Finantarea proiectelor

Clasificarea surselor de finantare

Daca dorim sa realizam un proiect trebuie sa stim ca pentru obtinerea unei finantari exista mai multe metode:

A) exercitarea puterii organizatiei coordonatoare a proiectului 747f52h

• lobby pentru prevederi legislative favorizante

B) persuasiune si seductie

• Aplicarea tehnicilor de "fund-raising": atragerea de sponsorizari sau cofinantari;
• obtinerea de finantari (ne)rambursabile

C) utilizarea oportunitatilor existente

• crearea de parteneriate oportune;
• implicarea in colaborari utile

În general, problematica managementului proiectelor poate fi diferentiata în functie de domeniul în care se deruleaza:

proiecte interne - la nivelul firmelor / organizatiilor, în special a celor din domenii ca infrastructura, telecomunicatii, constructii, informatica, show-business;

proiecte cu finantatori externi - în cadrul programelor de finantare (nerambursabila, partial nerambursabila sau rambursabila), de exemplu la nivelul IMM-urilor, organizatiilor non-profit, în domenii ca educatie, sanatate, protectia mediului etc.

Finantarea nerambursabila (subventii guvernamentale, programe de finantare nerambursabila publice sau/si private)

Avantaje:

• finantarea unor activitati fara consum de resurse proprii sau credite;
• mentinerea independentei si autonomiei financiare a organizatiei.

Dezavantaje:

• acces dificil (fondurile se acorda periodic, de regula pe baza unor licitatii);
• control strict al modului de utilizare a fondurilor de catre finantatori, inclusiv prin colaborare cu alte institutii de specialitate - Curtea de Conturi.

Domenii spre care se îndreapta finantarile

Probleme sociale si dezvoltare regionala

Societatea româneasca se afla în plin proces de schimbare sociala, de modificare a structurilor sociale si economice, cât si a mentalitatilor, reprezentarilor colective, practicilor sociale, stilurilor de comportament.

În cadrul acestui proces se manifesta doua directii opuse: pe de o parte, tendinta de afiliere la modelul vestic, iar pe de alta parte încremenirea în modelele de gândire vechi. Aceeasi situatie se regaseste si în cadrul structurilor institutionale.

O problema speciala o reprezinta gradul diferit de dezvoltare a unor regiuni; în cadrul restructurarii economice unele zone au fost considerate defavorizate si, ca urmare, catre ele au fost directionate programe specifice.

În mod traditional, sectoarele spre care se îndreapta finantarile nerambursabile sunt cele care se ocupa de categoriile defavorizate: persoanele cu venituri scazute, bolnavii, copii orfani, somerii, diferite etnii, batrânii, femeile. Ca urmare, sanatatea, asistenta sociala, învatamântul primesc fonduri pentru derularea unor programe specifice.

Un alt domeniu spre care se îndreapta fondurile nerambursabile, si, în special, creditarile în conditii avantajoase, îl reprezinta cel al sectoarelor economice care sunt considerate cu potential, cum ar fi turismul, agricultura, mica industrie, în special prin dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii. Aceasta directie este strâns legata de cea anterioara, de vreme ce creeaza noi locuri de munca, cu efecte sociale evidente.

În sfârsit, un alt domeniu general îl reprezinta cel al ridicarii calitatii vietii: protejarea mediului ambiant, infrastructura, informatiile. Ele se pot îndrepta cu prioritate spre anumite zone mai putin dezvoltate.

Pentru România, în afara acestor domenii generale (care primesc finantari nerambursabile în majoritatea tarilor) exista si unele specifice: sprijinirea privatizarii, democratizarea institutiilor statului si integrarea în structurile europene.

Organizatii neguvernamentale

Ca manifestare a nevoii de gasire a unor noi modalitati pentru atingerea obiectivelor sociale au aparut organizatiile neguvernamentale. Ele sunt modalitati de organizare a societatii civile, aparute ca alternativa la structurile statului, datorita sesizarii tendintei de ineficienta a acestora. ONG-urile s-au constituit ca structuri ce realizeaza adaptarea sistemului guvernamental la nevoile reale ale populatiei.

Ele au impus un anumit stil de lucru - licitatia de proiecte, extrem de eficient, si care s-a extins si în cadrul structurilor guvernamentale.

Pentru a usura întelegerea tipurilor de proiecte, o clasificare a lor este binevenita.

Proiectele pot fi clasificate astfel:

dupa gradul de complexitate:

proiecte complexe integrate sau independente

proiecte simple

dupa sursa de finantare

proiecte cu finantare publica

proiecte cu finantare privata

proiecte cu finantare mixta

dupa amploarea obiectivelor:

organizationale

locale

regionale

nationale

internationale

dupa obiectul proiectului

proiecte pentru constructii (constructii noi, reabilitari, modernizari etc:) cu destinatie publica sau privata;

- sunt predictibile

- au siguranta la îndeplinire

- permit urmarirea ferma prin costuri

proiecte de produs (larg consum, industrial etc.)

proiecte informatice (realizarea programe de calculator, sisteme expert etc.)

- realizeaza un studiu tehnic pentru un produs ce satisface o cerinta de piata

- utilizeaza cunostinte tehnice, echipamente si tehnologie

- rareori esueaza si sunt abandonate

proiecte de infrastructura informatica si telecomunicatii

proiecte de dezvoltare industriala

proiecte de dezvoltare a resursei umane

proiecte de cercetare dezvoltare

- nu au pregatire anterioara

- apeleaza la noi concepte si noi tehnologii

- sunt nesigure, nepredictibile

- presupun multe schimbari ale ariilor de cuprindere si ale obiectivelor

dupa domeniul economic sau utilizatorul final:

proiecte pentru învatamânt

proiecte pentru sanatate

proiecte pentru industrie;

proiecte pentru agricultura

proiecte pentru turism;

proiecte pentru energie

proiecte pentru protectia mediului;

proiecte pentru administratia publica

etc.

dupa durata finantarii:

proiecte pe termen lung ( peste 2 ani)

- au termene lungi, mai mult de 3-5 ani

- au valoare ridicata

- permit numai angajari full-time

- au cerinte tehnologice performante

- apeleaza la instrumente si programe specifice

- urmarirea se realizeaza prin raportari de control

proiecte pe termen mediu (1-2 ani)

- au termene cuprinse între 2 si 3 ani

- au valoari medii

- permit angajarile part/full-time

- au cerinte tehnologice medii

- urmarirea se realizeaza prin raportari

proiecte pe termen scurt (sub 1 an).

- au termene de maxim un an

- au valori reduse

- permit angajarile part - time

- au cerinte tehnologice modeste sau medii

- permit o urmarire directa zilnica

Derularea programelor de finantare (partial) nerambursabila

Cele mai multe finantari de acest tip sunt acordate României de alte state sau institutii internationale.

Sistemul finantarilor nerambursabile publice externe este una din componentele mecanismelor mai ample de colaborare dintre diverse state, el având caracterul unui ajutor acordat pentru sprijinirea rezolvarii unor situatii exceptionale în care statul beneficiar al acestui ajutor nu are expertiza sau resursele umane si materiale necesare pentru a încerca o rezolvare eficienta pe cont propriu. Din acest motiv, resursele financiare propriu-zise sunt însotite de o întreaga metodologie specifica care trebuie respectata în procesul de acordare a finantarilor si prin care se urmareste implementarea unor elemente de filosofie sociala care si-au dovedit validitatea în situatii similare întâlnite în alte state.

Pentru a putea întelege cum demareaza si se deruleaza un program de finantare nerambursabila va prezentam etapele de "viata" ale acestuia:

• Într-o prima etapa, finantatorul stabileste - inclusiv prin colaborare cu autoritati ale statului care va beneficia de respectivele finantari (în cazul unor programe masive de finantare, de exemplu cele ale Uniunii Europene sau cele ale Bancii Mondiale) - domeniul sau domeniile vizate si obiectivele pe care intentioneaza sa le realizeze, activitatile si beneficiarii potentiali pe care este dispus sa-i finanteze din resursele sale. În aceasta etapa este elaborata metodologia care va permite selectia prin licitatie publica de proiecte si finantarea efectiva a activitatilor care asigura îndeplinirea în conditii cât mai bune a obiectivelor finantatorului.
• Etapa a doua este reprezentata de licitatia de proiecte. Finantatorul lanseaza în mod public programul de finantare respectiv, oferind tuturor celor interesati un pachet informativ care contine un ghid al programului (explicând mai detaliat ce intentioneaza sa realizeze programul si ce conditii trebuie sa îndeplineasca cei care vor sa încerce sa obtina resurse financiare din aceasta sursa, în particular data limita pâna la care pot fi depuse proiecte în vederea participarii la licitatie, limitele minime si maxime ale sumelor care pot fi solicitate printr-un singur proiect, intervalul de timp pentru care se asigura finantarea pentru proiectele câstigatoare - de exemplu, durata activitatii trebuie sa nu depaseasca 6, 12, sau 18 luni sau/si activitatile pot fi finantate numai pâna la o anumita data calendaristica) si o cerere de finantare (de regula sub forma unui formular standardizat); în cazul anumitor programe de finantare, pachetul informativ include si alte documente (modelul de plan de afaceri acceptat de finantator, niveluri maxime acceptate pentru cheltuielile de natura diurnelor etc.). Solicitantii depun proiectele de activitati pentru care solicita finantari nerambursabile realizate în conformitate cu conditiile prezentate în ghidul programului.
• Dupa expirarea perioadei de timp în care pot fi depuse proiectele, acestea sunt evaluate de catre comisia de evaluare constituita în etapa întâi, fiecarui proiect fiindu-i acordat un anumit punctaj, functie de lista de criterii utilizata de comisie (criterii prezentate solicitantilor, de regula, în cadrul pachetului informativ). Proiectele sunt apoi ierarhizate descrescator în functie de punctajul obtinut, fiind declarate câstigatoare proiectele care au obtinut punctajele cele mai mari si care solicita, în total, o suma mai mica sau egala cu bugetul total oferit de finantator pentru programul de finantare respectiv.
• Cea de-a patra etapa este reprezentata de perioada de implementare a proiectelor pentru care a fost obtinuta finantarea nerambursabila.
• Ultima etapa este cea de evaluare.

Finantatorii urmaresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiara a activitatilor unor organizatii (firme, ONG, institutii publice etc.) sau persoane. Obiectivele si metodele acceptate de finantator pentru îndeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de catre solicitantul de finantare.

Termeni specifici

Grantul reprezinta suma de bani acordata drept finantare nerambursabila pentru îndeplinire unui scop anume.

Un PROGRAM EUROPEAN este o masura decisa de catre Comisia Europeana în favoarea unei tari sau unui grup de tari, prin care sunt expuse în scris principiile, obiectivele, scopurile si mijloacele preconizate pentru realizarea unor obiective de interes major pentru dezvoltarea umana, sociala, economica si stiintifica sau pentru promovarea unor schimbari strategice.

Programul presupune mai multe activitati.

Activitatile sunt sustinute de un angajament financiar al CE pe baza bugetului propriu, în conditiile realizarii unor conditionalitati îndeplinite de autoritatile beneficiarului.

Fiecare program european are ca baza legala un memorandum de finantare. Acest document se încheie între CE si o autoritate a statului tinta (ex.: un minister), care este însarcinata cu implementarea sa.

Informatii despre memorandul de finantare se pot obtine de pe Internet, deoarece acestea sunt publicate electronic de catre CE sau de catre ministerul de resort.

Scopul programului european: ajutor oferit de CE într-un anumit domeniu de activitate.

Cu titlu informativ

Phare (Poland Hungary Aid for Reconstruction of the Economy - Ajutor pentru Reconstructia Economiei Poloniei si Ungariei) are trei obiective principale:

1. consolidarea administratiei publice si a institutiilor din statele candidate pentru ca acestea sa poata functiona eficient în cadrul Uniunii (dezvoltare institutionala);

2. sprijinirea statelor candidate în efortul investitional de aliniere a activitatilor industriale si a infrastructurii la standardele UE (investitii pentru sprijinirea aplicarii legislatiei comunitare);

3. promovarea coeziunii economice si sociale (investitii în sectoare cheie pentru dezvoltarea regionala).

Sunt vizate patru domenii - cheie:

I. Domeniul infrastructurii: Phare împreuna cu institutiile financiare internationale, ofera co-finantare pentru investitii de mare anvergura în infrastructura, îndreptate în principal catre dezvoltarea transporturilor si mediului în tarile candidate.

II. Implementarea acquis - ului comunitar în domenii cum ar fi: concurenta, energia, siguranta transporturilor, legislatia sociala si cea a muncii, normele veterinare si fito-sanitare, legislatia produselor industriale, protectia consumatorilor, comertul, mediul înconjurator, justitia si afaceri interne.

III. Implementarea politicilor care le vor permite sa beneficieze de fondurile structurale ale Uniunii Europene.

IV. Dezvoltarea întreprinderilor mici si mijlocii prin acordarea de împrumuturi si garantii.

Ispa (Instrument for Structural Policies for Pre-Accession - Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) finanteaza în perioada 2000-2006 proiecte de infrastructura în domeniul transporturilor si al protectiei mediului.

Obiectivele Ispa au fost:

. sprijinirea tarilor beneficiare în vederea alinierii standardelor lor de mediu la cele ale Uniunii Europene;

. extinderea si conectarea retelelor de transport ale statelor beneficiare la cele trans-europene;

. familiarizarea tarilor beneficiare cu politicile si procedurile aplicate Fondurilor Structurale si de Coeziune ale Uniunii Europene.

În domeniul protectiei mediului, Ispa s-a concentrat pe "investitii masive" legate de directivele de mediu a caror implementare solicita costuri foarte importante. Ele se refera la urmatoarele domenii: rezerva de apa potabila, tratarea apelor reziduale, administrarea deseurilor solide si a celor periculoase si respectiv poluarea aerului.

În domeniul transporturilor, Ispa a acordat prioritate investitiilor legate de integrarea sistemului românesc în cel al Uniunii Europene si în retelele trans-europene. De asemenea, s-a acordat prioritate îmbunatatirii legaturilor cu alte tari candidate, precum si eliminarii lacunelor din sistemul national de transporturi. Ispa finanteaza dezvoltarea cailor ferate, a soselelor si a cailor de navigatie.

Sapard (Special Pre-Accession Programme for Agriculture si Rural Development - Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala) a sprijinit tarile candidate în abordarea reformei structurale din sectorul agricol si din alte domenii legate de dezvoltarea rurala, precum si în implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricola Comuna.

România a identificat patru domenii prioritare care sa fie finantate în cadrul acestui program:

. Îmbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si piscicole;

. Dezvoltarea si îmbunatatirea infrastructurii rurale;

. Dezvoltarea economiei rurale;

. Dezvoltarea resurselor umane.

Programele comunitare reprezinta un set de programe adoptate de catre Uniunea Europeana, pentru o perioada de mai multi ani, pentru a promova cooperarea între Statele Membre în diferite domenii specifice legate de politicile Uniunii. Destinate, în principiu, exclusiv Statelor Membre, aceste programe au fost deschise treptat participarii tarilor candidate în scopul de a sprijini pregatirea acestora pentru aderare.

Fiecare tara trebuie sa contribuie din resursele proprii la bugetul general al fiecarui program la care participa. Finantarea pe care aceasta o primeste în cadrul acestor programe depinde de calitatea propunerilor de proiecte depuse de proprii solicitanti, care intra în concurenta cu proiecte provenind din toate tarile participante la program.

România a participt si particicpa la o serie de programe comunitare, precum Programul Cadru 6 / 7 (pentru cercetare si dezvoltare), Leonardo da Vinci, Socrates si Tineret/Youth (în domeniul educatiei si pregatirii profesionale), Egalitatea de gen, Combaterea Excluderii Sociale si Combaterea discriminarii (în sectorul social) etc.

România participa si beneficiaza, de asemenea, si de asistenta prin intermediul mai multor programe Phare multi-tara si orizontale, precum TAIEX (Biroul de Asistenta Tehnica pentru Schimbul de Informatii), Facilitatea de Finantare a întreprinderilor Mici si Mijlocii, SIGMA (Sprijin pentru îmbunatatirea Guvernarii si a Managementului Public), Programul privind Securitatea Nucleara si Programul Phare pentru micro-proiecte.

Fiecare împrumut UE are o componenta de finantare nerambursabila în valoare de 25%, menita sa stimuleze utilizarea de catre IMM-uri în activitatile lor a tehnologiilor avansate, precum:

• achizitionarea de licente industriale de fabricatie si/sau de servicii, precum dreptul de franciza;
• achizitionarea de software pentru modernizarea activitatilor (de ex. proiectare computerizata);
• îmbunatatirea sistemului de management (de ex. achizitionarea de servicii de consultanta pentru reducerea costurilor legate de investitii finantate prin împrumuturi, achizitionarea de software si servicii de consultanta pentru dotarea sistemului de contabilitate cu echipamente computerizate etc.).

Managementul proiectelor internationale reprezinta atât o extensie a unei discipline de baza a stiintelor economice si anume managementul proiectelor cât si o profesie cu o importanta de necontestat în economie atât la nivel micro si cât si macroeconomic.

În ultima perioada atât în România cât si pe plan mondial se pune tot mai mult accentul pe finantari pe baza de proiecte. În consecinta managementul proiectelor internationale dobândeste un rol deosebit în initierea si derularea activitatiilor economice.

Este cunoscut faptul ca la baza unor actiuni politice majore cum ar fi spre exemplu integrarea în Uniunea Europeana si NATO, stau programe si proiecte specifice. De asemenea, este cunoscut faptul ca orice investitie ce are ca drept scop realizarea unor obiective de constructii, achizitionarea sau realizarea de tehnologii, dezvoltarea de activitati din sfera comertului, educatiei, sanatatii, ordinii publice etc. au la baza proiecte cu finantare publica sau privata.

De aceea se pune în mod firesc întrebarea: ce sunt programele si ce sunt proiectele, care sunt asemanarile si deosebirile între ele ?

Programele

Programele sunt proiecte complexe sau mai precis portofolii de proiecte care au ca scop îndeplinirea unor obiective stabilite prin politici si strategii la nivel macro sau microeconomic, de importanta nationala sau internationala.

Asa cum arata standardele de management de proiect si dictionarele de specialitate programele pot fi definite ca:

o serie de sarcini specifice inter corelate conduse în mod coordonat pentru realizarea unor obiective pe baza unor strategii corespunzatoare;

un portofoliu de proiecte selectate si planificate în mod coordonat pentru îndeplinirea unor obiective si pe baza unor strategii;

un proiect complex sau set de proiecte necorelate dar legate de un ciclu de afaceri;

o organizatie cu misiune temporara cu scopul realizarii unor procese de complexitate medie si ridicata.

O parte a unui plan (exemplu programul de cercetare-dezvoltare si stimulare a inovarii din planul de cercetare dezvoltare). Programul are prevazut buget propriu.

Proceduri si conditii specifice pentru participarea la competitii

Pasii ce trebuie urmati pentru pregatirea unei propuneri de proiect sunt:

• stabilirea ideii de proiect;
• identificarea sursei potentiale de finantare;
• obtinerea pachetului de informatii;
• validarea ideii de proiect (compararea cu conditiile enuntate de finantator - verificarea eligibilitatii ideii de proiect);
• identificarea si selectarea partenerilor, daca este cazul;
• completarea formularului de candidatura / cererii de finantare;
• depunerea propunerii de proiect.

Toate mijloacele disponibile trebuie utilizate pentru a obtine informatii despre oportunitatile de finantare:

• monitorizarea informatiilor aparute in mass-media locala si centrala;
• colectarea de informatii factuale de la clienti, parteneri, furnizori, colaboratori, etc.;
• participarea la seminarii, prezentari, informari, schimburi de experienta;
• solicitari de informatii de la autoritatile publice locale si centrale;
• solicitarea de servicii de consultanta de la centrele de servicii suport sau de la firme specializate;
• utilizarea de retele de informare: Internet, baze de date publice sau private;
• orice alte metode adecvate situatiei concrete, obiectivelor urmarite, etc.

Obtinerea unei finantari nerambursabile in cadrul unui program derulat in România, sau la care participa România, este posibila prin:

• Participarea la un apel pentru proiecte (la o competitie de proiecte):
• depunerea unei propuneri de proiect in cadrul unui apel lansat de un conducator de program
• finantatorul stabileste o serie de prioritati si obiective urmarite, iar proiectele trebuie sa se incadreze in aceste prevederi; tema proiectului depus de o organizatie este la alegere, dar trebuie sa se incadreze in prioritatile si obiectivele programului
• conditiile de participare sint descrise in pachetul de informatii;
• Participarea la o licitatie:
• licitatia poate fi inchisa sau deschisa
• tema proiectului este deja stabilita de finantator (tema este unica), participantii sint diferiti
• conditiile de participare la licitatie sint descrise in termenii de referinta.

Publicarea apelului pentru propuneri de proiecte se face de obicei pe mai multe cai, in functie de grupurile tinta pentru programul respectiv: mass-media, Internet, instiintarea potentialilor solicitanti de finantare, preselectati in urma intentiilor declarate cu ocazia unui anunt preliminar, publicitate in publicatii specializate - in anumite situatii, brosuri, pliante.

Apelul pentru propuneri de proiecte lansat in cadrul unui anumit program contine de obicei urmatoarele date:

• verificarea criteriilor de eligibilitate
• tipuri de organizatii eligibile: societati comerciale, ONG-uri, asociatii, etc.;
• parteneriate impuse (nationale, internationale);
• criterii specifice de eligibilitate: financiare (profit, CA, etc.), resurse umane (numar maxim de angajati, tip de angajati, anumite competente necesare), resurse tehnice (anumite echipamente/ sisteme disponibile), criterii de alta natura
• prioritati/ obiective/ teme de proiect eligibile;
• activitati/ rezultate eligibile;
• termene relevante
• data de incepere/ finalizare a programului / proiectului;
• termenul limita de depunere a propunerii de proiect si de contractare a finantarii;
• bugete si cheltuieli
• buget maxim total;
• cofinantare impusa: in natura si/ sau in bani;
• tipuri de cheltuieli eligibile: cheltuieli salariale: salarii, deplasari; cheltuieli curente: chirii, utilitati, consumabile; cheltuieli pentru subcontractare: training, traduceri, consultanta etc.; Investitii; Alte categorii de cheltuieli eligibile;
• continutul minim al cererii de finantare
• cuprins minim impus (capitole) in formularul de solicitare de finantare;
• anexe obligatorii;
• forma de prezentare a propunerii de proiect
• conditii specifice de prezentare: formulare disponibile, numerotare, codificare, indosariere;
• conditii specifice de predare: numar de copii, mod de transmitere, de inregistrare;
• procedura de evaluare a propunerii de proiect
• cine si ce evalueaza;
• criterii specifice de evaluare;
• detalii preliminare din contractul de finantare
• procedura de raportare;
• procedura de monitorizare/ evaluare;
• conditii de plata si calendarul platilor.

Conceptul care sta la baza procesului de pregatire a propunerii este acela ca prin fragmentarea procesului în etape mici se simplifica rezolvarea sarcinii. Dar nu pierdeti din ochi imaginea ansamblului general!

Urmatoarele informatii sunt date in ordinea în care sa abordati diferitele etape ale procesului de elaborare a propunerii de finantare. Ordinea în care o propunere tipica este înaintata finantatorului nu este aceeasi cu cea în care ea trebuie elaborata.

Ordinea în care vi se cere sa va prezentati proiectul va poate adesea conduce pe o pista falsa. Ordinea uzuala a partilor unei propuneri este construita pentru a creste acuratetea si întelegerea sa atunci când este citita si este ineficienta daca este aplicata în procesul de scriere a propunerii.

. Ordinea tipica a elementelor propunerii atunci când este înaintata finantatorului:

1. Scrisoare de însotire  7. Obiective

2. Pagina de titlu  8. Activitati

3. Rezumat  9. Evaluare

4. Introducere  10. Finantari ulterioare/durabilitate

5. Problema/scop  11. Buget

6. Justificarea proiectului  12. Anexe

. Ordinea în care sunt abordate elementele propunerii atunci când aceasta este elaborata:

1. Problema/scop

2. Obiective

3. Activitati ,,Elemente esentiale"

4. Evaluare

5. Buget

6. Justificarea proiectului

7. Finantari ulterioare/durabilitate

8. Introducere

9. Pagina de titlu ,,Elemente de piata"

10. Rezumat

11. Anexe

12. Scrisoarea de însotire