Organizarea contabiitatii sintetice si analitice cheltuielilor la s.n.p. „teprom” s.a.-schela jolietipi

ORGANIZAREA CONTABIITATII SINTETICE SI ANALITICE CHELTUIELILOR LA S.N.P. „TEPROM” S.A.-SCHELA JOLIETIPI

Contabilitatea sintetica si analitica a cheltuielilor este organizata in spiritul respectarii principiilor contabile general acceptate, cu incidenta directa asupra elementelor de cheltuieli si implicit asupra veniturilor si rezultatelor. Aceste principii sunt: principiul independentei, principiul necompensarii si principiul prudentei.

In conformitate cu principiul independentei exercitiilor, toate operatiile generatoare de cheltuieli sunt contabilizate in momentul angajarii acestora, ceea ce da nastere unei contabilitati de angajamente sau „accrual accounting”, in care cheltuielile sunt individualizate si reflectate in faza de angajare si consum.

Principiul necompensarii prevede interdictia efectuarii de compensari intre cheltuielile si veniturile inregistrate in contul de profit si pierdere.

Principiul prudentei prevede ca nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterioare. Impune in plan concret inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile.

Respectarea principiului independentei exercitiilor este conditionata si sustinuta de aplicarea altor doua principii contabile: principiul recunoasterii rezultatului si principiul conectarii cheltuielilor la venituri.

Principiul recunoasterii rezultatului solicita delimitarea momentului constatarii veniturilor si a momentului in care cheltuielile se considera consumate, iar pe aceasta baza se face imputarea costului in vederea determinarii rezultatului net.

Acest principiu, al individualizarii rezultatului, se afla in legatura cu principiul conectarii cheltuielilor la venituri. Astfel, cheltuielile se afla intr-o conexiune cu veniturile pe care le determina, fapt bine precizat in contabilitatea anglo-saxona.

Principiul conectarii cheltuielilor la venituri realizate apare ca o consecinta a principiului recunoasterii veniturilor si prevede ca momentul contabilizarii cheltuielilor sa fie precedat de cel al contabilizarii veniturilor. Constatarea cheltuielilor are la baza metoda dupa care cheltuielile urmeaza veniturile.

Toate cheltuielile efectuate pe parcursul exercitiului si care nu se pot atasa veniturilor realizate, sunt supuse procesului de „activare” sub forma stocurilor, toate cumpararile stocate care nu s-au consumat, sub forma posturilor de regularizare in cazul cheltuielilor inregistrate in avans (chirii platite anticipat) si cheltuielilor de repartizat pe mai multe exercitii financiare.

Contabilitatea cheltuielilor este organizata in scopul de a oferi utilizatorilor sai informatii contabile atat externe, cat si despre desfasurarea proceselor interne ale intreprinderii. Aceasta organizare presupune existenta a doua componente ale contabilitatii firmei.

Contabilitatea financiara sau generala prin care se evalueaza si inregistreaza cheltuielile grupate in functie de natura activitatilor generatoare: activitatea de exploatare, activitatea financiara si activitatea exceptionala.

Contabilitatea financiara a cheltuielilor, veniturilor si a rezultatelor are rolul de a inregistra fidel operatiile economice ale intreprinderii, generate de relatiile cu mediul sau extern, de a intocmi documentele de sinteza de tipul contului de profit si pierdere, in cazul de fata, si, mai ales, de a asigura informatia contabila pentru utilizatori.

Totodata, una din functiile de baza ale contabilitatii financiare este aceea de verificare si proba in justitie in cazul litigiilor fiscale sau juridice in care este implicata intreprinderea.

Caracteristica de baza a contabilitatii financiare este dependenta de normele reglementate de organismele nationale si internationale, iar in cazul tarilor europene se afla sub incidenta fiscalitatii, existand in acest sens si expresia de „poluarea fiscala a contabilitatii financiare”.

Cea de-a doua componenta a contabilitatii intreprinderii este contabilitatea de gestiune sau manageriala, care, in virtutea obiectului sau, inregistreaza cheltuielile grupate dupa felul si destinatia lor (materii prime, materiale, obiecte de inventar, personal, servicii primite, amortizari etc.).

Aceasta componenta a contabilitatii are rolul de instrument in luarea deciziilor de catre conducerea intreprinderii si nu se organizeaza dupa norme obligatorii la nivel national sau international, fiind tinuta in functie de situatia particulara a fiecarei firme. Informatiile sale sunt destinate exclusiv conducerii firmei si de organizarea si tinerea sa depind fiabilitatea si rentabilitatea intreprinderii.

Rolul contabilitatii de gestiune, de determinare a costurilor pe produse, ramuri, activitati, sau pe centre de cost, centre de profit, centre de responsabilitati, este strans legat de functia de furnizare a informatiilor vitale legate de productivitatea si rentabilitatea la nivelul acestor structuri.

Conturile de cheltuieli evidentiaza resursele utilizate in cadrul activitatilor de exploatare, financiare si exceptionale. Prin componenta lor, conturile corespund celor trei genuri de activitati, iar in cadrul fiecarei activitati, corespund naturii sau felului de resurse utilizate. Potrivit planului de conturi aplicabil in Romania, contabilitatea cheltuielilor se realizeaza cu ajutorul clasei 6 de conturi, Conturi de cheltuieli.

Conturile de cheltuieli, avand functie contabila de activ, se debiteaza cu cheltuielile efectuate in cursul exercitiului financiar si se crediteaza la decontarea sau repartizarea acestora asupra rezultatelor.

1. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, produselor, lucrarilor si serviciilor. Totodata sunt incluse si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor de exploatare se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate, pe urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfuri, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu impozitele, taxele si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli de exploatare.

Potrivit planului de conturi general romanesc, contabilitatea cheltuielilor de exploatare se realizeaza cu ajutorul grupelor de conturi din clasa 6 Conturi de cheltuieli, care se dezvolta pe conturi sintetice de gradul I, formate din trei cifre, iar o parte din acestea se dezvolta pe conturi sintetice de gradul II, formate din patru cifre.

Ca unitate economica de dimensiuni nationale, S.N.P. „TEPROM” S.A. va utiliza atat conturi sintetice de gradul I, cat si conturi sintetice de gradul II.

1.1. Contabilitatea cheltuielilor privind stocurile

Aceasta categorie de cheltuieli desemneaza generic elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a intreprinderii. Ele sunt reflectate in contabilitate prin grupa de conturi 60 „Cheltuieli privind stocurile”.

Obiectul acestei categorii de cheltuieli il constituie materiile prime, materiale consumabile, materialele de natura obiectelor de inventar, energia si apa, precum si marfurile.

Potrivit Art. 13 alineatul 2 din Legea Contabilitatii, contabilitatea valorilor materiale se tine cantitativ si valoric sau numai valoric, prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

In cadrul S.N.P. „TEPROM” - Schela Jolietipi se foloseste metoda inventarului permanent, care presupune contabilizarea fiecarei intrari de stocuri, cantitativ si valoric, la cost istoric (cost de achizitie sau cost de productie), la pret stabilit in functie de valoarea de utilitate (pentru stocurile constatate ca pulsuri la inventar, aduse ca aport la capitalul social, primite ca donatie sau obtinute cu titlu gratuit) sau la o alta valoare de inregistrare (pret de vanzare, pret standard).

Folosindu-se metoda inventarului intermitent, la Schela Jolietipi, contabilitatea analitica a stocurilor se organizeaza, dupa specificul activitatii, pe metoda cantitativ valorica (pe fise de cont analitic).

Aceasta consta in tinerea evidentei cantitative, pe categorii de bunuri, la locul de depozitare, adica in magazii, cu ajutorul fiselor de magazie, aranjate in ordinea fiselor de cont analitic din contabilitate. In magazie, inregistrarile se fac zilnic de catre gestionar pe baza documentelor de intrare-iesire a materialelor. Dupa inregistrare, aceste documente se predau la contabilitate, pe baza de borderou. In contabilitate are loc evidenta cantitativ-valorica, prin inregistrarea documentelor primite in fisele de cont analitic pentru valori materiale si verificarea modului de emitere si completare a documentelor. Stabilirea stocurilor si soldurilor se realizeaza prin programul informatic de gestiune implementat in reteaua de calculatoare de care dispune schela si care furnizeaza si situatiile centralizatoare privind intrarile si iesirile de materiale, in vederea inregistrarii lor in contabilitatea sintetica.

Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora, pe categorii de bunuri. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic dintre cantitatile inregistrate in fisele de depozit si cele din fisele de cont analitic de la contabilitate.

Ocazionarea cheltuielilor cu stocurile de materii prime, materiale si marfuri are loc la iesirea din patrimoniu a bunurilor materiale evaluate si inregistrate prin metodele: costului mediu ponderat, FIFO, primul intrat-primul iesit, sau LIFO, ultimul intrat-primul iesit.

Schela Jolietipi utilizeaza metoda LIFO, ultimul intrat-primul iesit, prin care bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie (sau de productie) al lotului anterior, in ordine cronologica.

Intrucat obiectul de activitate al schelei este extractia si transportul produselor petroliere, in procesul de productie nu sunt ocazionate cheltuieli cu materiile prime, dar se contabilizeaza cheltuieli cu materialele consumabile. Contabilitatea stocurilor la Schela Jolietipi cuprinde: magazia, obiectele de inventar, echipamentul de protectie, stocul de titei, gaze si gazolina, precum si evidenta cheltuielilor si veniturilor aferente.

Ocazionarea cheltuielilor cu materialele consumabile se face in momentul consumului, pe baza bonurilor de consum, gestionate pe magazii, asa cum se observa in anexa 3.

Bonul de consum serveste ca document de eliberare din magazie pentru consum, a materialelor, fiind totodata document justificativ de scadere din gestiune. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea sa, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente care solicita materiale spre a le consuma.

Circuitul documentelor de iesire a materialelor consumabile poate fi prezentat schematic, astfel:

Bonul de consum va circula, la urmatoarele nivele: la persoanele autorizate sa acorde viza de necesitate a materialelor nestocate, la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in contabilitatea sintetica si analitica, in dublu exemplar.

In cazul materialelor auxiliare, bonurile de consum sunt grupate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunii, pe sectii. Dupa ce au fost astfel grupate, bonurile de consum sunt introduse in calculator, care prin programul de gestiune implementat, furnizeaza situatia consumurilor prezentata in anexa 4. Aceasta situatie este instrumentul de intocmire a documentului cumulativ.

Inregistrarile din notele contabile s-au efectuat la sumele cumulate ale fiecarui cont de materiale ce a intervenit. Acest lucru este facilitat de documentele cumulative care se intocmesc in vederea sistematizarii operatiunilor intervenite pe parcursul lunii.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor cu materialele auxiliare se face prin debitarea contului 6021 „ Cheltuieli cu materialele auxiliare” cu suma rezultata din documentul cumulativ, potrivit anexei 5, si prin creditarea contului 3021”Materiale auxiliare”, concomitent si cu aceeasi suma:

----- ----- --------- ----- -----

6021 Cheltuieli cu materialele auxiliare = 3021 Materiale auxiliare1 588 207 833

-------- ----- ------ -

Contabilitatea consumului de obiecte de inventar, avand in vedere particularizarea participarii lor la mai mute cicluri de exploatare, se face prin intermediul uzurii, potrivit prevederii din Legea Contabilitatii si anume ca obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata se inregistreaza pe cheltuieli integral sau esalonat, pe o perioada de cel mult trei ani de la darea in folosinta.

Pentru calculul uzurii aferente obiectelor de inventar aflate in folosinta se pot folosi mai multe procedee, intre care:

- procedeul calcularii lunare egale a uzurii obiectelor de inventar pe baza formulei:

- procedeul de calcul a uzurii la valoarea integrala a obiectelor de inventar, fie la darea in folosinta, fie la scoaterea din uz;

- procedeul de calcul a uzurii: 50% din valoare la darea in folosinta si 50% la scoaterea din uz;

- procedeul cotei unice anuale – calculate avand in vedere valoarea aferenta uzurii obiectelor de inventar din anul precedent raportata la suma soldurilor lunare ale obiectelor de inventar aflate in folosinta in acelasi an – (precedent, de baza).

Varianta aleasa de Schela Jolietipi pentru calcularea uzurii obiectelor de inventar inregistrate in luna decembrie este cea liniara, care are ca instrument matematic formula uzurii lunare.

Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar se face pe baza acelorasi documente primare, bonurile de consum, grupate pe gestiuni. Aceasta sintetizare a bonurilor de consum reprezinta datele de intrare in sistemul informatic de gestiune care are ca iesiri documentele cumulative, asa cum rezulta din anexa 5.

Darea in consum a obiectelor de inventar se contabilizeaza la Schela Jolietipi prin debitarea conturilor 3031 „Obiecte de inventar in magazie”, „3032 „Echipamente de protectie si de lucru in magazie” si prin creditarea conturilor 3033 „Obiecte de inventar in folosinta”, 3034 „Echipamente de protectie si de lucru in folosinta”, concomitent si cu aceeasi suma. La darea in consum a obiectelor de inventar are loc si ocazionarea cheltuielilor privind obiectele de inventar, prin care se inregistreaza uzura aferenta, calculata esalonat pe 2 ani.

Dupa ce sunt date in folosinta, obiectele de inventar sunt evidentiate, cantitativ si valoric, pe baza documentului fisa de evidenta a obiectelor de inventar date in folosinta.

Aceasta reflecta atat materialele eliberate unor compartimente, cat si evidenta cantitativa pe locuri de consum.

Este intocmit de compartimentul financiar-contabil, ca document pentru tinerea contabilitatii analitice a obiectelor de inventar date in folosinta, sau de responsabilul cu bunuri de inventar, cand este utilizat ca document pentru evidenta obiectelor de inventar in folosinta. Reflectarea cheltuielilor cu obiectele de inventar si echipamentul de protectie se realizeaza prin debitarea contului 6033 ”Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar in folosinta” sau a contului 6024 „Cheltuieli privind materialele de natura echipamentului de protectie in folosinta” si prin creditarea, concomitent si cu aceeasi suma, reprezentand uzura calculata si care rezulta din anexa 5, a contului 3036 „Uzura obiectelor de inventar”.

% = 3036 Uzura 532 722 432

6033 Cheltuieli privind obiectele obiectelor327 129 138

de inventar in folosintade inventar

6034 Cheltuieli privind echipament                           205 593 294

de protectie in folosinta

Reflectare cheltuielilor cu echipamentul de lucru retinut se face prin debitarea contului 6034 „Cheltuieli privind echipamentul de protectie si de lucru in folosinta” cu 50% din valoarea echipamentului de protectie si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, regasita in anexa 5, a contului 3033 „Obiecte de inventar date in folosinta”.

-------- ----- ------ --------- -------- ----- ------ ---

6034 Cheltuieli privind echipamentul = 3033 Obiecte de inventar date1 048 840

de protectie in folosinta in folosinta

Ca document de evidenta a obiectelor de inventar de mica valoare sau de scurta durata, a echipamentului de protectie date in folosinta personalului, este folosita fisa de evidenta a obiectelor de inventar in folosinta. Aceasta se completeaza in cazul eliberarii obiectelor din magazia de obiecte noi, pe baza bonului de consum. Fiind document de inregistrare, acest document de evidenta nu circula si se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Pentru a reflecta in contabilitatea sintetica si analitica asigurarea cu utilitatile necesare desfasurarii procesului de productie, in principal energia si apa, se porneste de la documentul justificativ, care in cazul consumurilor de apa si energie este factura trimisa de furnizori.

Circuitul acestui document in intreprindere este urmatorul:

La Schela Jolietipi a avut loc in luna decembrie o operatiune, de aprovizionare cu energie si apa pentru desfasurarea procesului de productie.

Reflectarea in contabilitate se face prin debitarea conturilor 605 „Cheltuieli cu energia” si 4426 „TVA deductibila”, si prin creditarea contului 4011 „Furnizori interni”, concomitent si cu aceeasi suma care reiese din anexa 8. Anexa 8 are la baza intocmirii sale documentul cumulativ al consumurilor si serviciilor prestate de terti care centralizeaza toate operatiile generatoare de astfel de cheltuieli.

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----------------

% = 4011 Furnizori interni 138 201 600

605 Cheltuieli cu energia113 280 000

4426 TVA deductibila 24 921 600

-------- ----- ------ ------------ ----- ----- --------- ----- ------

1. Contabilitatea cheltuielilor privind marfurile

Contabilitatea cheltuielilor privind marfurile se reflecta in planul de conturi prin contul sintetic 607 „Cheltuieli privind marfurile”. Este un cont de activ care se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventar, precum si cu diferentele de pret aferente si se crediteaza la sfarsitul exercitiului, prin virarea lor la contul 121 „Rezultatul exercitiului”.

Cheltuielile privind marfurile sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Astfel, in cazul inventarului permanent, daca unitatea tine evidenta marfurilor la pret de vanzare in care este inclus si adaosul comercial si TVA neexigibil, cheltuiala cu marfurile apare la sfarsit de luna, cand se descarca gestiunea de marfuri. Daca unitatea tine evidenta marfurilor la pret de cumparare, cheltuiala cu marfurile apare tot la descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute. Aceeasi evidenta se face si in cazul lipsurilor de marfuri constatate la inventariere.

Reflectarea in contabilitate se face prin debitarea conturilor 607 „Cheltuieli privind marfurile” si 4426 „TVA deductibila”, si prin creditarea contului 401 „Furnizori”, concomitent si cu aceeasi suma.

-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----------------

% = 4011 Furnizori interni

607 Cheltuieli privind marfurile

4426 TVA deductibila

-------- ----- ------ ----------- ----- ----- --------- ----- -------

Intrucat in obiectul de activitate a schelei de productie – ca unitate de baza in cadrul S.N.P., nu este prevazuta achizitionarea de marfuri in vederea vanzarii, nu se vor realiza inregistrarile specifice acestei operatiuni.

1.3. Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile

executate de terti

Pentru a-si desfasura in conditii de rentabilitate activitatea de exploatare, intreprinderea apeleaza la serviciile si lucrarile executate de terti. Aceasta categorie de cheltuieli cuprinde doua structuri:

- lucrari si servicii executate de terti direct legate de activitatea de exploatare, cum sunt: lucrarile de intretinere si reparatiile; redeventele; locatiile de gestiune si chiriile; primele de asigurare; studiile si cercetarile;

- alte lucrari si servicii executate de terti cu caracter general: colaborarile cu tertii; comisioanele si onorariile; protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari, transferari; posta si telecomunicatii, alte servicii executate de terti.

Cele doua structuri se evidentiaza distinct in planul contabil general, prin grupele 61 „Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti” si 62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.

Reflectarea in contabilitatea schelei Boldesti a cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti are la baza ca documente justificative contractul de prestari servicii, executare lucrari, factura, contractul de asigurare.

Facturile eliberate de terti, in calitatea lor de furnizori de munca, inglobata in executarea de lucrari si prestari de servicii, sunt receptionate de Schela Jolietipi, aflata in ipostaza de debitor al tertilor.

Facturile parcurg un circuit specific, trecand pe la serviciul financiar, unde sunt urmarite decontarile cu tertii, si pe la serviciul contabilitate, pentru a fi inregistrate si centralizate pe documentele contabile de evidenta, conform anexei 8.

Reparatiile capitale si curente ale sondelor si utilajelor sunt realizate de catre firmele care executa astfel de lucrari de reparatii si service, avand la baza contracte ferme incheiate cu schela. Una din aceste firme este si General Petrol Service Boldesti. Facturile eliberate de catre terti sunt inregistrate, centralizate si decontate de Schela Jolietipi.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor cu lucrarile executate de firma GPS Boldesti se realizeaza prin debitarea conturilor 611 „Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”, 4426 ”TVA deductibila” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011 „Furnizori interni”.

-------- ----- ------ ----- ----- ------------ ----- ----- --------------

= 4011 Furnizori interni 1 033 430 187

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile 847 073 924

4426 TVA deductibila 186 356 263

-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------- ----- ----- --------- ----- -----

O alta categorie de cheltuieli privind lucrarile executate si serviciile prestate de terti o constituie cheltuielile cu redeventele, chiriile si locatiile de gestiune datorate tertilor care pun la dispozitia schelei Boldesti, pentru nevoile productive sau neproductive, bunuri imobiliare, cum este SC Brates S.A.

Cheltuielile ocazionate in luna decembrie 2001, au la baza inregistrarii lor in contabilitatea schelei, ca document justificativ, contracte de inchiriere care detaliaza conditiile platii: durata de rambursare, scadentele si sumele de platit.

Contabilizarea cheltuielilor cu chiriile datorate societatii Brates, care inchiriaza schelei un spatiu imobiliar se realizeaza prin debitarea conturilor 612 „Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune, chiriile”, 4426 „TVA deductibila” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011 „Furnizori interni”.

% = 4011 Furnizori interni 6 128 948

612 Cheltuieli cu redeventele, locatii de gestiune, chirii 5 023 728

4426 TVA deductibila                                                               1 105 220

In ceea ce priveste cheltuielile cu asigurarea mijloacelor de transport aflate la dispozitia sa, Schela Jolietipi le justifica pe baza contracte lor de asigurare incheiate cu SC ASIROM SA. Contractele de raspundere civila auto, obligatorii legal si contractele de asigurare CASCO reprezinta documentul primar de inregistrare in contabilitate a cheltuielilor cu asigurarile auto.

Contabilizarea cheltuielilor cu asigurarea mijloacelor de transport se realizeaza prin debitarea contului 613 „Cheltuieli cu primele de asigurare” si prin cedarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011 „Furnizori interni”.

Schela Jolietipi are de platit, conform contractului de asigurare a autocarului propriu, prima de asigurare corespunzatoare lunii decembrie, in valoare de 17 552 000 lei.

613 Cheltuieli cu primele de asigurare = 4011 Furnizori interni 17 552 000

Prestatorii de servicii, aflati in relatii economice cu Schela Jolietipi, si care isi deconteaza creantele asupra schelei pe baza facturii, sunt firmele specializate in transportul de titei: SC PETROS SA si firmele prestatoare de servicii diverse, ca transportul de bunuri si persoane: SC CONPET SA si SC ATLAS SA.

Contabilizarea cheltuielilor cu serviciile prestate de aceste firme de transport se realizeaza prin debitarea conturilor 6241 „Cheltuieli cu transportul-CONPET”, 6281 „Cheltuieli de transport titei-PETROS”, 4426 „TVA deductibila” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011 „Furnizori interni”.

%= 4011 Furnizori interni 203 982 607

6242 Alte cheltuieli cu transportul „Conpet” 6 999 506 6281 Cheltuieli cu serviciile „Petros” 160 199 352

4426 TVA deductibila                                                   36 783 749

-------- ----- ------ ----- ----- ------ ----- ----- ----------------

Reflectarea cheltuielilor cu colaboratorii se realizeaza, in cadrul schelei Boldesti pe baza de contract de colaborare, avand ca document justificativ factura primita de la acestia si reprezentand contravaloarea serviciilor prestate in favoarea schelei (intretinerea sistemului informatic). Ca document primar, factura urmeaza circuitul mentionat anterior: de la serviciul financiar – unde are loc decontarea – la serviciul contabilitate – unde este inregistrata si centralizata in evidenta contabila.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea conturilor 621 „Cheltuieli cu colaboratorii”, 4426 „TVA deductibila” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011 „Furnizori interni’’.

% = 4011 Furnizori interni 1 844 416 448

621 Cheltuieli cu colaboratorii 1 511 816 760

4426 TVA deductibila                                                              332 599 688

Subunitatea efectueaza cheltuieli de protocol in urma aprobarilor primite de la SNP TEPROM Bucuresti.

Reflectarea cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate are ca justificare consemnarea acestor cheltuieli in facturile aferente, care la Schela Jolietipi se deconteaza pe luna decembrie, catre restaurantul ’’Sonda’’ din localitate.

Contabilizarea cheltuielilor de protocol se face prin debitarea conturilor 6231„Cheltuieli de protocol”, 4426”TVA deductibila si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4011”Furnizori interni”.

= 4011 Furnizori interni 5 126 500

6231 Cheltuieli de protocol                                                           4 202 050

4426 TVA deductibila                                                                     924 450

Contabilitatea cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferari cuprinde urmatoarele tipuri de cheltuieli: deplasari in interes de serviciu-diurna, cazare, transport; detasari pe perioade limitate de timp in interes de serviciu pentru care se platesc diurne, cazare, transport, drepturile cuvenite angajatilor si familiilor acestora, transferati sau mutati impreuna cu unitatea in alta localitate.

In luna decembrie, la Schela Jolietipi a avut loc justificarea avansului catre trezorerie, de catre un angajat trimis in deplasare de serviciu in Bucuresti. Decontarea cheltuielilor cu deplasarile, de catre titularul de avans, se face pe baza ordinului de deplasare (delegatie), care constituie documentul justificativ de inregistrare in contabilitate.

Circuitul ordinului de delegatie este urmatorul: de la persoana care dispune imputernicirea si il semneaza trece la persoana care efectueaza deplasarea, apoi ajunge la persoanele autorizate sa confirme sosirea si plecarea delegatului din unitatea unde s-a efectuat deplasarea; in final ajunge la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea decontului, pe baza actelor justificative anexate de catre titular la intoarcere, sau cu ocazia procurarii materialelor, stabilind diferentele de primit sau de restituit, eventualele penalizari si pentru semnaturile de verificare.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor efectuate de colaboratori se face prin debitarea contului 625 „Cheltuieli cu detasari, deplasari, transferari in tara” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, care reiese si din anexa 9, a contului 5421 „Avansuri de trezorerie in lei”.

-------- ----- ------ ----- ----- ----------- -------- ----- ------ ----

62501 Cheltuieli cu detasari, deplasari, = 5421 Avansuri de trezorerie 2 630 000

transferari in tara in lei

-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------ -------- ----- ------ ----------

Contabilitatea cheltuielilor postale si a taxelor de telecomunicatii include acele cheltuieli postale, telegraf, telefon, interfon, radio, televizor etc., facute in interesul general al schelei. Inregistrarea in evidenta contabila se realizeaza pe baza facturii care reprezinta in cazul de fata documentul primar justificativ.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor postale si a taxelor de telecomunicatii se face prin debitarea conturilor 626 „Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”, „TVA deductibila” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, care reiese si din anexa 8, a contului 401 „Furnizori interni”.

-------- ----- ------ ------ ----- ----- --------------

% = 4011 Furnizori interni 1 891 488

626 Cheltuieli postale si taxe                                                              1 550 400

4426 TVA deductibila                                                               341 088

-------- ----- ------ ------------ ----- ----- --------- ----- ----

Contabilitatea cheltuielilor cu serviciile bancare si asimilate cuprinde acele servicii prestate de banci, care nu au un caracter de cheltuieli financiare, si anume: comisioane bancare pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile curente; cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bancilor; comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de imprumuturi, cheltuieli pe efecte comerciale; alte cheltuieli si comisioane pentru prestari de servicii.

In cazul concret al schelei Boldesti cheltuielile cu serviciile bancare se refera la comisioanele retinute de banca pentru efectuarea operatiilor in contul curent si sunt evidentiate in contabilitatea proprie pe baza extraselor de cont la care sucursala BCR-Sucursala Ploiesti anexeaza nota contabila care atesta sumele operate in cont si valoarea comisioanelor retinute de banca, conform anexei 10.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor cu serviciile bancare se face prin debitarea contului 627 „Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, care reiese si din anexa 8, a contului 5121 „Conturi curente la banci in lei”.

627 Cheltuieli cu servicii = 5121 Conturi curente la banci in lei 20 408 500

bancare si asimilate

1.4. Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele

si varsamintele asimilate

Aceasta categorie de cheltuieli desemneaza ansamblul cheltuielilor efectuate de intreprindere cu:

a) impozitul suplimentar datorat, conform legii bugetului de stat, pentru depasirea fondului de salarii admisibil;

b) impozite, taxe, varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice sub forma de diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna; impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat, alte impozite si taxe.

c) datorii si varsaminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub forma de contributii la: fondul special pentru sanatate; fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice.

Reflectarea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate de schela de productie Boldesti are ca obiect consemnarea acestor cheltuieli si decontarea lor pe luna decembrie, catre bugetul statului.

Documentul primar pe baza caruia are loc reflectarea in contabilitate a acestor cheltuieli este procesul verbal intocmit de serviciul de productie, in care se mentioneaza cantitatile de titei si respectiv de gaze naturale realizate in luna decembrie 2001.

Acelasi serviciu intocmeste si situatiile vanzarilor de titei si gaze naturale, in cantitati, catre urmatorii beneficiari: pentru titei – ROMFOR Scaieni; pentru gaze naturale – VIDELMAR Urlati, RADMIL Bucuresti, Uzina Mecanica Valeni, CAHIRO Scaieni, Pompierii Militari.

Facturile, ca document care atesta vanzarea, sunt centralizate pe documente cumulative, unde se insumeaza cantitatile de titei si gaze naturale vandute.

Impozitul pentru 1000 mc de gaze naturale se determina ca produsul valorii unui EURO din ultima joi a lunii, cu 7,4 impozitul pentru o tona de titei se obtine similar, diferit fiind doar coeficientul, si anume 4. Valorile impozitelor la titei si gaze naturale sunt obtinute inmultind valorile impozitelor unitare cu cantitatile vandute.

In prezent determinarea impozitului pe titei se face in conformitate cu Ordonanta Guvernului nr. 1 1999 care modifica Ordonanta nr.35 din 30.01. .1998 si care prevede calcularea impozitului pe unitatea de produs la nivel ministerial si transmiterea catre unitatile productive.

Contabilizarea cheltuielilor cu impozitul pe titei se face prin debitarea contului 6351 „Cheltuieli cu impozitul pe titei” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4462 „Impozitul pe titei”. Sumele care sunt contabilizate sunt preluate din anexa 11.

6351 Cheltuieli cu impozitul pe titei = 4462 Impozitul pe titei 144 832 000

Schela Jolietipi calculeaza si evidentiaza de asemenea taxele pentru folosirea terenului din orasul Boldesti, teren-proprietate a statului, pentru amplasarea sondei 400. De asemenea, schela are obligatia de a calcula si vira catre bugetul de stat impozitele pe cladirile sediului sau administrativ, cantinei si imobilelor aferente, precum si impozitul pe terenurile exploatate pe raza judetului Prahova.

Documentul justificativ este declaratia de impunere, completata conform anexei 12, de catre serviciul de contabilitate si trimisa perceptiilor fiscale ale localitatilor pe raza carora se afla terenurile si imobilele in cauza: Boldesti, Lipanesti, Apostolache. Pe aceasta baza se achita trimestial impozitul si taxele pe terenuri. Valoarea impozitului se stabileste prin inmultirea valorii de inventar din listele anexate cu 1%. Valoarea taxei se determina prin aplicarea la suprafata respectiva a unui tarif stabilit pe criteriul de marime publicat in Monitorul Oficial. Calculul impozitelor si taxelor pe terenuri si cladiri este detaliat in anexa 13.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor cu taxele si impozitele pe terenuri si cladiri se face prin debitarea contului 6354 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a urmatoarelor conturi 4464 „Impozitul pe cladiri”, 4465 „Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat”, 4468 „Taxe pentru mijloacele de transport”.

6354 Cheltuieli cu alte impozite, = % 238 196 162

taxe si varsaminte asimilate    4464 Impozitul pe cladiri 24 908 624

4465 Taxa pe terenuri 194 296 538

4468 Taxa pt. mijloace de transport 18 991 000

-------- ----- ------ ----- ----- -----

1.5. Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestata de catre personalul angajat, intreprinderea datoreaza salariatilor drepturi banesti, numite salarii. Acestea se negociaza si se prevad in contractele de munca incheiate cu salariatii, fiind completate de prime si sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile catre personal se stabilesc lunar si reprezinta pentru unitate cheltuieli de personal ale exercitiului in curs.

Pe langa salarii, intreprinderile datoreaza statului si altor organisme sociale diferite impozite si taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Aceasta categorie de cheltuieli cuprinde cheltuielile cu salariile personalului, cheltuielile privind contributia unitatii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj, fiind contabilizata pe baza statelor de salarii, listelor de avans chenzinal, listelor de indemnizatii pentru concediul de odihna, desfasuratoarelor de indemnizatii platite in contul asigurarilor sociale de stat.

Pe cazul concret al Schelei Boldesti, cheltuielile salariale se particularizeaza, dupa specificul domeniului de activitate, astfel incat activitatea de interventie corespunde nivelului categoriei de munca grea grupa I, iar celelalte activitati in grupele II si III.

Activitatea de salarizare, se desfasoara in cadrul serviciului financiar, prin intocmirea statului de salarii detaliat pe angajatii Schelei. La acest nivel se intocmesc recapitulatii pe activitati, sectii, grupe de munca si se finalizeaza cu intocmirea recapitulatiei finale, prin centralizarea celor partiale.

In scopul stabilirii si inregistrarii salariilor cuvenite persoanelor se folosesc documente privind prezenta: condici de prezenta si foaie colectiva de prezenta, documente de realizare a volumului de activitate, documente de evidenta a salariatilor fisa de evidenta a salariatilor .Documentul de calcul al salariilor,retinerilor si sumelor achitate angajatilor este insa statul de salarii. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare unitate operationala si compartiment functional.

Circuitul documentelor este urmatorul:

In statul de salarii intervin urmatoarele drepturi salariale distincte: salariul de incadrare sau salariul lunar, salariul efectiv, salariul in acord, care calculeaza diferit:

Salariul de incadrare se stabileste pentru fiecare angajat prin contractul colectiv de munca.

Salariul efectiv se stabileste pe baza pontajului. Pontajul se realizeaza in functie de rapoartele de lucru efectiv, de diagramele de lucru si se vizeaza de catre seful sectiei si serviciul resurse umane, fiind aduse ulterior la serviciul financiar.

Salariul in acord se calculeaza in cadrul formatiilor de lucru, unde se stabilesc norme pe fiecare salariat in parte, in timpi de munca, si se inmultesc cu salariul stabilit pe formatie.

Contabilitatea cheltuielilor salariale urmareste calcularea si inregistrarea urmatoarelor elemente, mentionate in ordinea aparitiei pe statul de plata: abonamentele de transport reflecta decontarile efectuate de unitate cu angajatii navetisti; concediul de odihna calculat ca produs al salariului de incadrare cu sporurile permanente si cu numarul de zile de concediu, raportat la numarul de zile de norma; ajutorul de vacanta calculat similar concediului de odihna; sporul de vechime cumuleaza sporul de vechime in munca si sporul de vechime in petrol; dreptul de munca grea se aplica mai ales activitatii de interventii; sistem peste program se acorda pentru orele lucrate in plus; drept de conducere este asimilat indemnizatiei de conducere; drept de pericol pentru munca prestata in conditie de periculozitate; drept de nocivitate; drept de noapte se acorda pentru schimbul de noapte; drept tura la salariatii care lucreaza in schimb; drept de munca in echipa; drept de santier; cumul de functii; drepturi suplimentare se calculeaza ca numar de ore inmultit cu salariul pe ora; premiere acordate cu diverse ocazii (ajutor de ziua copilului); alte ajutoare pentru nastere, deces, casatorie, pensie; concediul de boala pentru care se intocmesc state de plata diferite, in functie de vechime, gravitatea bolii, urgenta, dupa care se aduc pe statul de plata general. Toate sporurile se calculeaza la salariul de baza realizat, sau salariul efectiv, iar adunandu-le la acesta, se obtine salariul brut.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor cu remuneratiile personalului pe luna decembrie se face prin debitarea contului 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, care reiese si din anexele 14, 15, a contului 425 „Avansuri acordate personalului” pentru evidentierea avansului, si a contului 42112 „Personal-remuneratii datorate pe luna a-12-a”.

-------- ----- ------ -- -------- ----- ------ ---------

641 Cheltuieli cu remuneratiile = 425 Avansuri acordate personalului 299 352 536

personalului

-------- ----- ------ ----- ----- ------

-------- ----- ------ ----- ----- --------

641 Cheltuieli cu remuneratiile = 42112 Personal-remuneratii datorate 748 381 340

personaluluiluna a 12-a

-------- ----- ------ ----- ----- --------

Din salariul brut se calculeaza si se scad urmatoarele retineri: CAS 11,67%, ajutorul de somaj 1%, fondul de sanatate 7%, impozitul pe salariu calculat dupa calculatoarele specifice pe cote de venit; avansul care este 40% salariul brut; avansul pe concediu 40% din concediu de odihna si ajutorul de concediu; pensie alimentara; popriri; retineri premiere; rate; chirii; garantii; imputatii; sindicat 2% din salariul tarifar; cotizatia sportiva 1% din salariul tarifar; impozit la ajutorul de vacanta; impozit la alte ajutoare.

In urma acestor retineri se obtine restul de plata, din care, daca se scad rate CAR, se va obtine totalul de plata catre salariati. Fondul de sanatate, 7% salariul brut, se va opri din impozit.

Formarea restului de plata in forma schematica este urmatoarea:

Conform legislatiei in vigoare, incepand cu luna ianuarie 2001, formarea restului de plata are urmatoarea forma schematica:

Pe langa salarii, intreprinderile datoreaza statului si altor organisme sociale diferitele impozite si taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor. Astfel, iau nastere cheltuielile privind contributia unitatii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj.

Aceasta contributie se determina prin aplicarea unor cote procentuale, diferentiate in functie de grupa de munca a salariatilor, asupra fondului brut de salarii acordate angajatilor cu contract de munca.

Conform legii nr. 19 2000, cotele procentuale folosite pentru calcularea contributiei unitatii la asigurarile sociale sunt urmatoarele: 35% pentru conditii normale de munca, din care 23,33% unitatea si 11,67% salariatul ; 40% pentru conditii deosebite de munca, din care 28,33% unitatea si 11,67% salariatul 45% pentru conditii speciale de munca, din care 33,33% unitatea si 11,67% salariatul.

Schela are obligatia de a constitui, inregistra si varsa si o cota de 7% calculata asupra fondului de salarii, in vederea participarii la constituirea fondului initial pentru asigurarile sociale de sanatate, conform normei publicate in Monitorul Oficial nr. 114 din 19 martie 1999, ajungand la 7% din fondul de salarii.

Evidentierea obligatiei schelei de plata la fondurile de asigurari sociale si la fondul de somaj, in valorile calculate in anexa 15, se realizeaza prin debitarea contului 6541 „Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4311 „Contributia unitatii la asigurarile sociale”.

-------- ----- ------ ----- ----- -------

6451 Cheltuieli privind CAS = 4311 Contributia unitatii la asigurari sociale 223 370 567

-------- ----- ------ ----- ----- -------

…

Evidentierea obligatiei schelei de plata la fondurile de asigurari sociale si la fondul de somaj, in valorile calculate in anexa 15, se realizeaza prin debitarea contului 6452 „Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de somaj” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma a contului 4371 „Contributia unitatii la ajutorul de somaj”.

-------- ----- ------ ------- ----- ----- --------- ----- -------

6452 Cheltuieli privind contributia = 4371 Contributia unitatii la 37 419 067

unitatii la ajutorul de somajajutorul de somaj

-------- ----- ------ ------- ----- ----- --------- ----- -------

1.6. Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare” se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante si debitori diversi, precum si cheltuieli reprezentate de: valoarea despagubirilor , amenzilor, penalitatilor datorate sau platite, valoarea donatiilor si subventiilor acordate, valoarea activelor cedate si alte operatii de capital.

In luna decembrie se inregistreaza la Schela Jolietipi drept alte cheltuieli de exploatare, cheltuielile de scolarizare pentru pregatirea profesionala a salariatilor in meseriile necesare unitatii (meseria de sondor).

Reflectarea in contabilitatea schelei a altor cheltuieli de exploatare pe luna decembrie se face prin debitarea contului 6588 „Alte cheltuieli de exploatare” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma a contului 4113 Clienti interni”

-------- ----- ------ ---- ----- ----- --------------

6588 Alte cheltuieli de exploatare = 4113 Clienti interni 17 538 480

-------- ----- ------ ---- ----- ----- --------------

Cheltuielile extraordinare privind despagubirile au in cazul Schelei de productie petroliera o particularitate, in sensul aparitiei unei categorii de cheltuieli de despagubire a proprietarilor terenurilor afectate de exploatarile petroliere.

Despagubirile pentru terenurile afectate se negociaza anual cu proprietarul terenului si reprezinta contravaloarea productiei pe care proprietarul ar fi obtinut-o daca ar fi cultivat terenul.

Documentul justificativ in acest caz specific este procesul verbal incheiat intre Schela Boldesti si proprietarul terenului in cauza, la care se ataseaza dispozitia de plata catre beneficiar, asa dupa cum se observa din anexele 17 si 18.

Evidenta cheltuielilor extraordinare de plata a despagubirilor catre proprietarii de terenuri, in luna decembrie, se face prin debitarea contului 6581 “Despagubiri, amenzi si penalitati” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4622 “Creditori pentru datorii ale unitatii sau  salariatilor”

-------- ----- ------ ------------ -------- ----- ------ -----

6581 Despagubiri, amenzi = 4622 Creditori pentru datorii9 940 000

si penalitati ale unitatii sau salariatilor

-------- ----- ------ ------------ -------- ----- ------ -----

La Schela Jolietipi s au inregistrat in luna decembrie si cheltuieli prin scoaterea din evidenta a creantelor, ca urmare a insolvabilitatii debitorului S.C. Hidrojet S.A. Breaza, evaluate la 12 350 000 lei.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor generate de scoaterea din evidenta a creantelor se face prin debitarea contului 654 “Pierderi din debitori diversi” si prin creditarea, concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 4612 “Debitori diversi din reclamatii si alte creante cu titluri executorii”

-------- ----- ------ ------------

654 Pierderi din debitori diversi = 4612 Debitori diversi din reclamatii 12 350 000

si alte creante cu titluri executorii

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE

In categoria cheltuielilor financiare se cuprind acele cheltuieli strict legate de activitatea financiara a intreprinderii, referitoare la: pierderi din creante legate de participatii; pierderi din cedarea investitiilor financiare; diferentele de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

Contabilitatea cheltuielilor financiare este tinuta cu ajutorul grupei de conturi 66 „Cheltuieli financiare”.

1. Contabilitatea pierderilor din creante legate

de participatii

Aceasta subcategorie de cheltuieli financiare este generata de practica economiei de piata, in cazul in care societatile „mama” isi ajuta societatile „fiice” cu imprumuturi pe termen mijlociu si lung pentru a-si redresa situatia economico-financiara.

Societatea „mama” dobandeste drepturi de creanta asupra societatii comerciale „fiica”. Daca situatia financiara a acesteia din urma evolueaza catre faliment, poate aparea situatia in care societatea „mama” nu mai poate recupera creantele si, eventual, dobanzile aferente. In acest caz societatea „mama” are dreptul, in limitele impuse de lege, sa includa pierderile legate de participatii in cheltuielile sale financiare.

Contabilizarea acestor cheltuieli se realizeaza prin debitarea contului 663 Pierderi din creante legate de participatii” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma a contului 2671 ”Sume datorate de filiale”.

663 Pierderi din creante legate de participatii = 2671 Sume datorate de filiale

Ca unitate productiva in cadrul TEPROM, schela de productie Boldesti nu are de contabilizat operatii legate de participatii.

Contabilitatea cheltuielilor privind investitiile financiare

cedate

In categoria investitiilor financiare se includ actiunile, obligatiunile si alte titluri asimilate, achizitionate de intreprindere in scopul de a realiza castig financiar. Acestea sunt, de regula, negociabile la bursa, asigurand detinatorului lor lichiditatea si securitatea tranzactiilor.

In cazul in care intreprinderea nu va putea vinde aceste titluri nici macar la valoarea de achizitie, va realiza o pierdere, calculata ca diferenta nefavorabila intre valoarea contabila a titlurilor si pretul de vanzare.

Cu pretul incasat din vanzarea acestora se va credita contul corespunzator titlurilor de plasament la care au fost inregistrate, prin debitarea conturilor de trezorerie.

Contabilizarea acestor cheltuieli se realizeaza prin debitarea contului 664 „Cheltuieli privind investitiile financiare cedate” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma a unuia din conturile: 502 „Actiuni proprii”, 503 „Actiuni”, 505 „Obligatiuni emise si rascumparate”, 506 „Obligatiuni”, 508 „Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate”.

-------- ----- ------ ----- ----- -------------- ----- ----- ------------

664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate = 502 Actiuni proprii

-------- ----- ------ ----- ----- -------------- ----- ----- ------------

Ca unitate productiva in cadrul S.N.P. TEPROM S.A., Schela Jolietipi nu are de contabilizat operatii legate de investitiile financiare.

3. Contabilitatea cheltuielilor din diferente

de curs valutar

Fiecare partener intr-o relatie de import-export este interesat sa evalueze obiectul contractului si sa deconteze contravaloarea acestuia in valutele care reprezinta cea mai mare stabilitate pe piata internationala. In aceste conditii, evidenta operatiilor de export-import se tine, dupa legea contabilitatii, in lei, dar decontarile efective ale acestor operatii se fac intr-o valuta straina. Cursurile valutare ale valutei straine fluctueaza zilnic fata de moneda tarii noastre, conducand la diferente de curs valutar inregistrate in contabilitate.

In cazul unor diferente nefavorabile de curs valutar rezultate ca urmare a faptului ca, la data decontarii unei creante in valuta, cursul valutar este mai mic decat cel de la data efectuarii si inregistrarii operatiei de export, acestea se vor inregistra in contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”.

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor din diferente de curs valutar pe luna decembrie se face prin debitarea contului 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a unuia din conturile 267 „Creante imobilizate”, 409 „Furnizori-debitori”, 411 „Clienti”, 418 „Clienti-facturi de intocmit”, 451 „Decontari in cadrul grupului”, 456 „Decontari in cadrul grupului”, 461 „Debitori diversi”.

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar = 411 Clienti

Ca unitate productiva in cadrul TEPROM, schela de productie Boldesti nu are de contabilizat operatii legate de diferentele de curs valutar, aceste operatii fiind realizate la nivelul centralei SNP „TEPROM” Bucuresti.

4. Contabilitatea cheltuielilor privind dobanzile

In totalul patrimoniului detinut de intreprindere, capitalurile imprumutate si datoriile asimilate pot ocupa ponderi relativ ridicate, generand cheltuieli financiare din plata dobanzilor datorate.

Marimea acestor dobanzi este legata de felul dobanzii (simpla sau compusa), marimea creditului si durata de rambursare.

Daca se aplica dobanda simpla, relatia de calcul a dobanzii (D) este:

in care C = reprezinta capitalul imprumutat; t = timpul de rambursare; r = rata dobanzii.

In situatia in care durata de rambursare este de ordinul lunilor, relatia este:

In cazul in care durata este exprimata in zile, relatia este:

In situatia in care se aplica dobanda compusa, relatia de calcul este:

in care: C_t = capitalul fructificat la termenul t; C₀ = capitalul initial

Fata de dezvoltarea de mai sus, considerata teoretica, problematica cheltuielilor cu dobanzile se nuanteaza in conditiile in care nu toate imprumuturile contractate sunt obtinute incepand cu data de 1.01.”N”. in cele mai multe cazuri, daca nu in totalitate, imprumuturile se primesc si inregistreaza in cursul exercitiului financiar. De asemenea, creditele se pot rambursa in mod esalonat sau global la expirarea termenului de scadenta. Ca urmare, contabilitatea cheltuielilor cu dobanzile se realizeaza prin folosirea simultana a doua tehnici, cea a cheltuielilor de plata si respectiv a cheltuielilor platite in cursul exercitiului.

S.N.P. „TEPROM” S.A. a contractat la data de 30.11.2001 un credit bancar pe termen mediu in suma de 560.000.000 lei repartizat pentru nevoile productive ale Schelei Boldesti, cu rata dobanzii de 75%, durata de rambursare 2 ani. Rambursarea se va face in doua transe anuale, de 280.000.000 lei.

In cazul rambursarii acestui credit repartizat Schelei Boldesti, pentru calcularea dobanzii se va aplica formula dobanzii simple, in conditiile unui termen de rambursare exprimat in luni.

Calculul dobanzii:

Documentul primar pe baza caruia se inregistreaza in contabilitate cheltuielile cu dobanzile este nota contabila anexata de BCR-Sucursala Ploiesti la extrasul de cont, dupa cum se va observa din anexa 16.

Evidenta cheltuielilor de plata privind dobanzile pe luna decembrie se face prin debitarea contului 666 „Cheltuieli privind dobanzile” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 1682 „Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung”.

-------- ----- ------ ------------

666 Cheltuieli privind dobanzile = 1682 Dobanzi aferente creditelor 35.000.000

bancare pe termen lung

-------- ----- ------ --- -------- ----- ------ ------------

5. Contabilitatea cheltuielilor privind sconturile

acordate

Cheltuielile privind sconturile in cadrul relatiilor de decontare cu clientii, inclusiv a celor privind efectele comerciale de primit in cazul in care decontarea se face inainte de termen, se calculeaza prin formula:

in care: Vn = valoarea nominala a creantei; t = timpul in zile; r = rata scontului.

Schela de productie Boldesti acorda clientului sau, BAT Scaieni S.A. un scont in valoare de 5% din valoarea de 1500.000 lei inscrisa in factura nr. 23125 din data de 20.11.2001 reprezentand contravaloarea bunurilor livrate. Scontul a fost acordat ca urmare a platii anticipate a facturii cu 10 zile inainte de scadenta.

Calculul valorii scontului:

Reflectarea in contabilitatea schelei a cheltuielilor privind sconturile acordate pe luna decembrie se face prin debitarea contului 667 „Cheltuieli privind sconturile acordate” si prin creditarea concomitenta si cu aceeasi suma, care reiese din calcul, a contului 4113 „Clienti interni”.

667 Cheltuieli privind sconturile acordate = 4113 Clienti interni 17 361

3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE

In categoria cheltuielilor extraordinare se cuprind acele elemente de cheltuieli care prin natura lor economica au un caracter neobisnuit, extraordinar in raport cu activitatile curente de exploatare sau financiare.

Contabilitatea acestei categorii este realizata cu ajutorul contului 671 ”Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare

4. CONTABILILTATEA CHELTUIELILOR CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE SI AJUSTAREA LA INFLATIE

Amortizarea este echivalentul valoric al deprecierii ireversibile a unei imobilizari, ca urmare a utilizarii ,a actiunii factorilor naturali ,a progresului tehnic sau a altor cauze .

Intreprinderile sunt obligate sa amortizeze imobilizarile corporale si necorporale potrivit Legii privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, utilizand unul din regimurile: amortizare liniara, amortizare degresiva, amortizare accelerata.

Primele doua regimuri sunt adoptate prin hotararile adunarilor generale ale actionarilor, in timp ce amortizarea accelerata este aprobata de Ministerul Finantelor la cererea AGA.

In vederea calcularii valorii amortizate intervine notiunea de durata normala de utilizare care este stabilita in mod centralizat prin hotarare de guvern, pentru fiecare categorie de mijloace fixe si are urmatoarea formula:

DUR = durata normala de utilizare ramasa, in ani;

DSC = durata de serviciu consumata de la data punerii in functiune pana la 31.11994, in ani;

DS = durata de serviciu normata a mijlocului fix conform Decretului 393/1976, in ani;

DU = durata normala de utilizare (durata de amortizate) a mijlocului fix.

Amortizarea liniara consta in calcularea si alocarea uniforma a valorii contabile de intrare a activelor amortizabile pe toata durata normala de functionare, in ani. Relatia de calcul este:

DNU durata normala de utilizare

Amortizarea degresiva consta in multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul din coeficientii: 1,5 daca DNU este intre 2 – 5 ani; 2,0 daca DNU este intre 5 – 10 ani; 2,5 daca DNU > 10 ani.

Aplicarea se face pana in anul de functionare in care amortizarea anuala rezultata este egala sau mai mica cu / decat amortizarea anuala determinata ca raport intre valoarea ramasa de recuperat si numarul de ani de functionare ramasa.

Amortizarea accelerata consta in calcularea si includerea, in primul an de functionare, in cheltuielile de exploatare a unei amortizari anuale de pana la 50% din valoarea contabila de intrare a mijlocului fix.

Amortizarea pentru exercitiile financiare urmatoare este calculata la valoarea ramasa de amortizat, dupa metoda liniara prin raportare la numarul de ani de utilizare ramasa.

Categoria de provizioane defineste o constatare contabila a unei diminuari valorice a activului rezultata din cauze ale caror efecte nu sunt ireversibile. Este o constatare anuntata dar probabila si nu certa, spre deosebire care atunci cand se inregistreaza reprezinta o constatare a pierderilor de valoare ireversibile.

Provizioanele reprezinta o manifestare a principiului prudentei corespunzand pierderilor de valoare susceptibile de a afecta un element al activului net individualizat.

Se constituie: provizioane pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru deprecierea imobilizarilor, pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie, pentru deprecierea creantelor, pentru deprecierea conturilor de trezorerie.

La Schela Jolietipi nu se inregistreaza provizioane pentru una din categoriile prevazute in contabilitate.

4.1. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind

amortizarile si provizioanele

Contabilitatea acestor cheltuieli evidentiaza urmatoarele cazuri: amortizarea lunara a imobilizarilor necorporale; amortizarea lunara a imobilizarilor corporale determinata dupa gradul de utilizare; constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale si corporale; constituirea de provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei si altor active circulante.

La Schela Jolietipi se inregistreaza amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale. Amortizarea imobilizarilor necorporale poate avea ca obiect: cheltuielile de cercetare aplicata si dezvoltare pe o durata de maxim 5 ani si alte imobilizari necorporale. Amortizarea imobilizarilor corporale are ca obiect in principal sondele si utilajul petrolier.

Inregistrarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor se realizeaza pe baza unui scadentar tinut de serviciul contabilitate, conform anexei 20.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor necorporale, pe luna decembrie, se face prin debitarea contului 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” si prin creditarea, concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 280 „Amortizarea imobilizarilor necorporale”.

-------- ----- ------ --------- -------- ----- ------ ------

6811 Cheltuieli de exploatare privind = 280 Amortizarea imobilizarilor 20 810 400

amortizarea imobilizarilor necorporale

-------- ----- ------ --------- -------- ----- ------ ------

Cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale sunt considerabile proportionale cu valorile substantiale pe care le are obiectul amortizarii, sondele si utilajul petrolier.

Reflectarea in contabilitate a cheltuielilor cu amortizarea imobilizarilor corporale pe luna decembrie se face prin debitarea contului 6818 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor” si prin creditarea, concomitenta si cu aceeasi suma, a contului 281 „Amortizarea imobilizarilor corporale”.

6811 Cheltuieli de exploatare privind = 281 Amortizarea imobilizarilor 1 877 399 541

amortizarea imobilizarilorcorporale

Contabilizarea cheltuielilor de exploatare privind provizioanele nu este ocazionata la schela.

4. Contabilitatea cheltuielilor financiare privind

amortizarile si provizioanele

In aceasta categorie se cuprind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli privind activitatea financiara, primele pentru rambursarea obligatiunilor amortizate, provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare si a altor active financiare.

Contabilitatea acestor cheltuieli evidentiaza urmatoarele cazuri: constituirea de provizioane pentru riscuri si cheltuieli ce privesc activitatea de exploatare; constituirea de provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare; constituirea de provizioane pentru deprecierea de natura financiara a creantelor din conturile de decontari in cadrul grupului sau cu asociatii precum si deprecierea titlurilor de plasament; prime de rambursare aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni amortizate.

Contabilizarea cheltuielilor financiare privind amortizarile si provizioanele nu este ocazionata la schela.