Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Conceptul de cheltuieli publice si continutul acestora

Finante




Conceptul de cheltuieli publice si continutul acestora

Conceptul de cheltuiala publica este utilizat cu mai multe sensuri, dintre care se disting cel juridic si cel economic.



Īn sens juridic, notiunea de cheltuiala publica semnifica o plata legata de functionarea institutiilor publice si, īn general, de īnfaptuirea activitatilor cu caracter public, inclusiv a īntreprinderilor cu capital de stat. Īn aceasta prima acceptiune, apare īn prim plan faptul ca cheltuielile publice se realizeaza printr-un complex de organe si entitati publice (institutii, īntreprinderi etc.), cu competente īn avizarea si efectuarea operatiunilor de plati pe seama resurselor financiare publice, respectiv īn cheltuirea banului public, potrivit normelor legale.

Spre deosebire , īn sens economic, notiunea de cheltuiala publica exprima procesele economice de repartitie a PIB, concretizate prin alocarea si utilizarea resurselor banesti (financiare), pentru realizarea de actiuni considerate de interes public, la nivel national sau al colectivitatilor locale etc. Aceasta a doua acceptiune include īn sine si continutul de procese economice de consum public de resurse, ce se efectueaza īn legatura directa cu satisfacerea nevoilor de utilitati sociale publice.

Asadar, īn sens economic, conceptul de cheltuiala publica exprima o anumita categorie de procese si relatii economice care se manifesta īntre autoritatile publice (de stat), pe de o parte si persoane fizice sau juridice, pe de alta parte, cu prilejul alocarii (pe destinatii) si utilizarii resurselor financiare administrate de catre aceste autoritati. Expresie a manifestarii a finantelor, continutul cheltuielilor consta īn procesele si relatiile economice īn forma baneasca prin care are loc distribuirea si utilizarea efectiva a fondurilor financiare publice. Īn acest caz, este avut īn vedere continutul cheltuielilor publice de relatii de redistribuire financiara a PIB sau chiar a avutiei nationale, respectiv de realocare a resurselor, prin intermediul autoritatilor publice, īn favoarea diferitelor persoane fizice si juridice aflate īn ipostaza de beneficiare de utilitati sociale, inclusiv de bani publici. Astfel, ele se afla la baza ofertei de utilitati publice, sub formele bunurilor si serviciilor destinate consumului public si, īn principiu, trebuie sa asigure, sub aspect financiar, functionarea normala institutiilor de stat, respectiv īndeplinirea functiilor si sarcinilor statului. Īn acelasi timp, continutul lor se afla sub incidenta programelor de guvernare ale grupurilor care detin puterea īn stat, iar, īn mod obisnuit, se concretizeaza prin finantarea de actiuni, considerate de interes public, ce corespund obiectivelor urmarite de catre autoritatile publice.

Pe de alta parte, specificul activitatilor ce antreneaza alocarea si cheltuirea de resurse banesti, fie direct de catre entitati publice , fie prin intermediul bugetului public, determina si o alta interpretare a notiunii de cheltuiala publica. Sub acest aspect, conceptul de cheltuiala publica are un sens mai larg, atunci cānd se refera la ansamblul activitatilor cu caracter public, incluzānd si pe cele materiale din īntreprinderile cu capital de stat, īn care cheltuielile se acopera, īn principiu, din venituri proprii. Comparativ, el are un sens mai restrāns, atunci cānd sunt avute īn vedere doar activitati ce se desfasoara prin institutii publice (bugetare), iar cheltuielile acestora sunt īnprincipiu, reflectate īn bugetul public. Īn acest din urma caz, conceptul de cheltuiala publica presupune alocarea de sume  din buget si se confunda, adesea, cu cel de cheltuiala bugetara (a statului) .

Īn interpretarea notiunii de cheltuiala publica prezinta un deosebit interes abordarea acesteia de pe pozitiile, fie ale conceptiei clasice, fie ale conceptiei moderne, cu privire la finantele publice.

