Continutul economic al conturilor de cheltuieli

Continutul economic al conturilor de cheltuieli

In institutiile publice, contabilitatea sintetica a cheltuielilor se tine cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi de cheltuieli”, care se grupeaza astfel:

grupa 60 – cheltuieli privind stocurile;

grupa 61 – cheltuieli cu lucrarile si serviciile execu 828e47i tate de terti;

grupa 62 – cheltuieli cu alte servicii executate de terti;

grupa 63 – alte cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate;

grupa 64 – cheltuieli cu personalul;

grupa 65 – alte cheltuieli operationale;

grupa 66 – cheltuieli financiare;

grupa 67 – alte cheltuieli finantate din buget;

grupa 68 – cheltuieli de capital, amortizari si provizioane;

grupa 69 – cheltuieli extraordinare;

Contabilitatea analitica a cheltuielilor, in institutiile publice, se tine pe structura clasificatiei bugetare. Astfel, structura unui cont de cheltuieli va cuprinde:

1. simbolul contului din planul de conturi;

2. capitolul;

3. sursa de finantare a cheltuielilor, respectiv: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat etc., venituri proprii si subventii, alte surse.

4. subcapitolul;

5. titlul;

6. articolul;

7. alineatul;

8. paragraful.

Pentru programele aprobate prin buget, contul va include si un cod al programului.

Spre exemplu, contul 641.51.01.01.I.10.01 reflecta:

641 – simbolul contului cheltuieli cu salariile;

51 – reprezinta codul capitolului „Autoritati publice”, conform clasificatiei bugetare;

01 – arata bugetul finantator, in cazul de fata, bugetul de stat;

01 – reflecta institutia finantata, in cazul de fata, „Administratia prezidentiala”;

I – reflecta titlul de cheltuieli conform clasificatiei bugetare, respectiv „Cheltuieli de personal”, titlul I;

10.01 – arata codul articolului din clasificatia bugetara, in cazul de fata „Cheltuieli cu salariile”, respectiv „Salarii de baza”.

Contabilitatea veniturilor

Veniturile, potrivit contabilitatii de angajamente reprezinta „impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp”. (definitie Omf 1917/2005)

Veniturile sunt evidentiate in contabilitate in concordanta cu principiul contabilitatii de angajamente. Conform contabilitatii de angajamente „efectele tranzactiilor si ale altor evenimente sunt recunoscute atunci cand tranzactiile si evenimen­tele se produc (si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul este incasat sau platit) si sunt inregistrate in evidentele contabile si raportate in situatiile financiare ale perioadelor aferente”. (IPSAS 1)

Acest mod de reflectare a veniturilor in contabilitate permite utilizatorilor de informatii contabile cunoasterea atat a veniturilor ce au fost deja incasa­te, cat si a creantelor institutiei ce urmeaza a fi incasate, cu alte cuvinte permite cunoas­terea tuturor resurselor de care dispune institutia pe parcursul unui exercitiu financiar.

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice, pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta:

declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal,

avize de expeditie,

facturi,

alte documente legal intocmite sau

in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile se pot recunoaste in contabilitate in urmatoarele momente:

In momentul obtinerii activelor; aceste venituri sunt specifice crearii de active fixe corporale si necorporale in regie proprie.

Exemplu

Institutia realizeaza in regie proprie un activ fix corporal sub forma unei instalatii pentru care a efectuat cheltuieli in valoare de 5.600 lei.

inregistrarea productiei in curs:

- receptia activelor fixe:

In momentul livrarii bunurilor sau serviciilor pe baza documentelor justificative ce atesta transferul dreptului de proprietate.

Exemplu

O institutie publica vinde marfuri din depozitul propriu la pret de vanzare de 5.000 lei, cost de achizitie de 4.500 lei.

- vanzarea marfurilor:

descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

In momentul incasarii, atunci cand momentul transferului dreptului de proprietate (livrarii) coincide cu momentul incasarii.

Exemplu

O institutie de invatamant superior incaseaza taxe de la studenti in valoare de 23.000 lei.

Avand in vedere cerintele IPSAS 1, privind situatia performantei financiare a institutiei, veniturile pot fi grupate astfel:

a.      venituri din activitatile de exploatare;

b.     finantari;

c.      venituri financiare.

Toate aceste trei tipuri de venituri reprezinta venituri din activitatea ordinara.

Veniturile din activitati curente sunt „intrari brute de beneficii economice si potential de servicii inregistrate pe parcursul perioadei de raportare atunci cand aceste intrari se concretizeaza in cresteri ale activelor nete/capitalurilor proprii, altele decat cele legate de contributii ale proprietarilor”. (IPSAS 1definitie)

Veniturile din activitati curente se evalueaza la valoarea justa a mijlocului de plata primit sau de primit.

Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau poate fi decontata o datorie, intre parti interesate aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii desfasurate in conditii obiective.( IPSAS 9 - definitie)

Veniturile din activitati curente cuprind doar fluxurile brute de beneficii economice sau potentialul de servicii primite sau de primit de catre entitate in nume propriu. Spre exemplu, veniturile incasate de institutii reprezentand impozite si taxe cuvenite bugetului nu reprezinta venituri din activitati curente, deoarece acestea nu produc beneficii economice sau potential de servicii si nu au ca rezultat cresteri ale activelor sau scaderi ale datoriilor.

Clasa 7 de conturi cuprinde atat veniturile din tranzactii, care fac obiectul IPSAS 9 „Venituri din tranzactii de schimb”, cat si veniturile provenite din finantari de la bugetele finantatoare, din subventii si alte tipuri de finantari nerambursabile.

Veniturile din tranzactii si evenimente de schimb rezulta in urma efectuarii unor activitati precum:

prestarea serviciilor;

vanzarea bunurilor;

utilizarea de catre altii a activelor entitatii producatoare de dobanzi, redevente si dividende.

In Normele romanesti, veniturile sunt tinute pe feluri de venituri, dupa natura lor si sursa de provenienta. Contabilitatea institutiilor publice grupeaza veniturile, dupa natura lor, in doua mari categorii, si anume:

venituri operationale;

venituri financiare;

venituri extraordinare.

a) Veniturile operationale reprezinta venituri ale institutiilor publice provenite din activitatea operationala si care se refera la:

venituri din activitati economice;

venituri din alte activitati operationale;

venituri din productia de active fixe;

venituri ale bugetelor reprezentate de impozite si taxe, contributii de asigurari;

alte venituri

b) Veniturile financiare sunt venituri obtinute de institutie din activitatea financiara.

c) Veniturile extraordinare cuprind veniturile obtinute de institutie din activitatea extraordinara. In normele romanesti, se considera venituri extraordinare cele referitoare la despagubirile din asigurari, precum si veniturile obtinute de institutie ce provin din valorificarea unor bunuri ale statului.