Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























ORGANIZAREA CONTABILITATII SINTETICE SI ANALITICE A REZULTATELOR LA S.N.P. "PETROM" S.A.-SCHELA BOLDESTI

Contabilitate




ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII SINTETICE sI

ANALITICE A REZULTATELOR LA

S.N.P. "PETROM" S.A.-SCHELA BOLDEsTI




Contabilitatea rezultatelor este reglementata juridic prin Legea Contabilitatii 82/1991, care prevede în Art. 19, ca profitul sau pierderea se stabilesc lunar.

În scopul determinarii si evidentierii lunare a rezultatului exercitiului, în contabilitate se procedeaza lunar la decontarea conturilor de venituri si cheltuieli.

Prevederile Legii 82/1991 sunt nuantate de Legea pentru aprobarea Ordonantei Guvernului 70/1994 privind impozitul pe profit, modificata si republicata, care stabileste ca profitul impozabil si impozitul pe profit se calculeaza si se evidentiaza lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.

4.1. CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND

DETERMINAREA REZULTATULUI EXERCIŢIULUI

Ţinând cont de specificul de baza al contabilitatii din România, si anume conectarea la fiscalitate, calculul si evidentierea profitului impozabil si impozitului pe profit se realizeaza în activitatea contabila. Formula de calcul generala a rezultatului este urmatoarea:

Rezultatul = Veniturile - Cheltuielile

Închiderea conturilor de cheltuieli si venituri se face prin intermediul contului 121 "Profit si pierdere".

Contul 121 "Profit si pierdere" este un cont bifunctional, prin care se tine evidenta profitului sau pierderii realizate în cursul exercitiului. În creditul sau se înregistreaza, la sfârsitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7 Conturi de venituri, iar în debit se înregistreaza, la sfârsitul perioadei, soldul debitor al conturilor din clasa 6 Conturi de cheltuieli. Soldul creditor reprezinta profitul realizat si apare în cazul în care veniturile depasesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezinta pierderea realizata, daca cheltuielile depasesc veniturile.

Schema de ansamblu a decontarii elementelor de cheltuieli si venituri pentru determinarea rezultatului exercitiului se prezinta în urmatorul mod:

D PROFIT sI PIERDERE C

Clasa 2   Clasa 6 Clasa 7 Clasa 2

Conturi de active Conturi de Conturi de Conturi de active

D imobilizate C D cheltuieli C D venituri C D imobilizate C


S.I. "X" Cedari de active imo- Productia de imobilizari

bilizate si alte iesiri


Repartizarea Încorporarea Clasa 3

(decontarea) veniturilor Conturi de

Clasa 3 cheltuielilor în D stocuri C

D Conturi de stocuri C asupra rezultate

Rezultatului

S.I. "Y" Consumuri stocate Productia de stocuri

Clasa 4, Clasa 5 Clasa 4, Clasa 5

Conturi de terti Conturi de terti

D si trezorerie C D si trezorerie C

Cheltuieli privind Vânzari

angajamente si plati

Conturi de Conturi de

amortizari si amortizari si

D provizioane C D provizioane C


Constituire si cresteri Reluari prin anulari, utilizari


amortizari, provizioane S.C. Profit S.D. Pierdere si diminuari de provizioane

Soldul debitor sau creditor al contului de profit si pierdere reprezinta rezultatul înainte de impozitare, diminuat cu impozitul pe profit, ceea ce impune determinarea rezultatului contabil cumulat înainte de impozitare, din care trebuie excluse cheltuielile cu impozitul pe profit, evidentiate lunar, cumulat de la începutul anului fiscal.

4.1.1. Decontarea cheltuielilor si veniturilor

Pentru determinarea lunara a profitului sau pierderii, conturile de cheltuieli se închid provizoriu prin rezultatul exercitiului.

Închiderea lunara a conturilor de cheltuieli are în vedere soldul acestora la sfârsitul fiecarei perioade. Colectarea cheltuielilor efectuate în cursul lunii a fost evidentiata în capitolul anterior si presupune debitarea conturilor de cheltuieli.

În aceasta ordine de idei, tinând cont de modul de închidere, conturile de cheltuieli se pot structura astfel:

- conturi care se închid prin contul anual 121 "Profit si pierdere" pentru întregul rulaj înregistrat pe parcursul sau la finele exercitiului financiar;

6 121 7

D Conturi de cheltuieli C D Profit si pierdere C D Conturi de venituri C

Cheltuieli înre- Venituri înregistrate

gistrate pe par- Virarea cheltuielilor Virarea veniturilor pe parcursul sau la

cursul sau la înregistrate înregistrate sfârsitul exercitiului

sfârsitul exerci- financiar

tiului financiar în contul anual în contul anual

Decontarea cheltuielilor asupra veniturilor se realizeaza doar la nivelul totalurilor referitoare la cele trei activitati: de exploatare, financiara, extraordinara.



Operatiile de determinare a rezultatului pe specificul Schelei de productie Boldesti au o particularitate generata de lipsa personalitatii juridice. Ca unitate productiva fara personalitate juridica, Schela Boldesti nu îsi închide conturile de cheltuieli si venituri prin contul de rezultate 121 "Profit si pierdere", ci prin contul de decontari între subunitatile S.N.P. "PETROM", 482 "Decontari între subunitati".

La sfârsitul lunii decembrie 2001 la Schela Boldesti s-a înregistrat decontarea cheltuielilor asupra veniturilor, fapt evidentiat în anexa 25.

----- ----- --------- ----- ------- ----- ----- --------- ----- --------

482 Decontari între subunitati = 6 Clasa conturilor de cheltuieli 72 561 692

----- ----- --------- ----- ------- ----- ----- --------- ----- --------

Asa cum am mentionat la cheltuieli, pentru determinarea rezultatelor, conturile de venituri se închid provizoriu prin contul 121 "Profit si pierdere". Respectarea principiului necompensarii impune ca veniturile sa nu poata fi compensate cu cheltuielile perioadei prin debitarea conturilor de venituri concomitent si cu aceleasi sume cu creditarea conturilor de cheltuieli.

Închiderea conturilor de venituri se face prin corespondenta cu contul 121 "Profit si pierdere", la sfârsitul lunii.

La decontarea veniturilor, un specific aparte îl constituie contul"Variatia stocurilor", dupa cum rezulta si din contabilizarea acestora, evidentiata în paragraful 3.1.2..

Contul 711 "Variatia stocurilor" poate prezenta atât sold debitor, cât si sold creditor. Soldul creditor reprezinta veniturile obtinute din cresterea stocurilor de produse fabricate si comenzi în curs de executie, la sfârsitul perioadei fata de începutul perioadei si se va lua în considerare la raportarile fiscale în sensul adaugarii la venituri din exploatare. Soldul debitor evidentiaza o diminuare a veniturilor curente datorita scaderii stocurilor de produse fabricate si comenzi în curs de executie la sfârsitul perioadei fata de începutul perioadei. În raportarile fiscale soldul debitor al acestuia diminueaza celelalte venituri din exploatare.

Decontarea variatiei stocurilor, când contul prezinta sold debitor, se face prin urmatoarea înregistrare contabila:

"X"

 
-------- ----- ------ -- ----- ----- ------------

711 Variatia stocurilor = 121 Profit si pierdere

-------- ----- ------ -- ----- ----- ------------

Aceasta înregistrare se poate face si în negru, dar are drept consecinta denaturarea rulajului contului 121 "Profit si pierdere".

La Schela Boldesti nu s-a înregistrat sold debitor al contului de variatie a stocurilor.

Operatiile de decontare a celorlalte venituri au loc la sfârsitul lunii si se refera la încorporarea veniturilor în rezultatul exercitiului pentru soldul creditor al conturilor, astfel, pentru suma rezultata prin calculul din anexa 26:

----- ----- --------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------

7 Clasa conturilor de venituri = 482 Decontari între subunitati 73.818.454

----- ----- --------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ------

Prin realizarea operatiilor de decontare a cheltuielilor si veniturilor, conturile respective ramân fara sold, la finele lunii.

4.2. CALCULUL sI CONTABILIZAREA IMPOZITULUI

PE PROFIT

Potrivit prevederilor legale, calculul impozitului pe profit se face cumulat, de la începutul anului fiscal.

Impozitarea profitului cade sub incidenta principiilor impunerii fiscale, care nu sunt concordante cu principiile contabile general acceptate. Aceasta diferenta genereaza distinctia dintre rezultatul contabil si rezultatul fiscal.

Rezultatul contabil, sub forma de profit sau pierdere, este reprezentat de soldul creditor sau debitor al contului 121 "Profit si pierdere", în timp ce rezultatul fiscal, stabilit conform prevederilor fiscale, reprezinta profitul impozabil sau pierderea fiscala a exercitiului si, în functie de aceasta se calculeaza volumul impozitelor exigibile (sau rambursabile). Relatia dintre cele doua categorii de rezultate este data de relatia:

Rezultatul = Rezultatul Diferente Diferente

fiscal contabil permanente temporare

Diferentele permanente sunt elemente reintegrare sau deduse definitiv din rezultat, generate în cursul exercitiului financiar respectiv.

Diferentele temporare sunt elementele neintegrabile în rezultatul fiscal al exercitiului, dar care vor fi impozabile ulterior. Genereaza impozite amânate de genul carora creeaza si provizioanele reglementate sau subventii pentru investitii.[1]

Aceasta relatie generala a rezultatului fiscal implica o metodologie de calcul mai ampla, cu posibilitatea folosirii a doua metode de impozitare a rezultatului: metoda impozitului exigibil si metoda impozitului amânat sau a reportarii impozitului.

În contabilitatea româneasca nu se aplica decât prima metoda, cu recunoasterea diferentelor permanente, întrucât implicarea fiscala a subventiilor pentru investitii nu se contabilizeaza, iar postul provizioane reglementate nu functioneaza, fiind o structura vida.

Metoda impozitului exigibil impune egalitatea dintre cheltuiala contabila a exercitiului si suma impozitelor exigibile, incidenta eventualelor diferente temporare fiind mentionata în anexa la bilantul contabil.

Determinarea masei profitului impozabil este reglementata fiscal prin O.G. nr. 70/29.08.1994 privind impozitul pe profit aprobata prin Legea 73/1996, republicata în M.O. nr. 40/12.03.1997, modificata si completata ulterior de O.G. nr. 40/1998, modificata si completata de O.U. nr. 217 din 29 decembrie 1999.

Acestea se vor abroga începand de la data de 1.07. 2002,cand intra în vigoare Legea privind impozitul pe profit publicata în M.O. nr. 456 din 27. 06 .2002.

Modul specific de calcul si impozitare a profitului în România genereaza la închiderea exercitiului financiar definirea în plan teoretic a relatiei de calcul a profitului impozabil. În componenta cheltuielilor corespondente veniturilor realizate se includ si cheltuielile cu impozitul pe profit calculat si evidentiat (platit) în cursul exercitiului. De aceea, formula de calcul este urmatoarea:

Profit = Venituri - Cheltuieli corespondente + Cheltuieli - Venituri

impozabil realizate veniturilor realizate nedeductibile neimpozabile

Conform normelor fiscale, cheltuielile sunt deductibile doar daca sunt aferente realizarii veniturilor sau daca sunt prevazute prin reglementarile în vigoare.

Cheltuielile pentru care nu se admite deducerea sunt urmatoarele:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferente dintre anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele platite în strainatate ;.

b) amenzile, confiscarile, majorarile de întârziere si penalitatile datorate catre autoritatile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevazute de contractele comerciale. Amenzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România si sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri

c) cheltuielile de protocol care depasesc limita de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si cheltuielilor aferente, inclusiv accizele mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit, si cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

d) cheltuielile cu diurna care depasesc de 2,5 ori limitele legale stabilite pentru institutiile publice;

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajator, daca nu sunt acordate in limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat

f) sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

g) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile;

h) cheltuieli privind contributiile platite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative inclusiv contributiile la fondul de pensii altele decat cele obligatorii

i) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurarile de viata ale personalului angajat;

j) orice cheltuieli facute în favoarea actionarilor sau a asociatilor, inclusiv dobânzile platite în cazul contractelor civile, în situatia în care nu sunt impozitate la persoana fizica;

k) cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munca, boli profesionale si risc profesional

l) cheltuielile de conducere si cheltuielile de administrare, înregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice straine, indiferent de faptul ca s-au efectuat în statul în care se afla sediul permanent sau în alta parte, care depasesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;

m) cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilitatii nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare, conditiile de document justificativ;

n) cheltuielile înregistrate de societatile agricole, constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere în agricultura, pentru dreptul de folosinta a terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta în contractul de societate sau de asociere;

o) alte cheltuielile salariale si/ sau asimilate acestora ,care nu sunt impozabile la persoana fizica,daca legea nu prevede altfel;

p) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de banci si de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depasesc dobânzile active (medii) ale bancilor, comunicate de Banca Nationala a României;

r) cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau consultanta, în situatia în care nu sunt justificate de un contact scris si pentru care nu pot fi verificati prestatorii în legatura cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate pe persoane fizice si juridice nerezidente, în situatia în care plata acestora determina pierdere la nivelul unui exercitiu financiar sau în situatia în care aceste servicii nu sunt aferente activitatii entitatii din România.

În acelasi sens vor fi analizate si furnizarile de bunuri si de servicii între persoanele juridice controlate în comun sau care participa sub orice forma la conducerea ori la controlul beneficiarului acestora;

s) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, înregistrate la societatea la care se detin participatiile, cu exceptia celor determinate de vânzarea-cumpararea acestora.

Rezultatul fiscal se calculeaza lunar cumulat de la începutul anului fiscal. Deducerile fiscale sunt o componenta a calcularii profitului impozabil:

Pentru urmatoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:

- cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate si a bunurilor imobile vândute în baza unui contract de vânzare cu plata în rate sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevazute în contactele încheiate între parti, proportional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totala a livrarii;

- în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operational sau amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing financiar. Amortizarea se va calcula in conformitate cu acte normative în vigoare;



- cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloacele de informare în masa, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în baza unui contract scris;

- cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrari de interventie pentru reducerea riscului seismic al cladirilor si locuintelor aflate în proprietate sau în administrare potrivit reglementarilor legale în vigoare, care prezinta clasa I de risc seismic, care sunt deductibile la data efectuarii lor;

- cheltuielile privind transportul si cazarea salariatilor, ocazionate de delegarea, detasarea si deplasarea acestora în tara si strainatate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative;

- cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori în limitele valorii nominale prevazute de Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, sunt deductibile în calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.

Veniturile neimpozabile sunt:

a) dividendele primite de catre o persoana juridica româna de la o alta persoana juridica, româna sau straina;

b) diferentele favorabile de valoare a titlurilor de participare înregistrate ca urmare a încorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creante la societatea la care se detin participatiile;

c) veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile precum si din anulare provizioane pentru care nu s-au acordat deducere sau veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

d)alte venituri neimpozabile ,prevazute expres în acte normative speciale.

Impozitul datorat pe luna în curs se calculeaza pe baza relatiei:

Impozitul datorat = Impozitul pe profit - Impozitul pe profit calculat

pe luna în curs calculat cumulat de cumulat pâna la sfârsitul

la începutul anului lunii precedente

Un element definitoriu al impozitului pe profit, cel privitor la reducerile de impozit, este reglementat prin Art. 7 din O.G. 70/1994, republicata în 1997 care prevede ca impozitul pe profit se reduce:

- proportional cu ponderea persoanelor handicapate sub aspectul capacitatilor fizice si intelectuale, pentru contribuabilul care are cel putin 250 de salariati si are angajate cel putin 3% persoane handicapate;

- cu 50% în cazul contribuabililor care încaseaza venituri în valuta din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, din prestari servicii internationale pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri din volumul total al veniturilor;

- cu 50% din profitul folosit în anul fiscal curent în modernizarea tehnologiilor de fabricatie sau la extinderea activitatii în scopul obtinerii de profituri suplimentare, precum si pentru investitiile destinate protejarii mediului înconjurator care se concretizeaza în active corporale si necorporale, dupa consumarea celorlalte surse de finantare a investitiilor, iar sumele echivalente reducerii se folosesc cu aceeasi destinatie.

Toate aceste reduceri se calculeaza lunar cumulat de la începutul anului, cu exceptia primei, care se calculeaza lunar. Totodata, suma totala a reducerilor nu poate depasi 50% din impozitul pe profit determinat înainte de aplicarea reducerilor.

Calculul de decontare a impozitului pe profit se face lunar pe baza declaratiei de impunere, depusa la administratia financiara dupa tipul societatii, pâna la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare.

Plata impozitului pe profit se efectueaza trimestrial pâna la date de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator.

La închiderea exercitiului financiar contul de rezultat încorporeaza si cheltuielile lunii decembrie, inclusiv impozitul pe profit calculat pe luna decembrie si veniturile realizate pe aceeasi luna.

Pentru a se evita solutia închiderii contului 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit", se poate adopta posibilitatea înregistrarii cheltuielilor cu impozitul pe profit dupa tehnica cheltuielilor de plata, astfel încât înregistrarile aferente unei luni vor fi urmatoarele:

- la începutul lunii de referinta, la deschiderea lucrarilor contabile pentru impozitul pe profit cumulat din lunile precedente

----- ----- -------------- -------- ----- ------ -----

441 Impozitul pe profit = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit

----- ----- -------------- -------- ----- ------ -----

- la sfârsitul lunii de referinta pentru impozitul pe profit cumulat, calculat

----- ----- ---------------

691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit

----- ----- ---------------

- stabilirea soldului contului 441 "Impozitul pe profit" si decontarea sa

----- ----- --------- ----- --------

441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi curente la banci

----- ----- --------- ----- --------

Pentru soldul debitor, impozitul decontat în plus se mentine spre a fi retinut în trimestrul urmator din impozitul datorat.

Ţinând cont de faptul ca schela Boldesti nu are personalitate juridica, nu determina si nu contabilizeaza impozitul pe profit ci se opreste la calculul rezultatului brut al exercitiului, asa cum se poate observa din anexa 27.

4.3. CONTUL DE PROFIT sI PIERDERE CA INSTRUMENT

ESENŢIAL DE INFORMARE CONTABILĂ

Contul de profit si pierdere numit si contul de rezultate, este documentul contabil de sinteza care masoara performantele activitatii întreprinderii, obtinute pe parcursul exercitiului financiar, constituit ca o sinteza a contabilitatii de flux la nivelul microeconomic. Prin elaborarea sa se pun în evidenta fluxurile valorice care au contribuit la cresterea sau micsorarea bogatiei întreprinderii si se pot reflecta performantele firmei în diferite moduri, în functie de interesele utilizatorilor de informatie contabila si norme contabile.

Astfel, În cazul întreprinderilor românesti, care cad sub incidenta intereselor statului, prin prisma impozitului pe profit, informatia privind profitul are o importanta majora. Dimpotriva, în lumea anglo-saxona, în care fiscalitatea nu polueaza contabilitatea si activitatea întreprinderilor, interesul utilizatorilor este concentrat asupra informatiilor de fluxuri de trezorerie pe care le poate oferi contul de profit si pierdere.

Întocmirea contului de profit si pierdere ca document de sinteza, constituie o obligatie legala pentru întreprinderi însa prezentarea poate fi diferita de la o tara la alta, în functie de particularitatile economice, juridice si fiscale ale fiecarei tari, cât si în functie de normalizarea contabila adoptata si aplicata.

Conturile de rezultate se clasifica dupa forma de prezentare si dupa continutul informational.

În functie de criteriul formei de prezentare, contul de rezultate poate îmbraca forma de: tablou bilateral sau de cont, evidentiind în stânga cheltuielile si pierderile, iar în partea dreapta veniturile si profiturile; lista sau schema verticala, care deschide formarea rezultatului. Aceasta din urma forma este cea mai utilizata, fiind adoptata si de normalizatorii români.

Criteriul continutului informational scindeaza contul de profit si pierdere în doua categorii distincte: contul de rezultate cu prezentarea destinatiei cheltuielilor si veniturilor (sau cu prezentarea pe functiuni sau pe activitati a cheltuielilor si veniturilor); contul de rezultate prezentat dupa natura economica a cheltuielilor si a veniturilor.

În aceasta ordine de idei, modelul lista evidentiaza rezultatul generat de fiecare tip de activitate desfasurata de întreprindere: rezultatul exploatarii, rezultatul financiar si rezultatul exceptional.

Practica prezentarii contului de profit si pierdere sub forma de lista si pe functiunile întreprinderii-de productie, vânzare, administratie, cercetare-dezvoltare, financiara etc.-este specifica tarilor anglo-saxone, care au o contabilitate de tip monist. Aceasta forma de prezentare a contului de profit si pierdere corespunde cel mai bine nevoilor informationale ale managerilor, oferind în mod direct datele necesare gestiunii firmei (în special costul vânzarilor).

Structurarea conturilor de profit si pierdere dupa natura economica a cheltuielilor si veniturilor permite determinarea valorilor adaugate la nivelul întreprinderii si furnizarea de informatii necesare conturilor nationale. În România a fost introdus începând cu 1 ianuarie 1994, modelului contului de profit si pierdere sub forma de lista, cu prezentarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor economica. Prezinta utilitate în contabilitatile de tip dualist, reliefând marimea valorii adaugate si posibilitatile de împartire a acesteia între participantii la crearea sa.

Limitele acestei variante consista în faptul ca se opreste la calculul valorii adaugate fara a explica modul sau de formare, ceea ce îi submineaza rolul în contabilitatea de gestiune. Acest inconvenient ar putea fi remediat prin adaugarea unei clasificari secundare a cheltuielilor si veniturilor dupa functiuni la prezentarea contului de profit si pierdere.

Acest model este întocmit de toate întreprinderile românesti, între care si unitatile S.N.P. "PETROM", ca Schela de petrol Boldesti.

Structurarea informatiilor în contul de profit si pierdere românesc porneste de la natura operatiilor economico-financiare desfasurate de întreprindere într-un exercitiu financiar.

Aceste operatii au caracter eterogen, fiind de tip: comercial, juridic, financiar, economic, natural, astfel încât au fost grupate în activitati ordinare, legate de activitatea principala sau de exploatare si exceptionale. Diferenta este data de caracterul de repetitivitate pe care îl au primele, numite si activitati curente si care genereaza rezultatul curent, în timp ce operatiunile exceptionale sunt nerepetitive si accidentale. Operatiunile financiare se includ în ambele categorii, dupa caz, iar împreuna cu cele de exploatare constituie activitatea curenta a întreprinderii.

La nivelul contului de profit si pierdere se delimiteaza trei categorii de rezultate: rezultatul din exploatare ca diferenta între veniturile si cheltuielile din activitatea de exploatare, rezultatul financiar, ca diferenta între veniturile si cheltuielile financiare si rezultatul exceptional, ca diferenta între veniturile si cheltuielile exceptionale. Rezultatul exploatarii si rezultatul financiar formeaza rezultatul curent, care împreuna cu rezultatul exceptional formeaza rezultatul exercitiului sau rezultatul brut. Acesta urmeaza a se impozita, în cazul în care este profit, generând rezultatul net.

O importanta deosebita o are prezentarea economica a etapelor formarii rezultatului exercitiului, prin intermediul indicatorilor sub forma de solduri, numiti marje sau solduri intermediare de gestiune. Acestea vor fi prezentate prin aplicarea directa asupra Schelei Boldesti, exprimate în mii lei.

Primul sold de gestiune este marja comerciala, se refera la activitatea pur comerciala efectuata de întreprindere si se calculeaza astfel:

mii lei

Vânzari de marfuri (ct. 707)  0

(la pret de vânzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii)

- Costul marfurilor vândute (ct. 607)  0

(exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii)

= Marja comerciala  0

Marja comerciala nu include subventiile de exploatare. Pentru întreprinderile comerciale marja comerciala este un indicator esential, care se poate detalia pe grupe de produse sau produse si se exprima ca procent din cifra de afaceri (volumul vânzarilor).

Productia exercitiului caracterizeaza activitatea globala desfasurata de întreprinderile de productie si/sau prestari servicii si se obtine prin însumarea unor elemente eterogene:

mii lei

Productia vânduta (ct. 70 - ct. 707)  5.466.822

+/- Variatia stocurilor (ct. 711) 74.161.458



+ Venituri din productia de imobilizari (ct. 72)  0

= Productia exercitiului  79.628.280

Din punct de vedere financiar, numai productia vânduta este generatoare de încasari monetare, decalate în functie de termenele de plata, în timp ce productia stocata si productia de imobilizari nu reprezinta decât o valoare potentiala pentru întreprindere.

Cifra de afaceri, desi nu este un sold intermediar de gestiune, are relevanta pentru întreprinderile de comert, fiind un indicator global al vânzarilor din activitatea comerciala si de productie. Însa în cazurile în care apar decalaje mari între fabricatie si facturare care genereaza o variatie de stoc, o productie imobilizata importanta, sau operatii de durate lungi, productia exercitiului este indicatorul cel mai performant si ce mai fidel.

Valoarea adaugata este soldul de gestiune cerut de contabilitatea nationala, fiind un concept macroeconomic (formeaza pe totalul national produsul intern brut). În acest fel, valoarea adaugata creeaza legatura dintre contabilitatea de întreprindere si contabilitatea nationala.

Exprima o creare sau o crestere de valoare adusa de întreprindere bunurilor si serviciilor provenite de la terti:

mii lei

Marja comerciala  0

+ Productia exercitiului  79.628.280

- Consumul exercitiului provenind de la terti (ct. 600 la 608,

exclusiv 607, ct. 61, 62) - 53.020.846

= Valoarea adaugata  26.607.434

Consumul provenind de la terti formeaza consumul intermediar si cuprinde: cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); cheltuieli cu combustibilul, energie si apa; cheltuieli cu servicii si lucrari executate de terti (pentru întretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama si publicitate); alte cheltuieli cu materiale.

Acest indicator permite masurarea puterii economice a întreprinderii, reprezentând o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt un consum din exterior si prin urmare, deprecierea activelor imobilizate nu este luata în considerare. Valoarea adaugata neta se poate obtine prin diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente.

O parte din valoarea adaugata corespunde productiei vândute confirmata de piata si poate fi asimilata unei valori adaugate vândute, dupa cum o alta parte corespunde productiei stocate si productiei de imobilizari, fiind o valoarea adaugata produsa.

Diferenta productia exercitiului-consumul intermediar poate fi determinata si ca suma a remuneratiilor acordate de întreprindere factorilor de productie angajati în activitatea desfasurata de ea, respectiv: personalul si organismele de asigurari si protectie speciala sub forma cheltuielilor de personal (salarii si contributii patronale la asigurari sociale si fond de somaj); aportorii de capitaluri sub forma cheltuielilor financiare (pentru capitalurile împrumutate) si dividendelor (pentru capitalurile proprii); întreprinderea sub forma autofinantarii (amortizari, provizioane si profituri capitalizate).

Masurarea corecta a acestui indicator necesita luarea în considerare a cheltuielilor cu colaboratorii (ct. 621) drept cheltuieli de personal, atunci când se refera la prestatii efectuate de personalul exterior întreprinderii si deci, regrupate cu cheltuielile de personal (grupa 64). Totodata cheltuielile redeventele aferente operatiilor de leasing (ct. 612), care sunt consumatii provenind de la terti, trebuie disociate în cheltuieli de exploatare-partea aferenta dobânzilor.

Problemele actuale de mediu impun luarea în considerare a valorii adaugate negative care înglobeaza cheltuielile corelative degradarii mediului natural în care îsi desfasoara activitatea întreprinderea. Acest punct de vedere este în concordanta cu conceptul de patrimoniu natural, procedând la evaluarea valorii adaugate prin estimarea valorica a degradarii mediului natural da catre activitatea desfasurata de întreprindere.

Excedentul brut de exploatare (insuficienta bruta din exploatare) masoara eficienta capitalului economic, reprezentând valoarea adaugata de capitalul economic. Acest indicator reflecta resursa rezultata din exploatare si utilizata pentru mentinerea si dezvoltarea potentialului productiv al întreprinderii si remunerarea capitalurilor folosite si a statului. Nu este influentat de prudenta, prin amortizari si provizioane, de politica financiara si operatiile extraordinare, ceea ce-l face un indicator esential în analizele de gestiune si de comparatie.

mii lei

Valoarea adaugata bruta  26 607 434

+ Subventii din exploatare (ct. 74)  0

- Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate (ct. 63)  - 668 150

- Cheltuieli de personal (ct. 64)  - 18 694 600

= Excedentul brut de exploatare (insuficienta bruta din exploatare)  7 244 684

Rezultatul exploatarii reprezinta rezultatul degajat din activitatea de exploatare, normala si curenta a întreprinderii. Acest indicator constituie primul element de masura a rentabilitatii economice si este independent de politica financiara si incidenta elementelor exceptionale. Calculul rezultatului din exploatare se face astfel:

mii lei

Excedentul brut de exploatare (insuficienta bruta din exploatare)  7 244 684

+ Alte venituri din exploatare (ct. 75) 7 576

+ Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare (ct. 781)  0

- Alte cheltuieli de exploatare (ct. 65) -1926

- Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele (ct. 681) -5 873 208

= Rezultatul din exploatare (profit "+" sau pierdere "- 1 377 126

Rezultatul exploatarii este pus la dispozitia aportorilor de capitaluri proprii si împrumutate si de aceea este utilizat ca indicator de comparatie a performantelor întreprinderilor cu politici financiare diferite.

Rezultatul curent al exercitiului este aferent activitatilor de exploatare si financiara desfasurate de întreprindere în timpul exercitiului financiar.

mii lei

Rezultatul exploatarii (+/-)  1 377 126

+ Venituri financiare(ct. 76) 6 262

+ Venituri financiare din provizioane (ct. 786)  0

- Cheltuieli financiare (ct. 66)  -0

- Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele (ct. 686)  -0

= Rezultatul curent al exercitiului (+/-)  1 383 388

Rezultatul extraordinar prezinta importanta ca informatie dupa care se poate evalua incidenta evenimentelor extraordinare si se calculeaza în mod independent de celelalte solduri de gestiune, astfel:

mii lei

Venituri  extraordinare (ct. 77) 49 544

+ Venituri extraordinare din provizioane (ct.787) 0

- Cheltuieli  extraordinare (ct. 67) -176 170

- Cheltuieli  extraordinare privind amortizarile si provizioanele (ct. 687) -0

= Rezultatul  extraordinar (+/-) -126 626

Rezultatul net al exercitiului este ultimul sold intermediar de gestiune si exprima rezultatul degajat din întreaga activitate a întreprinderii, pe parcursul exercitiului. El reprezinta variatia situatiei nete a întreprinderii între deschiderea si închiderea exercitiului ca urmare a activitatii economice, determinându-se pe baza relatiei:

mii lei

Rezultatul curent (+/-)  1 383 388

Rezultatul  extraordinar (+/-) -126 626

- Cheltuieli cu impozitul pe profit (ct. 691)  0

= Rezultatul net al exercitiului  1 256762

Este rezultatul care urmeaza a fi supus deciziei de repartizare de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor, dupa caz.



"Contabilitatea întreprinderii" Mihai RISTEA, Corina CUCU, Corina LĂZĂRESCU, vol. I, Ed. Margaritar, pg. 439










Document Info


Accesari: 5124
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )