Īntreprinderea - sfera de actiune a contabilitatii financiare
Asa cum s-a anticipat īn primul paragraf, entitatile patrimoniale reprezinta spatiul de cunoastere si actiune
al contabilitatii. Īn raport de forma de proprietate asupra capitalului, unitatile patrimoniale pot fi proprietate de
stat si proprietate privata. Pentru exercitarea dreptului de proprietate privata s-au conturat doua forme de organizare
economica a īntreprinderii, personala si sociala. 323e44d
Īntreprinderea proprietate sociala, denumita si societate comerciala, se constituie prin aportul sau
investitia de capital a doua sau mai multe persoane fizice si/sau persoane juridice īn vederea efectuarii de acte de
comert.
Īntreprinderea personala reprezinta forma organizatorica de exploatare a proprietatii īn care o singura
persoana participa cu īntregul capital, conduce direct si raspunde cu īntreaga avere pentru obligatiile asumate.
Īn cadrul unitatilor patrimoniale societatea comerciala reprezinta sfera de actiune īn limitele careia
contabilitatea ia forme complete de supraveghere si control a resurselor, cheltuielilor si rezultatelor. La acest nivel
organizatoric se realizeaza īn forma cea mai deplina activitatea de productie, de prestatii de servicii, a marfurilor, de
circulatie a marfurilor, a titlurilor de credit si a instrumentelor de plata, precum si alte operatii accesorii activitatii de
comert.
Dupa obiectul activitatii lor, societatile comerciale pot fi: de productie de bunuri; de circulatie a
marfurilor; de constructii - montaj si exploatari miniere de tot felul; de comert; de prestari de servicii īn domeniul
financiar - bancar; de prestari de servicii īn transporturi si asigurari; de prestari de servicii diverse (controlul
marfurilor, expertize, spectacole de cinematograf, teatru etc).
Īn raport cu forma de constituire si functionare, asa cum prevad sistemele de drept comercial, societatile
comerciale sunt de mai multe feluri: īn nume colectiv, īn comandita simpla, īn comandita pe actiuni, pe actiuni si cu
raspundere limitata.
a) Societatea īn nume colectiv (SNC) este aceea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul
societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatiilor. Totodata, partile sociale nu pot fi reprezentate
de titluri de valoare negociabile.
b) Societatea īn comandita simpla (SCS) este cea īn care asociatii sunt de doua genuri: comanditati, care
raspund solidar si nelimitat, administrānd direct societatea, si comanditari, care raspund numai cu aportul propriu si
care nu au dreptul sa se amestece īn administrarea societatii. Capitalul social este divizat īn parti sociale care nu pot fi
cedate de comanditari fara acordul unanim al acestora.
c) Societatea īn comandita pe actiuni (SCA) are aceleasi caracteristici cu cea īn comandita simpla, cu
deosebirea ca partile comanditarilor sunt separate īn actiuni ca titluri de valoare negociabile.
d) Societatea pe actiuni (SA) este aceea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar
asociatii sunt obligati sa raspunda īn limita capitalului subscris, exprimat īn actiuni. Actiunile pot fi transmise liber
tertelor persoane, nefiind necesara o īncuviintare din partea celorlalti asociati.
e) Societatea cu raspundere limitata (SRL) este aceea ale carei obligatii sociale sunt garantate cu
patrimoniul social, iar asociatii, īn numar limitat, raspund numai cu cota lor sociala. Partile sociale ale asociatilor
sunt, īn principiu, netransmisibile altor persoane si nici reprezentate prin titluri de valoare negociabile, asa cum sunt
actiunile.
Constituirea efectiva a societatilor comerciale are loc numai daca īntregul capital social a fost subscris si
fiecare asociat sau actionar a varsat īn numerar sau a depus īn natura, dupa caz, cota de aport stabilita prin Legea
societatilor comerciale nr. 31/1990, Contractul de societate si Statutul societatii. Capitalul subscris este aportul pe
care asociatii sau actionarii, īn calitatea lor de proprietari, s-au angajat sa-l puna la dispozitia societatii comerciale.
Capitalul nedepus (nevarsat) este partea din capitalul subscris care nu a fost īnca fizic pusa la dispozitia societatii
de catre asociati sau actionari.
Ca persoana juridica, societatea dispune de un patrimoniu propriu, drepturi si obligatii si are o denumire,
sediu si nationalitate.
Constituirea societatii ca persoana juridica este formalizata printr-un contract de societate prin care asociatii
convin sa cedeze unei īntreprinderi comune bunurile, īn vederea protejarii profitului sau a economiilor ce pot rezulta.
La rāndul sau contractul de societate, ca act unic, se materializeaza īntr-un statut īn care se mentioneaza forma
societatii, denumirea, sediul social, obiectul de activitate, durata, marimea capitalului, regulile de participare la
rezultate, modalitatea de functionare.
Bunurile materiale si banesti aduse de fiecare din asociati drept aport, precum si acelea pe care societatea le
dobāndeste ulterior alcatuiesc laolalta patrimoniul societatii comerciale.
Fiind astfel format si avānd drept scop realizarea obiectului propus, patrimoniul nu poate fi urmarit decāt
pentru creantele (drepturile) proprii ale societatii constituite. Prin urmare, orice bunuri economice aduse de asociati
devin proprietatea societatii, constituind un patrimoniu propriu si independent de acela al asociatilor, astfel īncāt
acestia nu mai au drept real asupra patrimoniului societatii ci eventual, un drept de creanta rezultat din calitatea lor de
asociati. Īn consecinta, īn cazul lichidarii societatii ei nu mai pot revendica īn natura bunurile aduse, ci numai o suma
proportionala cu contributia lor. De asemenea, capatānd personalitate juridica societatea comerciala -cu denumire,
sediu social si patrimoniu propriu - nu mai actioneaza prin asociatii sai. Din momentul acesta toate actele juridice, de
conducere, administrare, gestionare sunt īndeplinite īn nume propriu de reprezentantii legali. Actionānd īn numele
societatii comerciale, acesti reprezentanti nu-si angajeaza patrimoniul propriu, ci pe cel al societatii, raspunderea
materiala revenind acesteia.
si tot din acest moment, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute prin actele īntreprinse de catre
reprezentantii autorizati ai societatii comerciale au consecinte directe asupra patrimoniului respectivei societati. Cu
alte cuvinte, odata cu manifestarea vointei de a īncheia un contract de societate, legal īnregistrat, noua formatiune
economica actioneaza ca orice persoana fizica, actele sale, īndeplinite de reprezentanti legali, genereaza drepturi si
obligatii care pot dezvolta sau diminua capitalul propriu, ceea ce īn ultima instanta produce beneficiu de care profita
asociatii sau pierderi pe care le suporta acestia.
Pe durata societatii, creditorii asociatului (nu ai societatii) pot sa-si exercite drepturile lor numai asupra
partii din beneficiile cuvenite asociatului dupa bilantul social, iar dupa dizolvarea societatii, asupra partii ce i s-ar
cuveni prin lichidare. Totusi, acesti creditori pot popri, īn timpul duratei societatii, partile ce s-ar cuveni asociatilor
prin lichidare sau sechestrare sau pot vinde actiunile debitorului lor.
Activitatea economica a societatilor comerciale se desfasoara pe baza programului de activitate , concretizat
sub aspect financiar īn bugetul de venituri si cheltuieli. Pe baza celor doua documente fundamentale se rezolva
problemele privind organizarea si urmarirea activitatilor desfasurate: aprovizionarea, comercializarea, gestiunea
personalului, finantarea si alocarea fondurilor, formarea beneficiilor si repartizarea lor. Īn plan contabil, societatile
comerciale sunt obligate sa conduca contabilitatea īn partida dubla si sa īntocmeasca bilant contabil ca document
oficial de gestiune a patrimoniului.
|