Astfel, īn conceptia economistilor clasici, cheltuiala publica reprezinta o consumatiune de valori cu caracter definitiv, nerecuperabil. Ea afecteaza īn sens negativ marimea produsului national si duce la o diminuare a avutiei nationale, avānd si un impact nefavorabil asupra reproducerii capitalului si prosperitatii natiunii. Aceasta interpretare corespunde viziunii clasice asupra activitatii neproductive a statului, care era considerat doar un consumator de resurse pentru realizarea actiunilor cu caracter public finantate din resursele publice. Īn mod firesc, cheltuielile aferente acestora se cereau reduse la strictul necesar, pentru ca astfel efectul negativ antrenat sa fie cāt mai redus.



Prin comparatie, īn conceptia moderna, cheltuiala publica este interpretata īn contextul reconsiderarii rolului atribuit statului, vazut īn alta ipostaza decāt aceea de simplu consumator de resurse pentru īndeplinirea sarcinilor traditionale. Prevaleaza acum ideea ca prin rolul ce-i revine ca stat al bunastarii, acesta realizeaza īn buna masura o redistribuire a produsului creat si, prin urmare, cheltuielile publice nu mai reprezinta doar consumuri definitive de resurse, ci si procese de alocare a resurselor, īn scopul folosirii mai rationale a acestora, respectiv ale asigurarii unei dezvoltari echilibrate a economiei si a stabilitatii sociale.

Īn noile conditii, conform teoriei regulationiste, statul este prezentat ca partener social, avānd ca preocupare pastrarea echilibrului īntregului sistem si implicit satisfacerea mai deplina a nevoilor īntregii colectivitati. Astfel, cheltuielile specifice institutiilor de stat care functioneaza īn sfera activitatilor nemateriale, pot avea, fie si numai indirect, unele efecte pozitive fata de produsul creat si avutia nationala. Īn contrast cu interpretarea clasica, se admite acum ca institutiile de stat traditionale si, mai ales, unele nou create pot exercita o actiune favorabila dezvoltarii societatii si cresterii avutiei nationale.

Caracteristic, pentru conceptia moderna asupra cheltuielilor publice, apare faptul ca ele sunt privite si ca procese de realocare a resurselor, deoarece o buna parte a acestora concretizeaza preocuparile statului pentru orientarea utilizarii lor īn concordanta cu anumite criterii de optim social-economic. Realocarea resurselor financiare ca procese de redistribuire prin cheltuieli publice, (fara a reprezenta un consum public), poate fi invocata ca argument īn favoarea asimilarii acestora la cele private, considerate, īn principiu, recuperabile pe seama rezultatului global al activitatilor īn care sunt angajate.

Asadar, īn interpretarea moderna, cheltuielile publice sunt recunoscute doar partial ca expresie a unor procese de consum final; cealalta parte a lor are, fie un caracter recuperabil, fie unul de realocari de resurse, ele generānd, pe ansamblu, īn mod direct sau indirect, efecte pozitive asupra reproductiei sociale. Aceasta interpretare, determinata de specificul actiunilor ce se finanteaza, se reflecta si īn dimensionarea si structurarea cheltuielilor publice, chiar daca, īntr-o anumita masura, optiunile īn acest domeniu au o semnificatie politica ce prevaleaza asupra celei economice.

Abordarea diferentiata prin prisma efectelor antrenate de cheltuielile publice permite aprecierea mai nuantata a eficientei lor si fundamentarea deciziilor prin utilizarea de criterii si modele de optimizare adecvate. Īn acest context, limitarea unor categorii de cheltuieli, ca cele de tipul transferurilor, cu acordarea de subventii etc., se considera a avea o influenta pozitiva, favorabila cresterii eficientei si dezvoltarii economice si sociale.

Prin urmare, considerate global, cheltuielile publice vizeaza atāt sfera activitatilor nemateriale, cāt si pe cea a activitatilor materiale. Ele se concretizeaza prin finantarea de actiuni de interes public cu un continut preponderent social-cultural si de servicii generale, inclusiv de aparare nationala, dar si unul economic. Prin efectuarea lor, se creaza conditii necesare functionarii organelor si institutiilor de stat, care, principial, desfasoara activitati nemateriale, sau realizarii unor procese economice (materiale), de producere de bunuri si servicii, ce se reflecta īn produsul national. Aceasta implica plati efectuate pe seama resurselor financiare publice pentru achizitionarea sau crearea de bunuri si echipamente, atāt de natura investitiilor (terenuri, cladiri, instalatii etc.), cāt si de functionare curenta a institutiilor si īntreprinderilor din sectorul public (materiale, energie electrica, salarii etc.).



Continutul cheltuielilor publice s-a diversificat continuu, corespunzator mutatiilor survenite īn planul activitatii institutiilor si al rolului statului, ajungāndu-se ca sistemul acestora sa īnglobeze si unele cheltuieli specifice, menite sa serveasca drept instrumente de influentare asupra evolutiei societatii.

Īn raport cu modul de finantare al cheltuielilor de interes public la care se refera, sistemul cheltuielilor publice cuprinde urmatoarele componente majore: cheltuieli bugetare; cheltuieli extrabugetare; cheltuieli speciale; cheltuieli ale īntreprinderilor (entitatilor economice) cu capital de stat.

Cheltuielile bugetare sunt acelea īnscrise īn bugetul public si care se finanteaza din fondul bugetar, adica din resursele banesti administrate de autoritatile publice centrale sau locale (de stat), īn cadrul bugetului public national. La rāndul lor, cheltuielile bugetare, care reprezinta principalul subsistem al cheltuielilor publice, se structureaza, īn functie de componentele bugetului public national si de autoritatile publice la nivelul carora se administreaza resursele pentru finantarea acestora, pe urmatoarele categorii:

cheltuieli finantate din bugetul administratiei de stat centrale sau federale;

cheltuieli finantate din bugetele administratiilor locale sau ale statelor membre ale federatiei;

cheltuieli finantate din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cheltuielile extrabugetare sunt acelea care se realizeaza din resursele (veniturile) acumulate si utilizate direct de catre institutii publice īn cadrul propriei activitati, fara a mai fi īnscrise si vehiculate prin intermediul bugetului de stat.

Cheltuielile speciale vizeaza realizarea anumitor obiective sau actiuni de interes public si sunt finantate din resurse publice ce se constituie īn fonduri speciale, distincte, administrate direct de catre anumite ministere sau alte organe de stat. Asa, de exemplu, fondul pentru asigurari sociale, fondul pentru sanatate, fondul pentru agricultura, fondul pentru construirea si modernizarea drumurilor etc. sunt administrate de catre ministerele de resort si servesc finantarii unor nevoi specifice domeniilor respective.

Cheltuielile īntreprinderilor (entitatilor economico-financiare) cu capital de stat fac parte, de asemenea, din sistemul cheltuielilor publice, dar, īn principiu, nu se reflecta īn bugetul de stat si deci nu sunt cheltuieli bugetare. Cheltuielile acestor īntreprinderi, fie ca sunt de investitii sau de exploatare au un caracter public (īn totalitatea lor) data fiind proprietatea publica pe care acestea se īntemeiaza. Īn mod firesc, toate īntreprinderile publice care functioneaza īn sfera activitatilor materiale, economice, pot obtine venituri si constitui fonduri financiare, pe seama carora sa si acopere integral cheltuielile si chiar sa realizeze, per sold, un beneficiu (profit).

Daca avem īn vedere autoritatile publice care pot angaja diferitele cheltuieli publice, acestea se compun din:

-cheltuieli ale administratiilor centrale (federale) de stat, finantate din fondurile bugetare, extrabugetare si speciale, inclusiv din fondul asigurarilor sociale de stat;

cheltuieli ale administratiilor locale, regionale etc. finantate din fondurile bugetare ale entitatilor administrativ - teritoriale;

-cheltuieli ale īntreprinderilor si altor entitati economico-financiare cu capital stat.

La aceste categorii se mai pot adauga si cheltuielile cu caracter public ale organizatiilor internationale, finantate din resursele mobilizate de la membrii acestora, respectiv de la statele membre ale acestor organizatii.










Document Info


Accesari: 4915
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )