaluare a aporturilor pe baza careia se calculeaza numarul actiunilor ce trebuie emise în schimbul bunurilor aportate. Primele de aport se determina ca diferenta între valoarea aporturilor în natura si valoarea nominala a actiunilor emise.

Prime de fuziune: - apar în cazul fuzionarii a doua sau mai multe societati, modalitatea cea mai des întâlnita în practica fiind cea a fuziunii prin absorbtie. Prima de fuziune se calculeaza ca o diferenta între valoarea contabila a actiunilor sau partilor sociale si valoarea nominala a acestora si reprezinta una dintre etapele specifice fuziunilor.

Prime de conversie: - se calculeaza, atunci când are loc conversia unor datorii fata de terti în actiuni, ca diferenta între valoarea contabila a actiunilor emise si valoarea lor nominala.

2.3.5. REZERVELE DIN REEVALUARE

Pâna la începutul secolului XXI, în România, au fost acceptate, din punct de vedere contabil, numai reevaluarile de active imobilizate dispuse sau autorizate prin acte normative emise de organele centrale ale administratiei de stat. Aceste acte normative au prescris în detaliu si tratamentul contabil al diferentelor rezultate din reevaluare. Reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 306/2002 prevad însa tratamente de evaluare alternative, aliniate la Standardele Internationale de Contabilitate.

Conform acestor reglementari imobilizarile corporale pot fi supuse reevaluarii, care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz în care sunt prezentate în bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face la valoarea justa, care se determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati. Daca un activ este reevaluat, toate celelalte active din clasa din care face parte trebuie reevaluate, cu exceptia situatiei când nu exista nici o piata activa pentru acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza ca o crestere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, atunci aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu întreaga valoare a deprecierii, daca în rezerva din reevaluare nu este înregistrata nici o suma referitoare la acel activ sau ca o scadere a rezervei din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se înregistreaza ca o cheltuiala.

De regula, rezervele din reevaluare se pot transfera ulterior la alte rezerve, pe masura vânzarii sau amortizarii bunurilor si valorilor respective.

2.3.6. REZERVELE

Rezervele reprezinta o componenta distincta si relativ importanta a capitalurilor proprii, constituindu-se din profitul brut sau din cel net, dupa caz, sau, în mod exceptional, din primele de capital în cazul în care acestea nu se utilizeaza la plata cheltuielilor de emisiune sau nu sunt destinate amortizarii actiunilor.

Rezervele sunt utilizate pentru acoperirea unor eventuale pierderi, pentru majorarea capitalului, ele consolideaza baza materiala a societatii si sporesc capacitatea acesteia de a face fata unor conjuncturi nefavorabile si unor eventuale pierderi fiind expresia prudentei si a spiritului de prevedere.

O buna perioada de timp, adica pâna la mijlocul anilor '90 rezervele si provizioanele ca notiuni au fost tratate ca sinonime. De aceea consideram necesara compararea celor doua notiuni, reprezentativa fiind în acest sens paralela dintre rezerve si provizioanele pentru riscuri si cheltuieli:

a) Atât provizioanele pentru riscuri si cheltuieli, cât si rezervele sunt constituite în vederea "utilizarii" lor în viitor;

b) În timp ce provizioanele pentru riscuri si cheltuieli vin sa constate pierderi si cheltuieli incerte, dar a caror existenta este foarte probabila, rezervele au rolul de a acoperii pierderi care la finele exercitiului sunt pur eventuale si imprevizibile;

c) Provizioanele se constituie pe seama cheltuielilor ceea ce determina scaderea situatiei nete urmare a scaderii rezultatului (profitului). Astfel în timp ce provizioanele nu sunt conditionate de rezultatele întreprinderii, rezervele sunt în cele mai multe cazuri dependente de existenta profitului;

d) Din punct de vedere al actionarului putem aprecia ca rezervele îi apartin acestuia, în timp ce provizioanele, în masura în care ele trebuie sa acopere o pierdere sau o cheltuiala probabila, nu îi apartin fiind pe punctul de a fi reflectate.

Constituirea si în anumita masura utilizarea rezervelor prezinta aspecte particulare de la o categorie la alta de rezerve, existând rezerve legale, rezerve statutare, rezerve pentru actiuni proprii si alte rezerve.

a)      Rezervele legale

Potrivit reglementarilor în vigoare (legea 31/1990), în România, rezervele legale se constituie în fiecare an, la sfârsitul exercitiului financiar în proportie de cel putin 5% pâna ce acestea vor atinge cel putin o cincime din capitalul social. Rezervele legale se constituie prin aplicarea cotei de 5% la profitul brut.

Potrivit aceleiasi legi în fondul de rezerva se mai includ, chiar daca acesta a atins nivelul de 20% din capitalul social, excedentul obtinut din vânzarea actiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor nominala, daca acest excedent nu este întrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor

Daca fondul de rezerva, dupa constituire, s-a diminuat din orice motiv, va fi completat respectându-se prevederile legale prezentate mai sus.

Din punct de vedere fiscal rezerva legala este deductibila în limita unei cotei de 5 % aplicata asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, pâna ce aceasta va atinge a cincia parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. Orice cheltuiala cu rezerva legala care depaseste aceasta suma nu este deductibila din punct de vedere fiscal. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil.

Aceste rezerve asigura protejarea capitalului social în sensul ca se folosesc pentru acoperirea eventualelor pierderi pe care unitatea le poate înregistra sau care sunt reportate din exercitiile anterioare.

b) Rezervele pentru actiuni proprii

Aceste rezerve se constituie din profitul net în cazul rascumpararii actiunilor proprii. Adunarea generala a actionarilor este cea care autorizeaza rascumpararea actiunilor proprii hotarând în acelasi timp si modalitatile de dobândire, numarul maxim de actiuni care urmeaza a fi dobândite, contravaloarea lor minima si maxima si perioada efectuarii operatiunii, care nu poate depasi 18 luni de la data publicarii hotarârii adunarii generale în Monitorul Oficial al României.

Valoarea actiunilor proprii, dobândite de societate, inclusiv a celor aflate în portofoliul sau, nu poate depasi 10% din capitalul social subscris. Plata actiunilor astfel dobândite se face numai din beneficiile distribuibile si din rezervele disponibile ale societatii, cu exceptia rezervelor legale, înscrise în ultimul bilant contabil aprobat. Daca actiunile dobândite vor fi contabilizate în activul bilantului, se va trece, la pasiv, o rezerva indisponibila de aceeasi valoare, care va fi mentinuta pâna la cesiunea sau la anularea acestor actiuni. Actiunile proprii rascumparate nu dau drept la dividende.

c) Rezervele statutare

Rezervele statutare se constituie anual, în functie de prevederile actului constitutiv al societatii comerciale, având ca sursa profitul net. Ele se folosesc pentru acoperirea pierderilor, finantarea investitiilor, pentru majorarea capitalului social, pentru distribuirea de dividende în exercitiile financiare în care s-au înregistrat pierderi sau pentru acoperirea pierderilor care depasesc rezervele legale.

d) Alte rezerve

În categoria "Alte rezerve" sunt incluse atât sumele care, pe baza hotarârii adunarii generale a actionarilor, se repartizeaza facultativ din profitul net, cât si cele provenite din prime de capital si din alte surse. Totodata se au în vedere diferentele în plus de curs valutar stabilite între momentul subscrierii si data varsarii capitalului social în valuta, inclusiv pentru aportul în natura al actionarilor (asociatilor) straini si pentru disponibilitatile de la sfârsitul exercitiului financiar reprezentând capital social în valuta.

Rezervele create se folosesc pentru acoperirea pierderilor contabile, pentru acordarea de dividende în exercitiile financiare care se încheie cu pierderi, pentru majorarea capitalului social, pentru diferentele în minus de curs valutar privind capitalul social sau pentru finantarea investitiilor.

2.3.7. REZULTATUL EXERCIŢIULUI

Din punct de vedere contabil rezultatul exercitiului se calculeaza ca si diferenta între totalitatea veniturilor si totalitatea cheltuielilor înregistrate pe parcursul unui exercitiu financiar, rezultat care poate fi:

- profit, în cazul în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile sau

- pierdere, în cazul în care cheltuielile sunt mai mari decât veniturile.

Determinarea rezultatului exercitiului se face la sfârsitul fiecarei luni prin transferarea veniturilor si cheltuielilor asupra sa. Rezultatul exercitiului cuprinde: rezultatul curent si rezultatul extraordinar.

Rezultatul curent reprezinta diferenta dintre veniturile curente, respectiv veniturile din exploatare si veniturile financiare si cheltuielile curente, respectiv cheltuielile de exploatare si cele financiare.

Rezultatul extraordinar reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile extraordinare, ca urmare a unor operatii efectuate de întreprindere, care nu sunt legate de activitatea normala, curenta a acesteia.

Din punct de vedere fiscal însa este necesar sa se calculeze rezultatul impozabil, care sta la baza calculului impozitului pe profit. Rezultatul impozabil se obtine prin corectarea rezultatului contabil cu cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal si cu deducerile fiscale dupa relatia:

Rezultat impozabil = rezultat contabil + cheltuieli nedeductibile - deduceri fiscale

Cheltuielile nedeductibile sunt acele cheltuieli care nu se iau în considerare atunci când se calculeaza impozitul pe profit, iar deducerile fiscale reprezinta venituri neimpozabile, precum si alte elemente care diminueaza rezultatul fiscal.

În vederea determinarii impozitului pe profit se aplica asupra rezultatului impozabil cota de impozit, stabilita prin lege la momentul respectiv. Daca din profitul contabil brut (mai mare) se scad cheltuielile cu impozitul pe profit (mai mici) se obtine profitul contabil net, care se repartizeaza la sfârsitul exercitiului pe destinatiile prevazute obligatoriu de lege, stabilite prin actul constitutiv sau hotarâte de catre adunarea generala a actionarilor.

Pierderile contabile din anii precedenti se acopera la sfârsitul exercitiului financiar când are loc repartizarea profitului contabil net.

În general profitul fiscal este mai mare decât profitul contabil deoarece contine si cheltuielile nedeductibile.

2.3.8. REZULTATUL REPORTAT

În practica pot aparea situatii când adunarea generala a actionarilor nu hotaraste repartizarea totala sau partiala a profitului sau nu s-a hotarât asupra modului de acoperire a pierderilor. Aceste sume se reporteaza în scopul solutionarii lor în exercitiile urmatoare, în sensul repartizarii profitului pe destinatii sau acoperirii pierderii si formeaza rezultatul reportat.

Asemanator cu profitul curent si profitul reportat poate fi repartizat pe diferite destinatii: majorarea capitalului social, rezerve legale, rezerve statutare, acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti, distribuirea de dividende, participarea salariatilor la profit.

Pierderea reportata se poate acoperii din rezerve, din profitul ultimului exercitiu încheiat sau din capitalul social. Acoperirea pierderii reportate pe seama profitului necesita si o solutionare fiscala, în sensul recuperarii ei din profiturile impozabile, în functie de prevederile legale în domeniu.

În acest scop se are în vedere ca pierderile din anii anteriori, stabilite prin declaratiile de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute în urmatorii 5 ani, în ordinea înregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit.

Recuperarea propriu-zisa a pierderii fiscale analizate si implicit stabilita din declaratia anuala de impozit pe profit nu ocazioneaza reflectare în contabilitate în mod distinct. Aceasta pierdere se regaseste în soldul debitor aferent contului 117 "Rezultatul reportat", care, în masura realizarii de beneficii în urmatorii 5 ani, se crediteaza prin corespondenta cu debitul contului 129 "Repartizarea profitului", indiferent de faptul ca pierderea acoperita este sau nu recunoscuta fiscal.

Problemele privind urmarirea si recuperarea pierderii fiscale se rezolva numai prin intermediul declaratiilor de impozit pe profit si implicit a notelor de calcul ce se întocmesc în acest scop sau altfel spus numai extracontabil. În acest sens se retine si faptul ca baza de impozitare (total profit impozabil) care se stabileste în documentul amintit se diminueaza cu pierderea fiscala de recuperat din anii precedenti, obtinându-se profitul impozabil.

2.3. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

2.3.1. provizioanele - REZULTAT al principiului prudenŢei

Pentru a prezenta situatii financiare care sa furnizeze o imagine fidela a întreprinderii contabilitatea trebuie sa aplice cu buna credinta cele 9 principii contabile, deci si pe cel al prudentei.

Prudenta înseamna estimarea cu precautie în conditii de incertitudine a activelor si veniturilor în sensul nesupraevaluarii lor, respectiv a datoriilor si cheltuielilor în sensul nesubevaluarii lor. Totusi nici "excesul" de prudenta nu este recomandat, deoarece ar face ca informatia sa nu fie neutra. Studierea provizioanelor nu se poate realiza decât în contextul prudentei.

Se poate considera ca principiul prudentei ca aparitie si manifestare este legat pe de o parte de grija pe care marile societati pe actiuni de la sfârsitul secolului trecut au avut-o în vederea obtinerii încrederii posibililor investitori, prezentându-le conturi credibile si rezultate care sa nu fie supraestimate. Pe de alta parte existenta unei societati pe actiuni nu este de conceput fara distribuirea de dividende. Acest fapt poate, destul de frecvent, sa contravina necesitatii mentinerii capitalului întreprinderii sau majorarii lui. Astfel, un beneficiu supraestimat poate sa conduca la distribuirea de dividende fictive.

Observam deci ca prudenta si implicit constituirea provizioanelor este necesara atât pentru protejarea întreprinderii, cât si a actionarilor.

Prin armonizarea cu Standardele Internationale de Contabilitate normele contabile din România fac referire la principiul prudentei avându-se în vedere urmatoarele aspecte:

a)      profiturile luate în considerare sunt doar cele înregistrate pâna la data închiderii exercitiului financiar;

b)      luarea în considerare a tuturor obligatiilor previzibile si a pierderilor potentiale care au luat fiinta în exercitiul încheiat, în unul din alte exercitii viitoare, cât si cele ce apar între data închiderii exercitiului si data întocmirii bilantului;

c)      luarea în considerare a tuturor ajustarilor de valoare datorate deprecierilor.

2.3.2. NECESITATEA sI UTILITATEA PROVIZIOANELOR

Provizioanele sunt necesare si utile întreprinderii din numeroase motive printre care:

prin provizioane se protejeaza capitalul întreprinderii, care nu va fi vulnerabil, nerecurgându-se la distribuirea de dividende fictive;

provizioanele au un efect psihologic asupra actionarilor temperându-i în excesul lor de zel în distribuirea de dividende;

permit în conditiile lipsei "excesului de prudenta" obtinerea unei imagini fidele.

permit evitarea unei impuneri ridicate datorita faptului ca genereaza un impozit amânat;

constituirea unui provizion deductibil în exercitiul "N" când impozitul pe profit este ridicat si anularea sa în exercitiul "N+1" când impozitul pe profit este mai scazut creeaza un avantaj fiscal ce îmbraca forma unui avantaj de trezorerie;

permite, în calitatea sa de pârghie fiscala (provizioanele reglementate), încurajarea unor domenii de activitate. Cu titlu de exemplu putem aminti provizioanele pentru întreprinderi de presa, cele pentru implantari în strainatate specifice industriei extractive etc. Avantajele acestor provizioane este de necontestat în conditiile în care acestea sunt deductibile în întregime.

Sintetizând însa, putem spune ca provizioanele actioneaza în doua directii ale întreprinderii:

obtinerea prin contabilitate a unei imagini fidele a pozitiei financiare si a performantelor întreprinderii;

contracararea riscurilor la care întreprinderea este supusa în mediul sau economic.

2.3.3. STRUCTURA PROVIZIOANELOR

În contabilitatea româneasca provizioanele se clasifica în:

provizioane pentru deprecieri;

provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

În primul caz definirea provizioanelor suporta discutii din punct de vedere al evaluarii lor. În cazul provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, conditiile de constituire sunt aceleasi cu cele prevazute în Standardele Internationale de Contabilitate.

Fiecare dintre aceste provizioane pot fi detaliate într-o structura analitica.

Provizioanele pentru deprecieri pot fi detaliate în functie de natura elementului de activ a carui depreciere vine sa o constate. Astfel, conform reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, provizioanele pentru deprecieri se detaliaza astfel:

provizioane pentru deprecierea imobilizarilor;

provizioane pentru deprecierea stocurilor si a productiei în curs de executie;

provizioane pentru deprecierea creantelor;

provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie.

Detalierea acestora se face într-un sistem detaliat conform OMFP nr.94/2001 si unul simplificat potrivit OMFP nr.36/2001.

Conform acestor reglementari provizioanele pentru riscuri si cheltuieli se detaliaza dupa cum urmeaza:

provizioane pentru litigii;

provizioane pentru garantii acordate clientilor;

provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea;

provizioane pentru restructurare;

alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Conform reglementarilor contabile simplificate armonizate cu directivele europene, prevazute în OMFP nr. 306 din 2002, din structura prezentata nu fac parte:

provizioane pentru restructurare, si

provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea.

Indiferent de felul provizionului momentul constituirii si al preluarii lui este tratat astfel:

constituirea unui provizion sau majorarea sa antreneaza recunoasterea unei cheltuieli;

anularea unui provizion sau diminuarea sa antreneaza un venit.

Din punct de vedere a datoriei care le genereaza, a exigibilitatii sale, provizioanele pot fi cuprinse din punct de vedere al analizei financiare în:

provizioane incluse în categoria datoriilor pe termen scurt, când exigibilitatea datoriei este mai mica de un an;

provizioanele incluse în capitaluri permanente, când exigibilitatea datoriei este de peste un an.

În plus, în functie de realizarea sau nu a riscului, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli "migreaza" spre alte posturi bilantiere de pasiv. Din acest punct de vedere ele pot fi privite:

provizioane care se "transforma" în datorii, când riscul pentru care s-au realizat se produce;

provizioane care se "transforma" în capitaluri proprii, când riscul nu se realizeaza, ele incorporându-se ca venituri în rezultatul exercitiului.

2.3.4. STRUCTURA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI sI CHELTUIELI

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli au la baza principiul prudentei si se constituie, majoreaza sau diminueaza, prin utilizare sau anulare, dupa caz, la încheierea exercitiului, având caracter obligatoriu. Ele pot fi deductibile partial sau total din baza impozabila numai atunci când exista prevedere legala în acest sens, rezultând ca cele nedeductibile majoreaza aceasta baza de calcul a impozitului pe profit.

Constituirea provizioanelor are loc atunci când se constata anumite categorii de cheltuieli sau pierderi pe care evenimentele din exercitiul curent le fac probabile, însa marimea si data producerii lor nu sunt cunoscute, asa cum sunt: litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte pentru care se prefigureaza posibilitatea efectuarii unor plati, precum si pierderile aferente unor datorii pe termen lung în devize si alte provizioane. Se constituie, de asemenea, provizioane în cazul în care se constata cheltuieli ce devin exigibile în exercitiile urmatoare si care se repartizeaza asupra mai multor exercitii, cum sunt cele care privesc reparatiile si întretinerile de volum mare, activitatea de service în perioada de garantie s.a.

Provizioanele constituite se anuleaza în cazul în care se stabileste ca riscul sau probabilitatea efectuarii unor plati nu mai exista sau se utilizeaza atunci când acestea au loc.

În urma încercarilor de armonizare a contabilitatii românesti la Directiva a IV-a a C.E.E. si Standardele Internationale de Contabilitate, în bilant sunt recunoscute o serie de provizioane pentru riscuri si cheltuieli:

provizioane pentru litigii;

provizioane pentru garantii acordate clientilor;

provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale;

provizioane pentru restructurare;

alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli.

Provizioanele pentru litigii

Exista situatii în care litigiile între entitati determina modificari ale pozitiei financiare si ale rezultatelor unei întreprinderi, urmare a implicarii patrimoniului în aceste raporturi. Cheltuielile pe care un litigiu le presupune se refera în special la urmatoarele elemente:

despagubiri;




dobânzi;

cheltuieli de judecata.

Aceste elemente sunt recunoscute în bilant si în contul de profit si pierdere ca urmare a luarii fiinta a obligatiilor, fie ele si potentiale, fata de entitatea cu care se disputa litigiul.

Provizioanele pentru litigii se recomanda sa fie constituite la finele exercitiilor financiare pentru litigiile aflate în curs, întrucât câstigul de cauza nu poate fi sigur. Ele trebuie constituite la nivelul sumelor aflate în litigiu. Potrivit legislatiei în vigoare cheltuielile vizând constituirea provizioanelor pentru litigii nu sunt deductibile fiscal, dar, chiar si în acest context constituirea provizioanelor pentru litigii se impune pentru a facilita determinarea corect a profitului net contabil de repartizat si, respectiv, a dividendului pe actiune.

Provizioanele pentru garantii acordate clientilor

Pentru unele produse, în special, pentru bunurile de folosinta îndelungata furnizorii acorda beneficiarilor un anumit termen de garantie, în limita carora remedierea defectiunilor aparute din vina furnizorilor se suporta de catre acestia. Aceasta perioada de garantie poate rezulta din:

dispozitii legale obligatorii. Legislatia prevede expres ca o anumita categorie de bunuri sa beneficieze de servicii de garantie pentru o perioada minima de ani.

prevederile contractului de vânzare sau clauzele vânzarii bunurilor relative la garantii;

cutuma existenta în relatiile dintre producatorul sau vânzatorul bunurilor respective si clientii sai. Exista situatii în care clientela a fost obisnuita cu servicii post vânzare. Clientii noi au optat pentru produsele respectivului producator tocmai datorita precedentelor relative la garantii la care acestia s-au angajat.

Toate aceste situatii relative la garantii din punct de vedere a provizioanelor aferente reprezinta evenimente care obliga.

Punctul central al analizei acestor provizioane trebuie sa îl constituie estimarea rezonabila a acestora întrucât existenta unui eveniment care obliga si posibilitatea iesirii de resurse în cele mai multe situatii sunt evidente.

Provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrarile executate si serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acorda garantie în perioadele urmatoare, la nivelul cotelor prevazute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevazut în tariful lucrarilor executate ori serviciilor prestate.

Cheltuielile cu provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor sunt deductibile din punct de vedere fiscal. "Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garantii de buna executie se face pe masura efectuarii cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garantie înscrise în contract."

Alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli

În cazul în care anumite provizioane pentru riscuri si cheltuieli nu pot fi încadrate în categoria celor pentru care s-au instituit conturi operationale de gradul II distincte ele vor fi trecute la alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Aceste provizioane sunt numeroase corespunzând fiecare unui risc la care este supusa întreprinderea. Printre acestea se numara:

provizioane pentru riscul de poluare: exista întreprinderi care prin specificul lor, în unele conditii de catastrofe naturale sau accidente pot provoca alterarea prin poluare a mediului ambiant.

provizioane pentru returul produselor vândute: exista situatii în care chiar daca sunt vândute produsele pot fi returnate producatorului sau comerciantului care le-a pus în vânzare din diferite motive: defecte de fabricatie, expirarea termenului de garantie, returul marfii nevândute într-un anumit interval s.a.

provizioane pentru garantii si cautiuni acordate în favoarea tertilor: uneori pe parcursul activitatii întreprinderile pot acorda garantii altor societati pentru angajamentele acestora din urma fata de terti. În conditiile în care sunt respectate criteriile de recunoastere întreprinderea care garanteaza obligatiile celei girate poate sa constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli, întrucât exista riscul ca aceasta din urma sa nu-si poata duce la îndeplinire propriile angajamente.

provizioane pentru cheltuieli de personal: din care fac parte provizioanele pentru pensii si provizioanele pentru concediere etc.

Potrivit reglementarilor legale în vigoare în România societatile comerciale ale caror valori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata si societatile/companiile nationale trebuie sa aplice de la data de 1 ianuarie 2005 Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, aprobate prin OMFP nr.94/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Potrivit acestui ordin din categoria provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli mai fac parte doua tipuri de provizioane si anume:

Provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare legate de acestea

Exista situatii în activitatea întreprinderilor când, capacitatile sale de productie, concretizate în imobilizari corporale vor fi dezafectate din diferite motive printre care:

necesitatea înlocuirii activelor imobilizate cu altele mai performante;

terminarea perioadei de leasing, societatea refuzând sa achite valoarea reziduala a imobilizarilor nedevenind astfel proprietara;

necesitatea transferarii imobilizarilor într-un alt amplasament.

Marimea provizionului se face la nivelul cheltuielilor directe aferente dezafectarii imobilizarilor corporale si instalarii celor noi care le înlocuiesc.

În vederea înregistrarii în contabilitate a acestor provizioane, reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 au instituit contul 1513 " Provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni similare", care are acelasi continut economic si functioneaza în acelasi fel cu celelalte conturi de provizioane.

2) Provizioane pentru restructurare

Potrivit IAS 37 "Provizioane, datorii si active contingente", restructurarea poate fi definita prin prisma urmatoarelor evenimente:

vânzarea sau încetarea activitatii unei parti a afacerii;

închiderea sediilor dintr-o tara sau regiune sau mutarea unei activitati dintr-o tara sau regiune în alta;

modificarea structurii managementului;

reorganizari fundamentale care au efect semnificativ în natura si scopul activitatilor întreprinderii.

Recunoasterea unui provizion pentru restructurare se face doar cu îndeplinirea conditiilor de recunoastere specifice provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli si anume:

a)      existenta unei obligatii curente urmare a unui eveniment anterior care obliga - în acest caz evenimentele trecute sunt reprezentate de existenta unui plan detaliat de restructurare si/sau demararea implementarii planului de restructurare;

b)      posibilitatea iesirii de resurse pentru a stinge obligatia - iesirea de resurse este probabila întrucât planul de restructurare prevede termene precise, iar înfaptuirea sa este de natura sa afecteze beneficiile economice viitoare;

c)      posibilitatea estimarii rezonabile a obligatiei curente - estimarea provizionului pentru restructurare se face la nivelul costurilor directe generate de restructurare si care nu sunt legate de desfasurarea continua activitatii întreprinderii.

În vederea înregistrarii în contabilitate a acestor provizioane reglementarile contabile aprobate prin OMFP nr. 94/2001 au instituit contul 1514 "Provizioane pentru restructurare" care are acelasi continut economic si functioneaza în acelasi fel cu celelalte conturi de provizioane.

2.4. CAPITALURILE ÎMPRUMUTATE

Împrumuturile si datoriile asimilate reprezinta o componenta relativ importanta a capitalurilor permanente, fiind constituite din datoriile pe termen lung pe care unitatea patrimoniala le are fata de terti. Ele sunt necesare pentru desfasurarea normala a activitatii si cu atât mai mult pentru dezvoltarea acesteia.

Împrumuturile sau datoriile pe termen lung completeaza necesarul de capitaluri permanente, însa numai în anumite proportii, astfel încât capitalul propriu sa detina o pondere mai mare. De altfel, între aceste doua componente ale capitalurilor permanente se urmareste sa existe un raport optim, care sa contribuie la obtinerea unor rezultate economico-financiare dorite. Un volum prea mare de împrumuturi greveaza asupra situatiei financiare a unitatii prin dobânzile pe care le ocazioneaza si totodata mareste probabilitatea aparitiei în viitor a unor situatii financiare dificile ca urmare a unor noi factori de risc.

În categoria împrumuturilor si datoriilor asimilate, asa cum este consemnat în Planul de conturi general, în ultima grupa (16) din clasa de capitaluri (1) sunt încadrate: împrumuturile din emisiuni de obligatiuni, creditele bancare pe termen lung si mediu, datoriile legate de participatii, alte împrumuturi si datorii asimilate, dobânzile aferente împrumuturilor si datoriilor asimilate.

2.4.1. ÎMPRUMUTURILe DIN EMISIUNEA DE OBLIGAŢIUNI

Împrumuturile din emisiunea de obligatiuni se angajeaza (obtin) pe durate relativ lungi de timp prin vânzarea catre public a titlurilor de credit negociabile, numite obligatiuni. Obligatiunile sunt emise, de regula, de societatile pe actiuni si sunt garantate cu activele pe care le detine unitatea, iar valoarea lor totala nu poate depasi trei patrimi din capitalul social varsat. Sumele obtinute din împrumuturile obligatare sunt utilizate cu prioritate pentru satisfacerea nevoilor de investitii ale întreprinderii, circulatia marfurilor si servicii.

Fiecare obligatiune face parte dintr-o emisiune totala reprezentând capitalul împrumutat de societatea emitenta. Ele pot fi nominative, individualizarea lor efectuându-se prin înscrierea numelui detinatorului obligatiunii, si la purtator, situatie în care individualizarea se face printr-un numar al obligatiunii (seria obligatiunii). Potrivit Legii nr.31/1990 art. 162 obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala, valoare care nu poate fi mai mica de 25.000 lei si sa acorde posesorilor lor drepturi egale. Obligatiunile pot fi emise în forma materiala, pe suport de hârtie, sau în forma dematerializata, prin înscriere în cont.

În legatura cu împrumuturile din emisiunea de obligatiuni, denumite si credite obligatare se retin urmatoarele aspecte:

- sunt purtatoare de dobânzi anuale, care reprezinta veniturile cuvenite posesorilor (cumparatorilor) de obligatiuni;

- valoarea aferenta obligatiunilor subscrise se încaseaza integral în momentul subscrierii lor de catre solicitanti, denumiti si subscriptori sau obligatarii;

- obligatiunile se rascumpara la termenele stabilite în momentul emisiunii lor, iar operatiunea în sine poarta denumirea de rambursare;

- diferenta între valoarea de emisiune sau de vânzare (mai mica) si valoarea sau pretul de rambursare (mai mare) constituie prima de rambursare de care beneficiaza obligatarii. Aceasta prima contine si diferenta între valoarea nominala (mai mica) si pretul de rambursare.

În România, potrivit Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori emisiunile de obligatiuni se pot face numai pe piata de capital reglementata, supravegheata si controlata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

Cele mai întâlnite tipuri de obligatiuni sunt:

a)      Obligatiuni ordinare sau obisnuite care se caracterizeaza prin faptul ca asigura detinatorului un venit fix sub forma de dobânda, înscrisa în cuponul obligatiunii. Exista si obligatiuni cu dobânda variabila, care este revizuita periodic în functie de nivelul dobânzii de baza, la care se adauga o marja, care este de fapt elementul negociabil.

b)      Obligatiuni cu prima sau cupon zero care reprezinta un titlu de credit fara dobânda, dar cu prima de rambursare. Prima se calculeaza ca diferenta între pretul de emisiune mai mic si valoarea nominala care se restituie la scadenta. Aceasta prima reprezinta venitul încasat de debitor si care potrivit formulei dobânzii compuse echivaleaza cu o dobânda anuala, capitalizata pe tot parcursul valabilitatii ei.

c)      Obligatiuni cu loterie care se vând si se rascumpara la valoarea nominala. Însa, periodic, se vor putea câstiga venituri egale cu dobânzile ce s-ar cuveni obligatorilor prin tragere la sorti.

2.4.2. CREDITELE BANCARE PE TERMEN MEDIU sI LUNG

Creditele bancare pe termen mediu sau lung sunt o componenta a capitalurilor permanente reprezentând o sursa de finantare cu caracter durabil pentru întreprindere, termenele de contractare variind între 1 si 5 ani pentru creditele bancare pe termen mediu si peste 5 ani pentru creditele pe termen lung. Mai pot fi încadrate la credite pe termen mediu si lung, desi nu respecta criteriul privind durata lor, creditele care îndeplinesc urmatoarele conditii:

- termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si

- exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care a fost încheiat înainte ca situatiile financiare anuale sa fie autorizate pentru depunere.

La acordarea creditelor banca solicita agentilor economici garantii care trebuie sa depaseasca cu 20-30% valoarea creditului si a dobânzii. Garantiile pot fi de doua feluri: garantii reale si garantii personale. Din categoria garantiilor reale fac parte: ipoteca, gajul, dreptul de gaj general, depozitul bancar sau cash-ul colateral si privilegiul. În ceea ce privesc garantiile personale acestea reprezinta angajamente luate de o terta persoana de a plati datoria debitorului în cazul în care acesta nu o poate achita. În aceasta categorie de garantii sunt cuprinse: garantiile guvernamentale, scrisoarea de garantie bancara, fidejusiunea sau cautiunea, contractul de asigurare pentru neplata ratelor de credit si a dobânzilor aferente, garantia de firma, planul de afaceri si garantiile morale (care sunt destul de rar întâlnite)

De asemenea, agentii economici trebuie sa întocmeasca un dosar de creditare, care trebuie sa contina informatii privind sediul societatii, obiectul de activitate, destinatia creditului, posibilitatile de rambursare, studiu de fezabilitate, bugetul de venituri si cheltuieli, fluxul de trezorerie, bilantul, balanta conturilor.

Dupa aprobarea dosarului între banca si debitor se încheie un contract de credit în care se precizeaza: volumul si obiectul creditului, termenul de rambursare, dobânda, comisionul etc.

La scadenta, creditele nerambursate trebuie evidentiate si urmarite separat, pentru ele pretinzându-se de catre banca dobânzi majorate, penalizatoare.

2.4.3. DATORIILE LEGATE DE IMOBILIZĂRI FINANCIARE

Multe societati comerciale sunt legate între ele prin relatii de capital, respectiv o societate comerciala detine actiuni sau parti sociale ale altor societatii comerciale. O modalitate specifica de completare a resurselor financiare este si aceea de contractare a unor împrumuturi pe termen mediu sau lung de la societatea comerciala care detine în capitalul sau o fractiune de cel putin 10-15%, considerata participatie.

Fiind interesata în asigurarea unei activitati rentabile pentru întreprinderea la care detine titluri de participare, societatea care are o pozitie de control sau o pozitie majoritara se poate angaja în sustinerea financiara a acesteia, acordându-i ajutoare financiare în conditii avantajoase, preferentiale.

Pentru societatea care beneficiaza de împrumut aceste sume reprezinta datorii ce privesc imobilizarile financiare, iar pentru societatea care acorda împrumutul, aceste sume reprezinta creante imobilizate si se contabilizeaza ca imobilizari financiare.

2.4.5. ALTE ÎMPRUMUTURI sI DATORII ASIMILATE

În categoria altor împrumuturi si datorii asimilate sunt cuprinse depozitele si garantiile banesti primite, valoarea bunurilor preluate în concesiune, datoriile privind brevetele, licentele si alte drepturi similare preluate în patrimoniu de catre unitatea patrimoniala primitoare, potrivit contractelor încheiate în astfel de scopuri. Datoriile privind concesiunile si alte datorii asimilate se refera la bunurile preluate cu acest titlu de catre unitatea primitoare.

Pentru asemenea intrari în patrimoniu se stabilesc dobânzi sau redevente anuale, ca si în cazul celorlalte categorii de împrumuturi sau credite, iar contabilitatea lor se organizeaza cu ajutorul unui cont specific si anume: 167 "Alte împrumuturi si datorii asimilate"

3. PARTICULARITĂŢI PRIVIND CAPITALURILE SOCIETĂŢII MINEXFOR S.A.

3.1. EVOLUŢIA CAPITALURILOR PROPRII

3.1.1. MAJORAREA CAPITALULUI SOCIAL

Ultimele modificari ale capitalului social al S.C.MINEXFOR S.A. au avut loc în anii 2002 si 2003 când întreprinderea si-a majorat capitalul cu valoarea unor terenuri pentru care a obtinut titlul de proprietate. Drepturile de proprietate s-au obtinut în baza Hotarârii de Guvern nr. 834/1991 privind stabilirea si evaluarea terenurilor aflate în proprietatea societatilor comerciale cu capital de stat, iar majorarea capitalului social s-a facut în baza Ordonantei de Urgenta nr.27/22.02.2002 pentru modificarea si completarea Legii 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori si Ordonantei de Urgenta nr.28/09.04.2002 privind valorile imobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate.

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr.28/2002 sunt interzise aporturile în natura la majorarea capitalului social al societatilor detinute public, cu exceptia aporturilor constând din terenurile de incinta pentru care s-au eliberat certificate de atestare a dreptului de proprietate.

Pe terenurile cu a caror valoare si-a majorat capitalul social, întreprinderea avea încheiat cu statul un contract de concesiune pe o perioada de 99 ani. În vederea obtinerii titlurilor de proprietate terenurile au trebuit mai întâi evaluate. Aceasta evaluare s-a facut potrivit Hotarârii de Guvern nr. 834/1991 de catre o comisie formata din 5-7 membri având urmatoarea componenta:

presedintele consiliului de administratie al întreprinderii;

- specialisti în probleme de investitii, privatizare, prognoza-dezvoltare, cadre tehnice, economisti, consilieri juridici.

Terenurile au fost evaluate în lei pe baza urmatoarei formule:

Vt=Vb*(1+N), în care:

Vt=valoarea terenului;

Vb=valoarea de baza a terenului determinata ca limita minima la un nivel de 495 lei/mp;

1+N=coeficientul de corectie a valorii de baza a terenului, în care N reflecta suma notelor acordate pe baza de criterii.

Valoarea totala a terenurilor cu care întreprinderea si-a majorat capitalul social în anii 2002 si 2003 a fost de 1.758.109.517 lei. În anul 2002 s-a majorat capitalul cu suma de 419.445.726 lei, iar în anul 2003 cu suma de 1.338.663.791 lei, sume reprezentând terenuri asupra carora s-au primit drepturi de proprietate dupa cum urmeaza:

teren Bucium Gater 35.000.000 lei

teren Incinta Zlatna 5.000.000 lei

teren Sediu Minexfor 45.054.000 lei

teren Depozit Carote Vetel 31.817.000 lei

teren Camin nefamilisti Vetel  20.338.000 lei

teren Incinta Vetel 32.162.000 lei

teren Sediu Brad 22.891.000 lei

teren Sediu Iscroni 157.183.726 lei

teren Pensiune Vetel 60.000.000 lei

terenuri Chimindia 581.039.000 lei

teren Sediu Abrud 19.846.957 lei

terenuri Ateliere Tip-Top Deva 252.161.000 lei

teren Baza Veche Deva 435.089.700 lei

terenuri Magazie Zlatna 60.527.134 lei

Total  1.758.109.517 lei

Criteriile în baza carora s-au acordat notele necesare departajarii terenurilor, în operatiunea de evaluare au fost urmatoarele:

- situarea terenului în localitate urbana sau rurala;

- categoria localitatii si zona în cadrul localitatii;

- pozitia terenului fata de accesul la retelele de transport rutier, feroviar, fluvial, naval, aerian;

- accesul terenului la utilitati (energie electrica, termica, gaze naturale, apa-canal, telefonie, transport urban);

- gradul de poluare a terenului cu reziduuri solide, lichide, gazoase;

- tipul de activitate pentru care este exploatat terenul: productie, prestari servicii, executare de lucrari.

Documentatia pe baza careia s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în patrimoniul S.C. MINEXFOR S.A. a fost înaintata la Compartimentul pentru urbanism si amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului Judetean, unde reprezentantul acestuia împreuna cu reprezentantul Oficiului de Cadastru si Organizare a Teritoriului, în prezenta comisiei, au verificat si avizat datele înscrise, dupa care documentatia a fost înaintata Ministerului de resort în vederea eliberarii certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

Potrivit Ordonantei de Urgenta nr. 27/2002 societatile comerciale carora li s-a eliberat certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor sunt obligate sa procedeze la majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor mentionate în certificat. Administratorii societatii sunt obligati sa înregistreze majorarea capitalului social la registrul comertului, în termen de 60 de zile de la data emiterii certificatului, societatea fiind scutita de plata taxelor si a oricaror alte obligatii legate de aceasta operatiune. Astfel S.C. MINEXFOR S.A. si-a majorat capitalul social cu valoarea tuturor terenurilor asupra carora a primit dreptul de proprietate. Aceste terenuri au fost considerate aporturi în natura ale statului, reprezentat de A.P.A.P.S în schimbul caruia s-au emis x actiuni cu o valoare nominala de 25.000 lei/actiune, valoare egala cu cea a vechilor actiuni, care au revenit institutiei publice implicate adica A.P.A.P.S.

A.P.A.P.S. a scos la vânzare aceste actiuni, care au fost cumparate de doua persoane fizice si anume: actualul actionar majoritar al întreprinderii Stan Ionel Maricel si de catre Chelu Constantin. Adunarea generala care a decis emiterea actiunilor suplimentare corespunzǎtoare valorii terenurilor ar fi putut hotarî convertirea automata a cestora în actiuni preferentiale, cu dividend prioritar, fara drept de vot.

Pentru a exemplifica modul în care s-au reflectat în contabilitate atât obtinerea drepturilor de proprietate, cât si majorarea capitalului social, consideram evenimentele cele mai recente care au avut loc în acest sens. Astfel în data de 27 august 2003 S.C. MINEXFOR S.A. obtine dreptul de proprietate asupra terenului din incinta magaziei de la Zlatna, având o suprafata de 2.871 mp si care a fost evaluata la suma de 60.527.134 lei. În 01 septembrie 2003 întreprinderea îsi majoreaza capitalul social cu valoarea acestui teren.

1. Înregistrarea terenului ca aport al statului la capitalul social:

2111 "Terenuri si amenajari = 456 "Decontari cu actionarii 60.527.134

de terenuri"  privind capitalul"

Subscrierea capitalului social:

456 "Decontari cu actionarii = 1011 "Capital subscris 60.525.000

privind capitalul" nevarsat"

Înregistrarea primei de aport:

456 "Decontari cu actionarii = 1043 "Prime de aport" 2.134

privind capitalul"

Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 "Capital subscris = 1012 "Capital subscris 60.527.134

nevarsat"  varsat"

3.1.2. MAJORAREA REZERVELOR PE BAZA SCUTIRII LA PLATĂ A MAJORĂRILOR sI PENALITĂŢILOR DE ÎNTÂRZIERE

La începutul anului 2002 Guvernul României adopta Ordonanta de Urgenta nr. 40/2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare. Conform acestei ordonante creditorii bugetari acorda debitorilor lor: esalonari la plata, amânari, scutiri si/sau reduceri pentru obligatiile bugetare restante reprezentând impozite, taxe, contributii si alte venituri bugetare restante la data de 31 decembrie 2001, inclusiv majorari de întârziere si penalitati de întârziere aferente acestora, calculate si datorate pâna la data intrarii în vigoare a acestei Ordonante de Urgenta.

Analiza oportunitatii acordarii acestor înlesniri la plata obligatiilor bugetare restante s-a facut pe baza criteriilor de importanta economico-financiara si de disciplina fiscala. În urma acestei analize fiecare societate care a solicitat înlesniri la plata obligatiilor bugetare restante a obtinut un anumit punctaj în functie de care a fost încadrata într-o anumita categorie (specificata prin lege) si a beneficiat de înlesnirile la plata corespunzatoare categoriei sale.

La data intrarii în vigoare a acestei ordonante S.C. MINEXFOR. S.A. avea datorii la bugetul de stat în valoare de 8.414.734.636 lei. Potrivit reglementarilor legale s-a întocmit o cerere catre Directia Judeteana a Finantelor Publice prin care s-a solicitat acordarea de înlesniri la plata obligatiilor catre bugetul de stat, care a fost aprobata si în urma careia s-au aprobat urmatoarele:

Esalonarea la plata pe cel mult 16 luni cu cel mult 0 luni perioada de gratie cuprinsa în perioada de esalonare diferentiat pe activitatea proprie, sucursale si pe obligatii bugetare restante, în suma totala de 2.543.131.611 lei. Graficul de esalonare la plata este urmatorul:

Nr.crt.

Denumirea obligatiei

Suma (lei)

Penalizari de întârziere la taxa pe valoare adaugata

Taxa pe valoare adaugata

Majorari de întârziere la taxa pe valoare adaugata

Penalitati pentru retinere si nevarsare

Penalizari de întârziere la impozitul pe veniturile din salarii

Majorari de întârziere la impozitul pe veniturile din salarii

Penalizari de întârziere la cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoane cu handicap

Cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoane cu handicap

Majorari de întârziere la cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoane cu handicap

Penalizari de întârziere la contributia pentru învatamântul de stat

Majorari de întârziere la contributia pentru învatamântul de stat

Impozit pe profit de la agentii economici

Majorari de întârziere la impozitul pe profit de la agentii economici

Penalizari de întârziere la impozitul pe profit de la agentii economici

Total general

Amânarea la plata a majorarilor de întârziere în suma totala de 5.790.341.939 lei si a penalitatilor de întârziere de 81.261.086 lei pâna la ultimul termen de plata din esalonare pe total persoana juridica. Sumele amânate în vederea scutirii sunt urmatoarele:

Nr.crt.

Denumirea obligatiei

Suma (lei)

Penalizari de întârziere la taxa pe valoare adaugata

Majorari de întârziere la taxa pe valoare adaugata

Penalizari de întârziere la impozitul pe veniturile din salarii

Majorari de întârziere la impozitul pe veniturile din salarii

Majorari de întârziere la cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoanele cu handicap

Penalizari de întârziere la cota aplicata asupra fondului de salarii realizat lunar pentru persoanele cu handicap

Penalizari de întârziere la contributia pentru învatamântul de stat

Majorari de întârziere la contributia pentru învatamântul de stat

Majorari de întârziere la impozitul pe profit de la agentii economici

Penalizari de întârziere la impozitul pe profit de la agentii economici

Total general

Scutirea la plata a majorarilor de întârziere si a penalitatilor de întârziere dupa ultimul termen de plata din esalonare pe total persoana juridica în situatia în care au fost respectate întocmai termenele de plata din esalonare si conditiile în care acestea au fost acordate.

Majorarile si penalitatile de întârziere amânate la plata în vederea scutirii au fost înregistrate în debitul contului de ordine si evidenta 8038 "Alte valori în afara bilantului" în momentul încheierii conventiei, dar au ramas înregistrate în continuare si în conturile bilantiere, adica în creditul conturilor 447 "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate" si 448 "Alte datorii si creante cu bugetul statului"

La data îndeplinirii conditiilor în care au fost acordate înlesnirile prevazute prin Ordonanta de Urgenta nr. 40/2002 majorarile si penalitatile de întârziere scutite s-au înregistrat în contul de venituri 771 "Venituri exceptionale din operatii de gestiune" (cont care potrivit legislatiei actuale are alta denumire). Aceste venituri rezultate în urma regularizarii contabile nu se impoziteaza în conditiile în care cheltuielile care au fost influentate cu majorarile si penalitatile de întârziere nu au fost deductibile fiscal. Aceste sume s-au utilizat de catre S.C.MINEXFOR S.A. conform reglementarilor legale ca surse proprii de finantare fiind incluse la alte rezerve de capital.

Astfel la data de 29.12.2003 (data care corespunde cu ultimul termen de plata din esalonare) întreprinderea înregistreaza trecerea la venituri a majorarilor si penalitatilor de întârziere scutite în valoare de 5.871.603.025 lei. În data de 31.12.2003 se închid conturile de venituri si cheltuieli si are loc repartizarea profitului.

Trecerea pe venituri a majorarilor si penalitatilor de întârziere scutite:

= 771 "Venituri exceptionale din 5.871.603.025

operatiuni de gestiune"

448 "Alte datorii si creante cu 5.790.341.939

bugetul statului"

447 "Fonduri speciale - taxe  81.261.086

si varsaminte asimilate"

Scoaterea din evidenta extrabilantiera a majorarilor si penalitatilor de întârziere scutite:

C 8038 "Alte valori în afara 5.871.603.025

bilantului"

Închiderea conturilor de venituri:

771 "Venituri exceptionale din = 121 "Profit si pierdere" 5.871.603.025

operatiuni de gestiune"

4. Repartizarea profitului:

129 "Repartizarea profitului" = 1068 "Alte rezerve" 5.871.603.025

Asadar la sfârsitul anului 2003 ca urmare a respectarii conventiei încheiate cu Directia Judeteana a Finantelor Publice Hunedoara din 12.08.2002 S.C.MINEXFOR S.A. îsi majoreaza capitalurile proprii, mai exact rezervele de capital, cu suma de 5.871.603.025 lei.

3.1.3. EVOLUŢIA REZERVELOR LEGALE

Rezervele legale se constituie la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar din profitul brut în proportie de cel putin 5% din acesta pâna ce vor atinge minimum 20% din capitalul social al întreprinderii.

În perioada 2002 - 2004 S.C. MINEXFOR S.A. a înregistrat la sfârsitul fiecarui exercitiu financiar profit din care a constituit sau mai bine zis si-a majorat rezervele legale. Astfel daca la sfârsitul anului 2002 rezervele legale aveau o valoare de 936.120.000 lei, la sfârsitul lui 2003 ele au crescut la valoarea de 1.370.804.000 lei, pentru ca în anul 2004 sa ajunga la valoarea de 1.581.902.000 lei. Prin ultima majorare a rezervelor legale care a avut loc, acestea au ajuns la o valoare care reprezinta 18,9% din capitalul social al întreprinderii apropiindu-se astfel de pragul de 20% stabilit de codul fiscal ca prag maxim al rezervelor legale. Dupa depasirea acestui nivel al rezervelor legale acestea nu mai sunt deductibile din punct de vedere fiscal.

3.1.4. EVOLUŢIA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

În ultimii trei ani S.C. MINEXFOR S.A. a înregistrat la sfârsitul exercitiilor financiare profit, atingând un punct maxim în anul 2003 când societatea a obtinut un profit de 6.610.514.000 lei.

În anul 2001 întreprinderea înregistreaza la sfârsitul anului o pierdere considerabila de 2.676.765.000 lei, dar pe care reuseste sa o acopere din profitul obtinut în urmatorii doi ani. Aceasta pierdere a rezultat din penalitatile si majorarile de întârziere calculate pentru datoriile restante la bugetul de stat datorate de catre întreprindere.

Profitul obtinut de S.C. MINEXFOR S.A. în anul 2002 este de 659.077.000 lei din care aproximativ 95% a fost obtinut din activitatea de exploatare. Destinatiile pe care a fost repartizat profitul anului 2002 au fost urmatoarele:



- rezerve legale 48.684.000 lei

- acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti  210.393.000 lei

- dividende 400.000.000 lei

În anul 2003 S.C. MINEXFOR S.A. înregistreaza un profit în valoare de 6.610.514.000. O mare parte din acest profit a fost obtinut datorita scutirii la plata a penalitatilor si majorarilor de întârziere, calculate la datoriile fata de bugetul statului, care au devenit venituri neimpozabile. si în acest an repartizarea profitului s-a facut pe aceleasi destinatii ca si în anul precedent, societatea reusind sa acopere în totalitate pierderea înregistrata în 2001.

Situatiile financiare încheiate la 31 decembrie 2004 raporteaza faptul ca si în acest an întreprinderea a obtinut un rezultat al exercitiului pozitiv adica un profit în suma de 1.106.162.000 lei. Desi rezultatul financiar a fost unul negativ însumând o pierdere de 42.902.000 lei, acesta a fost compensat de bunele rezultate obtinute din activitatea de exploatare concretizate într-un profit din exploatare de 1.634.567.000 lei.

Perioada

Rezultatul exercitiului

Indici cu baza în lant (%)

Indici cu baza fixa (%)

Pierdere

Profit

659.077.000

Din calculele efectuate în tabelul de mai sus se constata ca nivelul profitului în anul 2003 reprezinta 1002,9% din nivelul bazei de comparatie, adica profitul anului 2002 ceea ce înseamna ca profitul a crescut de la un an la altul cu 902,9%.

În ceea ce priveste anul 2004 nivelul profitului reprezinta 167,83% din profitul anului 2002 si 16,73% din profitul anului 2003, ceea ce înseamna ca profitul a crescut cu 67,83% fata de profitul din anul 2002 si a scazut cu 83,27% fata de profitul înregistrat de întreprindere în anul 2003.

3.2. EVOLUŢIA PROVIZIOANELOR PENTRU RISCURI sI CHELTUIELI

În ultimii cinci ani întreprinderea nu a constituit nici un provizion pentru riscuri si cheltuieli, desi din analiza situatiei societatii s-au putut identifica doua situatii în care constituirea provizioanelor ar fi fost necesara.

Un prim risc pe care l-am identificat a fost acela al unui litigiu pe care l-a avut întreprinderea cu unul din clientii sai. Acest litigiu a aparut în urma neplatii de catre clientul respectiv a datoriei pe care o avea fata de întreprindere. Acest litigiu nu a fost solutionat nici pâna în prezent S.C. MINEXFOR S.A, cele doua parti aflându-se înca în proces.

Întreprinderea are un atelier de reparatii auto, în cadrul caruia se si comercializeaza piese auto. Daca spiritul de prevedere al societatii ar fi fost mai ridicat ar fi trebuit sa constituie provizioane pentru garantii pentru a putea face fata mai usor eventualelor defectiuni aparute sau altor situatii aparute, legate de garantiile acordate de catre societate. Cu toate acestea prin neconstituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli S.C. MINEXFOR S.A. nu a încalcat nici o reglementare contabila.

3.3. EVOLUŢIA CAPITALURILOR ÎMPRUMUTATE

De-a lungul activitatii sale S.C.MINEXFOR S.A. a contractat doar doua împrumuturi pe termen mediu sau lung. Cel mai recent si totodata cel mai important atât din punct de vedere al valorii sale, cât si din punct de vedere al destinatiei pe care întreprinderea i l-a dat, a fost cel din luna august 2004. Destinatia acestui împrumut pe termen mediu a fost acela de completare a resurselor întreprinderii necesare punerii în functiune a proiectului "Aductiune si îmbuteliere apa minerala Chimindia".

Acest proiect îsi propunea sa puna în functiune o unitate de îmbuteliere a apelor minerale din izvorul Chimindia, judetul Hunedoara. Proiectul este o continuare si o valorificare a eforturilor anterioare ale S.C.MINEXFOR S.A. în sensul captarii si îmbutelierii apei minerale Chimindia, aceste eforturi fiind deja concretizate în rezultate deja obtinute: obtinerea de licente de exploatare si de explorare, supravegherea parametrilor izvorului, achizitionarea spatiului de productie. Costul total al proiectului a fost de 15.625.151.070 lei, suma obtinuta din urmatoarele surse:

- credit bancar: 6.190.000.000 lei

- subventie din bugetul de stat: 6.779.912.419 lei

- resurse proprii 2.062.326.232 lei.

Conditiile creditarii

În data de 26.08.2004 între S.C.MINEXFOR S.A. si Banca Comerciala West Bank S.A., Sucursala Deva s-a încheiat contractul de creditare nr. 292, prin care S.C.MINEXFOR S.A. a primit un împrumut pentru echipament în suma de 165.000 EUR, pe o perioada de creditare de trei ani, începând cu data de 27.08.2004 si pâna la data de 26.08.2007. Creditul va fi rambursat în 30 de rate a câte 5.500 EUR fiecare.

În perioada de creditare B.C. West Bank S.A. a acordat întreprinderii o perioada de gratie de 6 luni începând cu data de 28.08.2004. pâna în data de 27.03.2005, perioada în care S.C.MINEXFOR S.A. nu va face rambursari de creditare, dar se vor calcula si încasa dobânzi la creditul acordat.

Creditul a fost acordat cu o dobânda indexabila de 8% pe an. Pe parcursul utilizarii creditului B.C. West Bank S.A. va putea indexa procentul de dobânda, în conformitate cu costul resurselor de creditare. Noul procent de dobânda îi va fi comunicat întreprinderii în scris în termen de 10 zile de la aprobare si se va aplica la soldul creditului existent la data modificarii dobânzii. Dobânda calculata se va încasa lunar de catre banca împrumutatoare înaintea oricaror altor plati, direct din contul de disponibilitati în prima ordine de plata, fara nici o înstiintare, pe baza de nota contabila, eliberând societatii un extras de cont la care se va anexa o copie a notei contabile. În caz de neplata, în termen de 30 de zile, a dobânzilor datorate banca va putea modifica unilateral nivelul dobânzii, în sensul majorarii cu 5 puncte procentuale.

În cazul nerambursarii creditului la scadenta, banca împrumutatoare a fost îndreptatita sa treaca creditul la restanta în ziua urmatoare expirarii termenului si sa încaseze se la S.C.MINEXFOR S.A. o dobânda majorata cu trei puncte procentuale peste dobânda prevazuta în contract sau cea indexabila.

Garantarea creditului:

S.C.MINEXFOR S.A s-a obligat sa garanteze creditul primit si dobânzile cu:

- ipoteca de rangul I în valoare de 65.747. EUR echivalentul a 2.468.000.000 lei la cursul B.N.R. din data de 16.05.2004 asupra imobilului reprezentând teren în lunca Surducului în suprafata totala de 20.267 mp, cu drept de proprietate S.C.MINEXFOR S.A teren în suprafata de 16.226./20.267 mp si Camin Nefamilisti, ateliere, magazii, sediu administrativ, conform contractului de garantie imobiliara nr. 4.914/26.08.2004.

- ipoteca de rangul I în valoare de 198.605 EUR echivalentul a 7.408.000.000 lei la cursul B.N.R. din 30.07.2004 asupra imobilului compus din cladire birouri, scari, alei, curte, teren în suprafata de 945 mp, situat în localitatea Deva, Str. Titu Maiorescu, nr. 2, jud. Hunedoara, proprietatea S.C.MINEXFOR S.A, conform contractului de garantie imobiliara nr. 4.913/26.08.2004.

- bilet la ordin emis de S.C.MINEXFOR S.A în favoarea West Bank S.A., avalizat de Mârza Simion Florin si S.C. Foratel S.A., precum si bunurile cumparate prin credit, care sunt gajate prin drept în favoarea bancii.

Aceste garantii sunt indivizibile pâna la rambursarea integrala a creditului.

În data de 26.03.2005 între partile acestui contract intervine actul aditional nr. 1 la contractul nr. 292/26.08.2004. Prin acest act aditional Banca Comerciala West Bank S.A., care între timp si-a schimbat denumirea în Banca Comerciala Sanpaolo Imi Bank România S.A. reesaloneaza creditul pentru echipament existent în sold în suma de 165.000 EUR, prin marirea perioadei de gratie de la 6 luni la 12 luni, creditul urmând a fi rambursat în 24 rate.

Reesalonarea creditului s-a efectuat începând cu data de 26.03.2004, ultima rata urmând sa se plateasca în data de 26.08.2007. Valoarea fiecarei rate a fost calculata la suma de 6.875 EUR. Toate celelalte prevederi ale contractului de credit au ramas nemodificate, mai putin cele referitoare la garantiile solicitate, la care s-au mai adaugat urmatoarele:

- gaj pe contul curent al S.C. MINEXFOR S.A., conform contractului de garantie reala mobiliara nr. 4.916/26.08.2004.

- gaj pe contul curent al S.C. Foratel S.A., conform contractului de garantie reala mobiliara nr. 4.917/26.08.2004.

3.3. ANALIZA PRINCIPALILORI INDICATORI ECONOMCO - FINANCIARI CALCULAŢI DE S.C. MINEXFOR S.A.

O mare parte din principalii indicatori economico - financiari calculati de majoritatea întreprinderilor românesti cuprind în formulele lor de calcul elementele structurale ale capitalurilor cum ar fi: profitul, capitalurile proprii, datoriile pe termen lung, provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sau chiar totalitatea capitalurilor de care dispune o întreprindere, ceea ce ne demonstreaza înca o data cât de importante sunt pentru o societate capitalurile sale.

În vederea cunoasterii lichiditatii si a solvabilitatii, a profitabilitatii si a rentabilitatii activitatii sale, dar si a riscurilor la care este supusa, S.C. MINEXFOR S.A. calculeaza urmatorii indicatori economico - financiari:

  • Lichiditatea generala = (active circulante / datorii curente)*100
  • Lichiditate imediata = (active circulante - stocuri)*100 / datorii curente
  • Solvabilitatea generala = (active totale / datorii curente)*100
  • Rata autonomiei financiare la termen = (capital propriu / capital permanent)*100
  • Rata îndatorarii la termen = (datorii pe termen lung / capital propriu)*100
  • Rata securitatii financiare = (capital propriu / datorii pe termen lung)*100
  • Rata rentabilitatii financiare = profit net / capital propriu
  • Rata rentabilitatii resurselor consumate = profit net / cheltuieli totale
  • Fondul de rulment total = active totale - active imobilizate

Indicatori

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Lichiditatea generala(%)

Lichiditatea imediata(%)

Solvabilitatea generala(%)

Rata îndatorarii la termen(%)

Rata securitatii financiare(%)

Rata autonomiei financiare la termen(%)

Rata rentabilitatii resurselor consumate(%)

Fondul de rulment total

Intervalul de siguranta al lichiditatii generale este de 150% - 250%. În ceea ce priveste lichiditatea generala a S.C. MINEXFOR S.A., aceasta a avut o evolutie descrescatoare de la 200% în 2002, la 154% în 2003 si la 119% în 2004. Rezulta ca starea de lichiditate a întreprinderii s-a înrautatit, în 2004 coborând sub limita minima a intervalului de siguranta, existând pericolul intrarii întreprinderii în incapacitate de plata.

În ceea ce priveste lichiditatea imediata desi în perioada 2002 - 2004 a avut o evolutie descrescatoare indicatorul s-a mentinut în limitele intervalului de siguranta care este de 50% - 100%. Astfel în 2002 valoarea indicatorului a fost de 149,6%, în 2003 a coborât la 110,5%, pentru ca în 2004 sa ajunga la 75%.

Capacitatea de rambursare a ratelor curente pentru creditele pe termen mediu si lung exprimata cu ajutorul solvabilitatii generale a fost foarte buna în perioada 2002 - 2004. Se poate observa chiar un exces de solvabilitate, având în vedere ca este de preferat ca acest indicator sa se situeze în intervalul 80% - 180%. Indicatorul a crescut de la 362% în 2002, la 393% în 2003, iar în 2004 a scazut la 246%.

Rata îndatorarii la termen a avut o evolutie oscilanta de la 71,91% în 2002 la 5,22% în 2003, pentru ca apoi, în 2004, sa creasca din nou la 72,17%. O valoare a acestui indicator peste nivelul de 30% semnifica o dependenta financiara la termen ridicata, fiind necesar a se face eforturi în sensul scaderii indicatorului sub aceasta valoare.

Securitatea financiara este asigurata în cazul în care nivelul indicatorului este mai mare de 100%. În cazul S.C. MINEXFOR S.A. pe perioada celor trei ani studiati acest nivel a fost depasit atingând în 2002 valoarea de 139%, în 2003 valoarea de 1914%, iar în 2004 valoarea de 231%.

În vederea asigurarii autonomiei financiare ponderea capitalului propriu trebuie sa reprezinte minim 50% din capitalurile permanente. Rata autonomiei financiare a S.C. MINEXFOR S.A. a avut o evolutie descendenta de la 100% în anii 2002 si 2003 la 69% în anul 2004, dar s-a mentinut deasupra nivelului critic de 50%.

În cea ce priveste rata rentabilitati resurselor consumate, valoarea înregistrata în anul 2002 a fost de 1,23%, dupa care a crescut în 2003 la 23,88%, iar în anul 2004 valoarea indicatorului a scazut la 3,96%. Acest indicator pune în evidenta eficienta consumului total de resurse.

Ultimul indicator economico - financiar calculat de întreprindere este fondul de rulment care reprezinta nivelul surselor permanente utilizate pentru finantarea activelor circulante. În anul 2002 valoarea acestui indicator a fost de 9.993.274 lei, iar în 2003 valoarea sa a scazut la 8.013.929 lei. De cele mai multe ori o scadere a fondului de rulment este considerata negativa, dar în cazul S.C. MINEXFOR S.A. aceasta scadere s-a datorat cresterii activelor imobilizate rezultând astfel o îmbunatatire a situatiei financiare a întreprinderii pe termen lung datorita rezultatelor exploatarii degajate de investitie. În anul 2004 valoarea indicatorului creste cu 4.147.571 lei atingând valoarea de 12.161.500 lei. O crestere a fondului de rulment este considerata a fi pozitiva deoarece o parte tot mai mare din activele circulante este finantata din capitalurile permanente.

4. CONCLUZII sI PROPUNERI

4.1. CONCLUZII

În perioada analizata pe parcursul lucrarii s-a putut observa o crestere continua a capitalurilor proprii, fapt din care rezulta o întarire a situatiei financiare a întreprinderii.

Evolutia ascendenta a capitalurilor proprii s-a datorat în primul rând majorarilor succesive ale capitalului social al întreprinderii din anul 2002 si 2003. În aceasta perioada societatea si-a majorat capitalul social cu valoarea unor terenuri asupra carora S.C. MINEXFOR S.A. a obtinut titlurile de proprietate, dar si prin încorporarea în capital a unei parti considerabile din rezervele constituite.

În aceeasi perioada întreprinderea a obtinut scutirea la plata a numeroase majorari si penalitati de întârziere datorate bugetului de stat. Aceste sume s-au utilizat de catre S.C. MINEXFOR S.A. conform reglementarilor legale ca surse proprii de finantare fiind incluse la alte rezerve de capital.

Un rol important în evolutia capitalurilor proprii l-a avut si profitul obtinut de întreprindere în cei trei ani analizati, profit realizat mai ales din activitatea de exploatare. Aceasta îmbunatatire a pozitiei întreprinderii a avut ca rezultat atragerea de noi investitori, care au devenit astfel interesati de întreprindere.

S.C. MINEXFOR S.A nu a constituit în perioada analizata nici un provizion pentru riscuri sau cheltuieli, desi a fost identificat cel putin un risc care ar fi trebuit sa determine constituirea acestor tipuri de provizioane. Acest risc a fost determinat de existenta unui litigiu cu unul din clientii întreprinderii, care a luat nastere datorita neachitarii, la scadenta, de catre acesta a unei datorii pe care o avea fata de societate.

În perioada anilor 2002 - 2004, perioada pe care am analizat-o în aceasta lucrare întreprinderea a contractat un împrumut pentru investitii pe termen mediu în valoare de 165.000 EUR. Desi societatea a avut o perioada de gratie de 6 luni acordata de banca împrumutatoare, perioada în care nu a trebuit sa plateasca decât dobânda aferenta creditului, întreprinderea nu a putut face fata în continuare platii ratelor scadente, fiind nevoita sa ceara prelungirea perioadei de gratie cu înca 6 luni.

Odata cu contractarea acestui împrumut unul dintre indicatorii economico-financiari calculati de întreprindere, si anume gradul de îndatorare la termen a crescut tragând astfel un semnal de alarma pentru întreprindere. Cresterea acestui indicator peste pragul de siguranta denota o dependenta financiara la termen ridicata a întreprinderii.

Analizând indicatorii de lichiditate ai întreprinderii se poate concluziona ca evolutia lor a fost descendenta, coborând în cazul indicatorului lichiditatii generale destul de mult sub nivelul minim recomandat. Înregistrarea acestor valori scazute ale lichiditatii întreprinderii s-au datorat cresterii mai rapide a datoriilor curente, în comparatie cu cresterea mai lenta a stocurilor, creantelor si a disponibilitatilor banesti.

În timp ce indicatorii de lichiditate au avut o evolutie nefavorabila, indicatorii de solvabilitate au înregistrat valori foarte bune cu toate ca în 2004 au scazut fata de ceilalti doi ani analizati.

Rata autonomiei financiare a scazut în 2004 fata de 2003 si 2002 când s-au înregistrat valori maxime ale indicatorului, dar care s-au mentinut în intervalul de siguranta. Scaderea s-a datorat cresterii datoriilor pe termen lung, datorii care nu au crescut însa într-un ritm mult mai rapid decât cel al capitalurilor proprii.

În anii 2002 si 2004 rata îndatorarii la termen nu se încadreaza în intervalul de siguranta ceea ce ar putea avea o influenta negativa asupra autonomiei financiare a intreprinderii, cresterea sa denotând o crestere a îndatorarii societatii.

Valorile înregistrate de fondul de rulment sunt bune indicând existenta unui echilibru financiar al întreprinderii, gradul de acoperire al activelor circulante din capitalurile proprii fiind ridicat.

4.2. PROPUNERI

În anul 2002 societatea a fost implicata într-un litigiu cu unul din clientii sai si cu toate acestea nu a constituit provizioane pentru riscuri si cheltuieli, mai exact provizioane pentru litigii. În acelasi an întreprinderea a distribuit dividende, care ar fi trebuit sa fie mai mici în cazul în care ar fi constituit provizioane, datorita cheltuielilor efectuate odata cu constituirea acestora. Deci societatea a distribuit dividende fictive si a încalcat principiul prudentei. Un sfat indicat în acest caz ar fi acela ca întreprinderea sa fie mai precauta, mai prudenta si sa constituie provizioane pntru riscuri si cheltuieli.

În ceea ce priveste nivelul indicatorilor economico-financiari ar fi de dorit ca întreprinderea sa ia masurile necesare pentru a obtine valori mai bune mai ales în cazul indicatorilor de lichiditate, întrucât capacitatea întreprinderi de a face fata platilor pe termen scurt este foarte scazuta, iar acest lucru afecteaza activitatea unitatii pe viitor.

BIBLIOGRAFIE

Batrâncea Maria, Analiza economico-financiara a întreprinderii, Editura Risoprint,

Batrâncea Larissa Cluj-Napoca, 2004

Deaconu Adela Evaluarea afacerilor, Editura intelcredo, Deva, 2002

Epuran Mihail Contabilitatea financiara în noul sistem contabil, vol. I, Editura de

Vest,Timisoara, 1998

Oprean Ioan, coordonator Bazele contabilitatii agentilor economici din România, Editura Intelcredo, Deva, 2001

Oprean Ioan, coordonator Întocmirea si auditarea bilantului contabil, sinteza si valorificarea informatiei contabile, Editura Intelcredo, Deva, 1997

Oprean Ioan, Bazele contabilitatii: logica înregistrarilor contabile - aplicatii

Oprean Delia, practice, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002

Popa Irimie,

Nistor Cristina

Pasca Nicolae Situatiile financiare ale unitatilor economice din România, Editura presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca, 2003

Pântea Iacob Petru, Contabilitatea româneasca armonizata cu Directivele contabile

Bodea Gheorghe europene, editura Intelcredo, Deva, 2003

Pântea Iacob Petru  Managementul contabilitatii românesti, Editura Intelcredo, Deva, 1999

Pop Atanasiu Contabilitatea financiara româneasca, armonizata cu Directivele contabile europene si Standardele Internationale de Contabilitate, Editura Intelcredo, Deva, 2002

Popa Emil Irimie Mecanismul financiar contabil al provizioanelor, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2003

Ristea Mihai si Contabilitatea întreprinderii, vol I, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997

colectiv

Trasca M.  Contabilitatea capitalului societatilor comerciale, Editura mondoeconomica, Craiova, 1994

Internet: 

www.refinatare.ro

www.contabilitate.ro

www.rasdaq.ro

www.mfinante.ro

www.fincont.info

CUPRINS

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA GENERLĂ A ÎNTREPRINDERII 1

1.1. Scurt istoric al întreprinderii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........................1

1.2. Modul de constituire si obiectivele de activitate.......... ..... ...... ..........................3

1.2. Structura organizatorica a societatii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............4

1.4. Potentialul întreprinderii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............................10

CAPITOLUL 2. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND CAPITALURILE 12

2.1. Notiuni generale privind capitalurile.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...........12

2.2. Organizarea contabilitati capitalurilor.......... ..... ...... .......... ..... ...... .........13

2.2.1. Sistemul de conturi utilizat în organizarea contabilitatii capitalurilor........13

2.2.2. Organizarea sistemului de documente privind evidenta capitalurilor........14

2.3. Capitalurile proprii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........15

2.3.1. Constituirea capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......16

2.3.2. Majorarea capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........18

2.3.3. Diminuarea capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......20

2.3.4. Primele legate de capital.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............21

2.3.5. Rezervele din reevaluare.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............22

2.3.6. Rezervele .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ....23

2.3.7. Rezultatul exercitiului.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...................25

2.3.8. Rezultatul reportat.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................27

2.4. Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.......... ..... ...... .......... ..... ...... .....28

2.4.1. Provizioanele - rezultat al principiului prudentei.......... ..... ...... ........28

2.4.2. Necesitatea si utilitatea provizioanelor.......... ..... ...... ........................29

2.4.3. Structura provizioanelor.......... ..... ...... .......... ..... ...... ...............29

Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.......... ..... ...... .....................31

2.5. Capitalurile împrumutate.......... ..... ...... .......... ..... ...... .............................35

2.5.1. Împrumuturile din emisiunea de obligatiuni.......... ..... ...... ................36

2.5.2. Creditele bancare pe termen mediu si lung.......... ..... ...... ..................37

2.5.3. Datoriile legate de imobilizari financiare.......... ..... ...... ....................38

Alte împrumuturi si datorii asimilate.......... ..... ...... ...........................39

CAPITOLUL 3. PARTICULARITĂŢI PRIVIND CAPITALURILE SOCIETĂŢII MINEXFOR S.A. 40

3.1.Evolutia capitalurilor proprii.......... ..... ...... .......... ..... ...... ........................40

3.1.1. Majorarea capitalului social.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..........40

3.1.2. Majorarea rezervelor pe baza scutirii la plata a majorarilor si penalitatilor de întârziere.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... ......43

3.1.3. Modificarea rezervelor legale.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......47

3.1.4. Evolutia rezultatului exercitiului.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..47

3.2. Evolutia provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli .......... ..... ...... ...................49

3.3. Evolutia capitalurilor împrumutate.......... ..... ...... .......... ..... ...... ..............49

3.4. Analiza principalilor indicatori calculati de S.C. Minexfor S.A. .............................52

CAPITOLUL 4. CONCLUZII sI PROPUNERI 55

4.1. Concluzii.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................55

4.2. Propuneri.......... ..... ...... .......... ..... ...... .......... ..... ...... .......................57

Bibliografie

Cuprins



Legea 31/1990 privind societatile comerciale publicata în MO al României nr. 126 din 17.11.1990

Legea 31/1990 privind societatile comerciale publicata în MO al României nr. 126 din 17.11.1990

Legea 31/1990 privind societatile comerciale, publicata în MO al României nr. 126 din 17 noiembrie 1990

HG nr.44 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicata în MO al României nr.112 din 6 februarie 2004



loading...










Document Info


Accesari: 6829
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )