Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Clasificarea cheltuielilor publice

Finante


Clasificarea cheltuielilor publice

Clasificarea cheltuielilor publice dupa diferite criterii face posibila cunoasterea continutului economic si rolului diferitelor categorii de cheltuieli, precum si structura lor în cadrul unor clasificatii bugetare adecvate. Principalele criterii generale de clasificare a cheltuielilor publice sunt de doua tipuri, si anume: administrative si economice.



Potrivit criteriilor administrative, cheltuielile publice se grup 23523k1018x eaza în functie de structura organelor si institutiilor publice. În cadrul acestei clasificari se disting gruparea organica, în care cheltuielile sunt împartite dupa fondurile din care se finanteaza (din bugetul general sau ordinar al statului, din bugetele locale, din bugetele anexe, din conturile speciale de trezorerie); gruparea functionala, în care cheltuielile sunt împartite dupa specificul activitatii institutiilor publice: administratie publica, armata, învatamânt, cultura, sanatate, cercetare stiintifica etc.

În cadrul criteriilor economice se întâlnesc mai multe modalitati de grupare a cheltuielilor publice, si anume: dupa rolul acestora în realizarea procesului reproductiei sociale; dupa natura cheltuielilor; dupa caracterul productiv al muncii; dupa continutul material sau nematerial al cheltuielilor publice.

Dupa rolul pe care cheltuielile publice îl au în înfaptuirea reproductiei sociale, acestea sunt grupate astfel: cheltuieli reale sau negative si cheltuieli economice sau pozitive.

Cheltuielile reale reprezinta un consum de produs national, si nu au ca efect crearea de venit national. Cheltuielile reale au un caracter neproductiv si se refera la: întretinerea aparatului de stat, plata dobânzilor si comisioanelor la împrumuturile de stat, întretinerea si dotarea cu armament si tehnica de lupta a armatei etc.

Cheltuielile economice au un caracter productiv si se concretizeaza în: investitii efectuate de stat pentru înfiintarea de noi întreprinderi, modernizarea întreprinderilor existente, construirea de drumuri, poduri si, în general, dezvoltarea infrastructurii.

Cheltuielile economice au drept consecinta crearea de produs national, având efecte favorabile asupra procesului de ansamblu al reproductiei sociale.

Un asemenea criteriu de gruparea cheltuielilor publice permite studierea si analiza cheltuielilor dupa aportul lor la cresterea avutiei nationale si luarea unor eventuale masuri de catre stat pentru diminuarea cheltuielilor reale si cresterea celor economice.

Dupa natura si aportul cheltuielilor la crearea conditiilor privind activitatea entitatilor publice, acestea se grupeaza în cheltuieli de functionare sau curente, cheltuieli de transfer si cheltuieli de investitii

În categoria cheltuielilor de functionare sunt cuprinse acele cheltuieli care asigura bunul mers al activitatii institutiilor publice, concretizându-se în plati pentru salarii, consumuri  materiale sau cheltuieli administrativ-gospodaresti.

În categoria cheltuielilor de transfer sunt cuprinse sumele transmise catre diferite persoane care nu participa direct la activitatea curenta a entitatilor publice: dobânzi, comisioane si câstiguri aferente împrumuturilor de stat, subventii acordate firmelor, pensii acordate veteranilor de razboi sau altor categorii sociale, ajutoare de somaj si alte cheltuieli cu caracter social.

În categoria cheltuielilor de investitii sunt cuprinse cele privind înfiintarea unor noi întreprinderi sau modernizarea celor existente si, în general, dotarea cu mijloace de natura activelor fixe corporale, care asigura cadrul necesar functionarii entitatilor publice.

Dupa caracterul productiv al muncii, conform careia si activitatea din sfera neproductiva creaza produs national, cheltuielile publice se grupeaza astfel: cheltuieli care se autolichideaza (care se recupereaza de la beneficiarii acestora, de exemplu: cheltuielile cu întretinerea locuintelor apartinând statului se recupereaza de la beneficiarii acestora, prin plata chiriilor de catre chiriasi); cheltuielile reproductive (prin care se creaza anumite avantaje economice societatii si presupun încasari de impozite si taxe, care urmeaza sau preced efectuarea cheltuielilor, de exemplu: taxe aferente serviciilor de sanatate, de învatamânt, contributii pentru asigurari sociale s.a.); cheltuieli productive, prin care se creaza diferite comoditati curente ale vietii, de exemplu, mijloace de recreatie publica în locuri de agrement care nu asigura cresterea bazei fiscale a statului (pe calea unor impozite sau taxe aferente); cheltuieli neproductive sau risipitoare în care sunt cuprinse, în special, acele cheltuieli militare care depasesc nevoile concrete ale apararii nationale.

Dupa continutul material sau de munca vie al proceselor prin care se concretizeaza, cheltuielile sunt grupate în doua mari categorii: cheltuieli materiale si cheltuieli de personal.

În categoria cheltuielilor materiale sunt cuprinse cele ocazionate de achizitionarea materiilor prime si materialelor, obiectelor de inventar, combustibilului, energiei, utilajelor, instalatiilor, mijloacelor de transport s.a. necesare consumului curent sau înzestrarii cu active fixe corporale a întreprinderilor sau institutiilor de stat.

În categoria cheltuielilor de personal sunt incluse platile privind salariile si asimilate lor, pensiile, ajutoarele de somaj, indemnizatiile acordate personalului angajat în sectorul de stat etc.

În functie de caracterul permanent sau incidental, cheltuielile statului pot fi grupate astfel: cheltuieli ordinare, care au caracter permanent si cheltuieli extraordinare, care au caracter exceptional.

Fata de clasificarile anterioare se remarca si faptul ca, mai ales în plan bugetar, practica financiara a statelor si a organismelor internationale a statuat diferite tipuri de clasificari, cunoscute si sub denumirea de clasificatii bugetare, si anume: a) administrativa; b) economica; c) functionala; d) financiara; e) gruparea folosita în organismele ONU s.a.

Clasificatia administrativ-departamentala are la baza institutiile prin care se efectueaza cheltuielile publice; ministere, institutii publice autonome, unitati administrativ-teritoriale, fiind utila deoarece alocatiile bugetare se stabilesc pe acesti beneficiari. Ea prezinta însa dezavantajul ca un minister, departament, agentie guvernamentala, judet, municipiu, oras, comuna reuneste cheltuieli cu destinatii variate si, in plus, structura ministerelor (altor structuri centrale si departamentale) si, respectiv, subordonarea institutiilor publice se modifica periodic, face ca gruparea cheltuielilor publice conform acestei clasificatii sa fie necomparabile în timp. De regula, acest criteriu este folosit pentru repartizarea cheltuielilor publice pe ordonatorii de credite bugetare.

Clasificatia economica se bazeaza pe folosirea a doua criterii de grupare: primul, conform careia cheltuielile se împart în: cheltuieli curente (de functionare) si cheltuieli de capital (cu caracter de investitii); al doilea, împarte cheltuielile în cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative si cheltuieli de transfer (de redistribuire).

Cheltuielile curente sunt cele care asigura buna functionare si întretinere a institutiilor publice. Ele reprezinta un consum definitiv de produs intern brut iar sumele cheltuite trebuie sa se reînnoiasca anual, având ponderea cea mai mare din totalul cheltuielilor publice.

Cheltuielile de capital (de investitii) se concretizeaza în achizitionarea de bunuri destinate sferei productiei materiale sau dotarii sferei nemateriale (institutii publice) cu active fixe, care duc la dezvoltarea si modernizarea patrimoniului public.

Cheltuielile privind serviciile publice sau administrative cuprind în general remunerarea serviciilor, a prestatiilor si a furniturilor necesare bunei functionari a institutiilor publice sau achizitionarii de mobilier, aparatura si echipamente.

Cheltuielile de transfer reprezinta trecerea unor sume de bani de la buget la dispozitia unor persoane juridice (institutii cu activitati autofinantate, întreprinderi productive), unor persoane fizice (pensionari, someri, studenti, elevi etc.), sau a unor bugete ale administratiilor locale. Din acest unghi de vedere, ele pot avea un caracter economic (subventii, prime pentru stimularea exportului, restructurarea unor activitati economice etc.) sau un caracter social (burse, pensii, ajutoare si alte indemnizatii), inclusiv finantarea unor actiuni de importanta deosebita efectuate prin intermediul administratiilor publice locale.

Clasificatia functionala foloseste drept criteriu în gruparea cheltuielilor publice domeniile, ramurile, sectoarele de activitate spre care sunt dirijate resursele financiare publice sau alte destinatii legate de efectuarea unor transferuri între diferitele niveluri ale administratiei publice, plata dobânzilor la datoria publica sau constituirea de rezerve la dispozitia autoritatii executive.

Gruparea cheltuielilor publice conform acestui criteriu reflecta implicit obiectivele politicii financiare a statului, prin repartizarea resurselor financiare publice pe domenii de activitate si obiective care definesc nevoile publice.

Clasificatia financiara are în vedere momentul în care se efectueaza cheltuielile publice si modul în care acestea afecteaza resursele financiare publice. Conform acestei clasificatii, cheltuielile se grupeaza în: definitive; temporare sau operatiuni de trezorerie; virtuale sau posibile.

Cheltuielile definitive finalizeaza distribuirea resurselor financiare, având în structura atât cheltuieli curente, cât si cheltuieli de capital. Cheltuielile publice de acest tip se finalizeaza cu plati la scadente certe si atesta lichidarea completa a angajarii statului pentru a efectua cheltuielile prevazute în buget. Cheltuielile definitive apar ca posturi distincte în bugetele publice.

Cheltuielile temporare reprezinta, în marea lor majoritate, operatiuni de trezorerie si sunt evidentiate în conturi speciale ale trezoreriei. Aceste cheltuieli nu figureaza în bugetele publice, ci se gestioneaza separat prin trezoreria publica, fiind urmate de finalizarea prin plati cu scadente certe.

Cheltuieli virtuale sau posibile sunt acelea pe care statul se angajeaza sa le efectueze în anumite conditii, cum ar fi cele legate de actiuni sau obiective neprevazute si finantate pe seama rezervelor la dispozitia guvernului sau de garantare de catre stat a împrumuturilor contractate persoane private.


Document Info


Accesari: 15570
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )