In anul 1848 ia fiinta Institutul General de Pensii, organizatie ce isi face apartitia la Brasov,ca asociatie mutuala care asigura membrilor o pensie anuala.

In anul 1923 a luat fiinta societatea ASIGURAREA ROMANEASCA, cu un capital de 4 milioane lei si care era specializata in asigurari de viata fara examinare medicala.

Rezultatele din primele de asigurare obtinute de societate, au plasat-o in anul 1937 pe locul sase in cadrul societatilor din acea perioda.

Asigurarile practicate de societatile de asigurare pana la inceputul Primului Razboi Mondial, erau asigurari de incendiu si asigurari de viata, asigurarile de transport fiind limitate.

In anul 1952 s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie.

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania, favorizata si de schimbarea mentalitatii poporului roman dupa Revolutia din 1989.

Imbatranirea progresiva a populatiei,este factorul cel mai important semnalat de specialisti ca afectand in viitor viabilitatea sistemelor de pensii,intr-un ritm diferit si cu o forta variabila,atat schemele de finantare a pensiilor de tipul"platesti pe masura ce esti platit",cat si schemele bazate pe economisirea voluntara si pe investire.

Imbatranirea demografica este determinate de doi factori importanti si anume declinul ratei fertilitatii si speranta medie de viata in crestere.

Un sistem de pensii bine pus la punct este o modalitate importanta de reducere a saraciei si de ridicare a nivelului de trai.

În ultimii ani, sistemul de pensii a devenit o sursa de instabilitate macroeconomica, o constrângere a cresterii economice, iar veniturile din pensii, insuficiente pentru asigurarea unei vieti decente.

Sistemul de stat a fost inventat la inceputul secolului 20. Daca nu se gasesc metode adiacente, precum este sistemul privat de pensii, se estimeaza ca va intra in colaps undeva prin 2050. Nu va falimenta niciodata, pentru ca oricand vor fi niste oameni care lucreaza si vor contribui, dar problema este ca veniturile pensionarilor vor fi din ce in ce mai mici pentru ca ei sunt din ce in ce mai multi si cei care contribuie nu fac fata. S-a gasit aceasta metoda a pensiilor private.

Astfel au fost stabiliti trei piloni, bazati pe diferite forme de venituri, fiecare aducând ceva nou, în timp ce vechile conditii continuau sa existe.Un mix echilibrat al celor trei piloni reprezinta cea mai buna solutie, deoarece face posibila beneficierea de avantajele tuturor celor trei sisteme, permitând de asemenea distribuirea riscurilor. Numai ca in timp ce sistemele difera, modalitatile de implementare a lor pe piata sunt destul de unitare, astfel incat experienta internationala este nu doar utila Romaniei, ci si extrem de necesara.

Ne referim aici la modalitatile de supraveghere a sistemului, de selectie a operatorilor, de constructie a portofoliilor de investitii si, nu in ultimul rand, de comunicare a reformei catre cei carora le este adresata, element de importanta capitala pentru succesul reformei.

Prin comparatie, in Polonia, Ungaria sau Croatia, autoritatile au demarat campanii de informare a cetatenilor cu privire la continutul reformei inca din faza in care legile se aflau in dezbaterea Parlamentelor.

Nu intelegerea sistemului e dificila, ci acceptarea acestuia de catre populatie.Motiv pentru care, acceptarea reformei tine de schimbarea mentalitatilor, iar mentalitatile, se stie, "sunt cel mai greu de schimbat".

Cercul se inchide in jurul acestei probleme ce trebuie rezolvata.Odata fixat obiectivul principal din faza implementarii reformei, strategiile media au fost mult mai usor de elaborat.Comunicarea a vizat toate categoriile de varsta, dar mesajele au fost diferite.

Sistemul privat multipilon a fost prezentat segmentului tanar de populatie, beneficiarul principal al reformei, in termenii unei bune oportunitati de investitii (sau economii) pentru viitor, stiut fiind faptul ca sintagma "economie pentru pensie" suna putin atractiv la aceasta varsta.

Segmentul mediu de varsta a fost mai usor de convins, dat fiind lipsa alternativelor, in timp ce populatia care, din cauza varstei, nu mai putea fi eligibila pentru vreunul dintre sisteme, a trebuit lamurita ca introducerea pilonului II nu va afecta in nici un fel pensia obtinuta de la stat.

Nu in ultimul rand, trebuie spus ca intreaga campanie a beneficiat de sprijinul nemijlocit al oficialilor guvernamentali si membrilor Parlamentului,alaturi de cel al specialistilor din piata de capital, banci sau industria asigurarilor. La aceste institutii se adauga cele de marketing si sondaje de piata care au asigurat monitorizarea rezultatelor.

2.Capitolul I - Sistemul asigurarilor de pensii

Sistemul asigurarilor de pensii este o parte componenta a sistemului de securitate sociala care are drept obiectiv compensarea prin beneficii a unor riscuri (batranetea, incapacitateatemporara sau permanenta de munca).Acest sistem se bazeaza pe colectarea de fonduri de la cei asigurati in sistemul contributoriu si distribuirea beneficiilor de asigurare catre cei care se afla in situatii de risc.

In present generatia anilor '67-'68 sustine sistemul public de pensii,insa in momentul in care aceste personae vor iesi la pensie vor exista probleme importante,sistemul public nu va mai rezista atunci cand intrarile vor fi mai red 252j99c use si iesirile vor ramane la acelasi nivel.Astfel asigurarile sociale pot fi de stat (publice) si private.Astfel sistemul de pensii din Romania are in alcatuirea sa 3 piloni,respectiv:

Pilonul I : Componenta obligatorie - administrata public,

cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.19/2000,referitor la pensiile publice.

Pilonul II : Componenta obligatorie,administrata privat,

cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.411/2004 care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006,iar sistemul de pensii private va deveni functional de la 1 ianuarie 2008.

Pilonul III: Componenta facultativa,administrata privat,

cadrul juridic fiind reprezentat de Legea nr.249/2004,care reglementeaza pensiile ocupationale.

2.1.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor sociale de stat

Pilonul I : Componenta obligatorie - administrata public,

Cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.19/2000,referitor la pensiile publice.Este sistemul public de pensii care are in vedere dictonul "platesti pe masura ce esti platit"("pay-as-you-go").

Ca prim pilon este potrivit pentru a preveni saracia varsnicilor si pentru a atinge obiective distributive.Meritele lui constau in distribuirea corecta intre generatii a inflatiei si a riscuirlor provocate de catrastofe.Reprezinta totusi un dezavantaj faptul ca cei in varsta depind de capacitatea si vointa generatiei tinere de a suporta povara financiara a sistemului de pensii.

Necesitatea reformarii sistemului de pensii in Romania este o realitate necontestata de nimeni. Aceasta atitudine porneste de la o evidenta statistica dramatica: in 1990, numarul pensionarilor din sistemul asigurarilor sociale de stat era de 2,4 milioane, iar cel al salariatilor de 8 milioane. Acum, numarul pensionarilor a ajuns la 6,3 milioane, iar cel al salariatilor a scazut la jumatate, adica la 4,2milioane.

Primul pilon este sistemul public de pensii obligatoriu, si anume cel actual, ce poarta denumirea de PAYG ("pay-as-you-go", sau "platesti pe masura ce esti platit"), în care plata curenta a pensiilor este finantata din veniturile prezente ale populatiei lucratoare. În principiu, sursa de baza a finantarii în cazul sistemului public de pensii o reprezinta contributiile atât ale angajatilor, cât si ale angajatorilor.

Acest sistem este vulnerabil în fata somajului si a îmbatrânirii populatiei. Deoarece finantarea se bazeaza de obicei pe contributiile asupra salariilor brute, stimulentele salariale sunt reduse, iar cei în vârsta depind de capacitatea si vointa generatiei tinere de a suporta povara financiara a sistemului de pensii.

Astfel o noua lege a pensiilor a intrat in vigoare (Legea 19/2000) in aprilie 2001.Legea mareste gradual varsta de pensionare,elimina optiunea premature si coreleaza valoarea pensiei cu nivelul si durata contributiei.Pensiile constituie cea mai importanta prestatie de asigurari sociale acordata in cadrul sistemului public.Orice tip de pensie se acorda la cererea persoanei indreptatite,a mandatarului desemnat de aceasta cu procura speciala,a tutorelui sau a curatorului acesteia.

Cererea de pensionare impreuna cu actele care dovedesc indeplinirea conditiilor prevazute de lege,se depun la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla domiciliul asiguratului.In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensia pentru limita de varsta

aceasta pensie se acorda asiguratilor care indeplinesc,cumulativ,la data pensionarii,conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare in sistem;

pe langa conditiile impuse de lege privind varsta si vechimea in munca,legea 19/2000 prevede si anumite clauza legate de grupele I si II de munca ,perticularitati ale activitatii didactice universitare si de cercetare stiintifica,existenta de handicap fizic,etc.

asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, în conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.

TABELUL Nr. 1

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Stagiul de cotizare Reducerea varstelor

in conditii deosebite standard de pensionare

de munca (ani impliniti) (ani impliniti)

6 1,0

8 1,5

10 2,0

12 2,5

14 3,0

16 3,5

18 4,0

20 4,5

22 5,0

24 5,5

26 6,0

28 6,5

30 7,0

32 7,5

35 8,0

pensia anticipata

aceasta pensie se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.Nu exista penalitati financiare.Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.

pentru femei stagiul complet de cotizare este de 30 ani iar pentru barbate este de 35 ani si stagiul minim atat pentru femei cat si pentru barbate este de 15 ani.

pensia anticipata partial

- aceasta pensie se acorda asiguratilor care au realizat stagii complete de cotizare,precum si cei care au depasit cotizarea cu pana la 10 ani pot solicita pensia anticipata partiala cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare,dar sunt penalitati financiare ;

cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste di cuantumul pensiei pentru limita de varsta la care se aplica diminuarea acesteia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare conform tabelului:

TABELUL Nr. 2

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Stagiul de cotizare Procentul de

realizat peste stagiul diminuare pentru

standard complet de fiecare luna

cotizare prevazut in de anticipare

anexa nr. 3 (%)

(coloanele 3 si 6)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

pana la 1 an 0,50

peste 1 an 0,45

peste 2 ani 0,40

peste 3 ani 0,35

peste 4 ani 0,30

peste 5 ani 0,25

peste 6 ani 0,20

peste 7 ani 0,15

peste 8 ani 0,10

intre 9 si 10 ani 0,05

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

pensia de invaliditate

- aceasta pensie se acorda in baza unei expertize oficiale persoanelor care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitate a de munca.In functie de gradul de handicap,pensionarii sunt impartiti in trei categorii si valoarea pensiei este calculata in functie de varsta la care s-a produs handicapul,categoria de handicap si perioada anterioara de contributie;

- in functie de gravitatea invaliditatii avem trei grade de invaliditate dupa cum urmeaza:

a) gradul I = reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca ,a capacitatii de autoservire,de autoconductie sau de orientare in spatiala,necesitand astfel ingrijire speciala si supraveghere permanenta din partea altei personae;

b) gradul II = reprezinta pierderea totala a capacitatii de munca cu posibilitatea de autoservire,de a se autoconduce si de a se orienta in spatiu fara ajutorul altei personae;

c) gradul III = reprezinta o pierdere partiala a capacitatii de munca putand sa presteze o activitate profesionala.

- asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.

TABELUL Nr. 3

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Varsta asiguratului Stagiul de cotizare

in momentul ivirii necesar

invaliditatii (ani)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

sub 25 ani 5

25-31 ani 8

31-37 ani 11

37-43 ani 14

43-49 ani 18

49-55 ani 22

este 55 ani 25

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

pensia de urmas

aceasta pensie se acorda sotului supravetuitor si copiilor,daca persoana decedata era pensionara sau indeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

- Copiii au dreptul la pensie de urmas:

a)pâna la vârsta de 16 ani;

b) daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani;

c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

- În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus.

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

- Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- Sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

- Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

a) pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinatorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul sustinatorului a survenit înaintea îndeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta si era în plata cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipata, pensie anticipata partiala sau ar fi avut dreptul, în conditiile legii, la una dintre aceste categorii de pensie.

- Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului, prevazuta la alin. (1), în functie de numarul urmasilor îndreptatiti,astfel:

a) pentru un singur urmas - 50%;

b)pentru 2 urmasi -75%;

c)pentru 3 sau mai multi urmasi -100%.

- în cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta însumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

- Copiii au dreptul la pensie de urmas pana la vasrta de 16 ani neconditionat,iar dupa aceasta varta pana la varsta de 26 de ani trebuie sa dovedeasca ca urmeaza o forma de invatamant.

In sistemul public de pensii a luat o amploare iesirea anticipata la pensii.Masuri necesare au fost luate cu atat mai mult cu cat verificarile facute au scos clar in evidenta ca intr-o proportie foarte mare aceste iesiri anticipata la pensie nu se justifica medical.Ar urma fie ca penalizarile pentru iesirea anticipata la pensie sa ramana pentru totdeauna,fie sa opereze un numar de ani si dupa implinirea respectivei varste standard de pensionare.

Asemenea masuri desigur nu vor placea multora,dar sunt justificative si strict necesare pentru salvarea sistemului de pensii care este amenintat de colaps chiar foarte curand daca astfel de masuri nu sunt luate urgent. A fost vorba de o politica, promovata indiferent de culoarea guvernarilor, cu scopul evitarii unui somaj ridicat pe care il implicau restructurarea si prabusirea unul dupa altul a unor sectoare economice, indeosebi a industriei, care a pierdut, deja in primii 10-12 ani de tranzitie, peste 3,5 milioane locuri de munca.

Astfel, insa, o grava problema a economiei pe termen scurt si mediu - somajul determinat de caderea indeosebi a industriei - a fost aparent "rezolvata" prin ascunderea ei sub pres, in timp ce, in realitate, a fost transformata intr-o problema si mai grava pe termen lung, care a constat in dezechilibrarea profunda a sistemului public de pensii.

Valurile de scosi anticipat la pensie au marit fabulos si rapid numarul beneficiarilor sistemului public de pensii, care a ajuns sa fie cu mult mai mare decat numarul contribuabililor. Consecintele au devenit mereu mai dramatice.

De unde inainte de '89 trei salarii contribuiau pentru a plati o pensie, dupa numai un deceniu si jumatate un salariu trebuia sa tina o pensie si jumatate.In aceste conditii, din momentul unui asemenea dezechilibru, o alta solutie de a se mai plati regulat pensiile decat aceea ca pensia sa tot scada in raport cu salariile nu mai exista in mod obiectiv.

Si acest lucru, tot in mod obiectiv, se intampla deja de cativa ani. Si se va intampla in mod obiectiv in continuare, daca necesare corectii nu vor fi intreprinse cat mai urgent.

Pensiile private reprezinta singura salvare pentru sistemul de pensii, acolo unde pilonul I nu mai poate face fata de unul singur deficitelor acumulate.Trecerea de la prima schema de finantare la cea de a doua este o sarcina foarte dificila,deoarece necesita o noua mentalitate la nivelul ministerelor,al fondului national de pensii,al companiilor locale de

asigurari,al sistemului bancar,al domeniului bursier,al firmelor particulare si bineinteles al populatiei.

Prin masuri de indexare si majorare a pensiilor a crescut valoarea reala a pensiei medii din sistemul asigurarilor de stat de la 47,0% in anul 2000,la 59,3% in septembrie 2004.

Facilitati acordate pensionarilor:

compensarea medicamentelor;

tichete de calatorie pe calea ferata,auto si fluviala cu reducere de 50%;

bilete de tratament subventionate in proportie de 50%;

ajutor pentru incalzirea locuintei in perioada de iarna;

includerea ca vechime in munca a perioadei de studii superioare effectuate la curs de zi;

Conform informatiilor Casei Nationale de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), o modificare a pensiilor a fost prin"dublarea pensiilor agricultorilor in ianuarie 2004 urmat de indexarea si majorarea lor in septembrie 2004 si declansarea cu data de 01 octombrie 2004 a procesului de evaluare in vederea recalcularii pensiilor pentru un numar de 4.3 mil. de persoane".

Progarmul de privatizare a sistemului de pensii din Romania trebuie sa indeplineasca doua cerinte importante : sa nu pericliteze plata pensiilor pentru cei deja indreptatiti sa le primeasca si sa lase posibilitatea fiecarui salariat sa opteze fie sa ramana in vechiul sistem,fie sa-si plaseze contributiile intr-unul din fondurile private de pensii.

Reforma sistemului de pensii are in vedere dezvoltarea segmentului de fonduri private prin transferul treptat al unei parti din contributiile platite de salariati pentru asigurarile sociale, prin sistemul public de pensii.

Programul prevede doua etape, si anume, pensiile obligatorii administrate privat,Pilon II, si pensiile private facultative,Pilonul III.

2.2.Asigurarile de pensii in cadrul sistemului asigurarilor private

Sistemul privat de pensii are avantajul de a smulge o economie dintr-un cerc vicios.Al doilea si al treilea pilon sunt de regula fonduri dinainte constituite si au ca avantaj faptul ca încurajeaza economisiri private pentru perioada de pensionare. Pensiile vor fi finantate dintr-un stoc acumulat de active mai putin vulnerabil la schimbarile demografice decât cel bazat pe sistemul pay-as-you-go.Reforma trebuie sa fie cat mai simpla,pensile private necesita un sistem de reglementare bine organizat,pensile private necesita o protectie impotriva inflatiei

Pilonul II : Componenta obligatorie,administrata privat,

Cadrul juridic fiind reglementat prin Legea nr.411/2004 care va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2006,iar sistemul de pensii private va deveni functional de la 1 ianuarie 2008.

Componenta obligatorie este mai bine consolidata prin asigurarea pensiilor private,ce va avea ca rol,suplimentarea pensiei acordate de sistemul public.Legea 411/2004 reglementeaza infiintarea,organizarea si supravegherea prudentiala a sistemului fondurilor de pensii administrate privat.

Pensia privata reprezinta suma ,platita lunar unui participant pe viata sau beneficiarului desemnat de acesta.

Cand un angajat devine participant la fondul de pensii si plateste contributiile,numarul lunar de puncte stabilit pentru aceste,conform Legii 19/2000,privind sistemul public de pensii,se corecteaza cu raportul dintre contributia datorata la sistemului public de pensii si contributia stabilita prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.

Componenta obligatorie este pentru persoanele in varsta de pana la 35 ani,nou intrate pe piata fortei de munca si componenta facultativa este pentru in varsta de pana la 45 ani,care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii.

Aderarea la acest tip de fond este individuala pe baza unui act incheiat intre participant si administrator.Fondul de pensii private va gestionat de un administrator,respectiv o societate comerciala pe actiuni care are ca obiectiv exclusiv de activitate administrarea fondului,calculul si plata pensiilor administrate privat.

Fondul privat de pensii este supravegheat de catre Comisia de Supraveghere a Fondurilor de Pensii.Aceasta comisie are autoritate administrativa autonoma,cu personalitate juridica,aflata sub controlul Parlamentului si isi exercita autoritatea pe intregul teritoriu al Romaniei.Cuantumul contributiei este de 2% urmand sa creasca la 8% in zece ani.

Ce venituri aduc pensiile private obligatorii

Exemplul 1. Estimarile firmelor de asigurari arata ca, daca sunt investiti cum trebuie, banii de la pensii private vor putea aduce profituri mari contribuabililor. Un angajat de 20 de ani, cu un salariu de 900 lei noi lunar care va contribui 45 de ani la un fond privat de pensii va putea primi o pensie de 2.400 lei noi, in conditiile in care dobanda pentru banii investiti va fi de 13,2% pe an.

Exemplul 2. Un angajat cu un salariu brut de 2.000 lei noi, a carui contributie catre fondul pentru pensia privata va fi de 11,4 lei noi/lunar timp de 30 de ani, va primi 500 lei noi pensie lunara, in conditiile in care dobanda pentru banii investiti va fi de 3,5%.

Pilonul III: Componenta facultativa,administrata privat,

Cadrul juridic fiind reprezentat de Legea nr.249/2004,care reglementeaza pensiile ocupationale.

Astfel prin contributiile platite,angajatii isi vor putea asigura un venit suplimentar in momentul iesirii la pensie.Pilonul III reprezinta sistemul pensiilor private propriu-zise, fiind un sistem la care se adera în mod facultativ, în functie deci de optiunea fiecarui angajat. Al treilea pilon se refera la planuri individuale de economisire gestionate de asiguratori, fonduri mutuale, societati de investitii .

Indivizii pot folosi orice fel de modalitati de economisire pentru a-si face provizii pentru pensionare si îsi pot constitui un portofoliu de active financiare. Cele mai utilizate sunt asigurarile de viata si depunerea banilor la banca. Pensionarul are la dispozitie pe lânga propriile economii si beneficiile aduse de investirea acestora.

Contributia la un fond de pensii facultative este de maximum 15% din salariul brut lunar si va beneficia de o deducere fiscala de cel mult 200 de euro pe an.. Pentru persoanele în vârsta de pâna la 45 de ani care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, contributia la un fond de pensii administrat privat ramâne facultativa.

Principalul dezavantaj al introducerii sistemului de pensii privat îl reprezinta costurile de tranzitie de la sistemul PAYG la cel nou ce vor creste temporar deficitul fiscal, deoarece guvernul va continua sa acorde pensii în timp ce o parte din contributiile pentru acestea se vor îndrepta spre fondurile private. Introducerea pilonului II va crea un deficit în bugetul asigurarilor sociale de 0,1-0,2% din PIB în 2007, aproximativ 150 de mil de euro.

În cele mai multe tari industrializate, principalul pilon pentru fondarea provizionului de pensie consta într-un plan de pensii public obligatoriu care este deseori completat de un sistem privat de pensii.

În Europa de Est, Ungaria si Croatia au fost primele care au introdus modelul celui de-al treilea pilon în 1998, urmate în 1999 de Polonia. Sistemul public de pensii a fost mentinut ca prim pilon obligatoriu.

În sistemul privat, fiecare salariat contribuie în timpul vietii active, lunar, cu un anumit procent din salariu la formarea propriei pensii.

Al doilea si al treilea pilon sunt de regula fonduri dinainte constituite si au ca avantaj faptul ca încurajeaza economisiri private pentru perioada de pensionare. Pensiile vor fi finantate dintr-un stoc acumulat de active mai putin vulnerabil la schimbarile demografice decât cel bazat pe sistemul pay-as-you-go.Pilonul II reprezinta sistemul privat obligatoriu, deci pensiile publice ce vor cunoaste o administrare privata.

Persoanele în vârsta de pâna la 35 de ani, asigurate în sistemul public de pensii, vor adera obligatoriu la un fond de pensii administrat privat (vor face parte din pilonul II). Pentru cei care vor participa la pilonul II, o parte din contributia la asigurarile sociale de stat va merge la administratorii de fonduri, 2% în primul an, urmând sa creasca cu 0,5 puncte procentuale timp de sase ani, pâna la o cota de 6%.

Pensiile sunt gestionate de fonduri de pensii independente sau afiliate, prin contracte cu grupuri de asigurari de viata sau chiar companii , fondurile formându-si rezerve.Fondurile acumulate de sistemul privat vor fi gestionate prin intermediul unei societatii de specialitate.

Tranzitia economica in Romania se va incheia in momentul in care va fi lansat pilonul II si trebuie sa fie data la care Romania va incepe post-tranzitia,adica modernizarea economiei,care se va incheia in 2020.Se estimeaza ca in 2020 activele fondurilor de pensii private vor fi de cateva zeci de miliarde de euro.

Daca incepeau sa functioneze din 2001,fondurile de pensii private aveau acum o capitalizare de 3 miliarde de euro.In schimb, pilonul III (pensile facultative administrate privat) va intra in vigoare la 1 ianuarie 2007.Aceasta lansare nu a avut o logica conceptuala,pentru ca pilonul III vine ca o completare a pilonului II.Adevaratul start al pensiilor private va fi atunci cand pilonul II va incepe sa functioneze.

Companiile care vor administra fonduri de pensii private asteapta, insa, introducerea pilonului II (pensiile obligatorii administrate privat) al sistemului de pensii, pe care il considera mai atractiv decat pilonul III (pensiile facultative).Activele fondurilor de pensii private vor creste in timp, iar piata de capital se va dezvolta in paralel.

Ce venituri aduc pensiile optionale

Exemplul 1. Firmele de asigurari au facut calcule pentru pensiile facultative. arata ca un angajat care va avea 28 de ani cand va intra in vigoare legea si va contribui lunar cu 58 lei, timp de 32 de ani - varsta de pensionare fiind de 60 de ani - va primi o pensie lunara de 792,86 lei noi. Suma totala investita va fi de 22.272 lei noi, iar dupa o crestere anuala a fondului de investitie de 8a va ajunge la 96.790,16 lei noi,banii care vor fi primiti timp de 20 de ani.

Exemplul 2. Un angajat in varsta de 40 de ani, care va contribui cu 58 lei noi/luna timp de 25 de ani si va iesi la pensie la 65 de ani, va primi o pensie lunara de 431,87 lei noi. Suma totala investita va ajunge la 17.400 lei noi, iar suma totala acumulata va fi de 52.721,48 lei noi.

3.Cap.II -Piata asigurarilor de pensii

Primele asigurari sociale au o istorie scurta de 133 de ani iar primele legi ale pen- siilor au o istorie de 115 ani,pana in acel moment statul nu isi asuma nici o responsabilitate pentru protectia cetatenilor,acestia si familiile lor fiind singurii responsabili pentru situatiile de risc precum batranetea,boala sau accidentele de munca. Sursele de finantare a pensiilor difera substantial de la o tara la alta, in functie de legislatiile nationale, precum si de situatia economica si sociala a fiecareia.

In cele mai multe tari, sursa principala o reprezinta contributia persoanelor angajate care se constituie intr-un fond central din care se platesc aproape imediat pensiile cuvenite pensionarilor.

3.1.Piata asigurarilor de pensii in Romania

Ca urmare aplicarii H.G.nr.1279/1990 s-a inlaturat monopolul de stat in domeniul asigurarilor si reasigurarilor si astfel s-a desfiintat ADAS -ul,iar transformarea acestuia a fost in mai multe societati comerciale care au ca obiect de activitate asigurari de buniri si raspundere civila;asigurari de persoane;operatiuni de reasigurari;constatarea daunelor; stabilirea si plata despagubirilor in cazurile de daune produse in Romania cat si in straina- tate ;prestari de servicii din domeniul asigurarilor pentru societati de asigurare dintara si satrinatate.

Reforma pensiilor inseamna extinderea bazelor sistemului de pensii prin adaugarea a inca doua surse de pensie (pilonul II si pilonul III) pe langa pensia publica de stat (pilonul I). Noile fonduri de pensii, constituite prin contributiile individuale ale participantilor, sunt administrate de companii private.

Astfel, Romania se pregateste sa se alature celorlalte tari din Europa Centrala si de Est, care dispun deja de un sistem de pensii private dezvoltat.

Astfel, reforma sistemului de pensii are in vedere: restabilirea echilibrului intre generatii, restabilirea echilibrului financiar al sistemului public de pensii, precum si completarea actualului sistem de pensii, de tip "pay as you go" (PAYG- "esti platit pe masura ce iesi din sistem").

In Romania, schemele de pensii sunt abia la inceput. Primul pas real in directia reformarii sistemului de pensii s-a realizat in anul 2000, prin adoptarea Legii 19 privind sistemul public de pensii si alte asigurari sociale.

Ulterior, in anul 2004, a fost relansat pachetul de legi privind fondurile de pensii administrate privat, respectiv cele de pensii facultative.

In iunie 2005, a fost publicata Ordonanta de Urgenta nr. 50/2005, prin care s-a constituit Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), avand ca scop coordonarea, supravegherea si controlul activitatii sistemului de pensii private pe de-o parte, iar pe de alta parte, protejarea intereselor participantilor si ale beneficiarilor prin asigurarea unei functionari eficiente a sistemului de pensii private. Aceasta a fost urmata de publicarea in anul 2006 a Legii 204 privind pensiile facultative.

De asemenea, exista un proiect de lege pentru modificarea Legii 411 privind fondurile de pensii administrate privat (pilonul II), care in prezent, urmeaza procedurile legale de aprobare.

Sistemul de pensii al Romaniei este gandit ca un sistem multi-pilon, conform recomandarilor Bancii Mondiale, organizat astfel:

Pensii facultative administrate privat

Orice roman, angajat sau nu, va putea sa isi asigure banii pentru perioada batranetii prin sistemul de pensii private.Sistemul este facultative,iar contributiile sunt neimpozitate in limita a 200 eura pe an.Contributiile nu pot depasi 15% din venitul brut lunar.

Banii vor fi colectati de companii de administrare a fondurilor de pensii si investitii in diferite investiti in diferite instrumente financiare, de la titluri de stat, la actiuni.

Autorizarea administratorilor de fonduri, care a inceput deja, va pune accent pe stabilitatea lor financiara. Potrivit calculelor Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private, o contributie de 20 euro pe luna timp de 25 de ani poate asigura o pensie in valoare de aproape 140 de euro, pe parcursul a 15 ani. Randamentul mediu al investitiilor in pensiile facultative va fi de 7%,estimarea a fost facuta de presedintele Comisiei de Supraveghere a Pensiilor Private.

Acest randament superior celui din sistemul public de pensii ii va convinge treptat pe romani sa investeasca din proprie initiativa in perspectiva batranetii. Numarul participantilor la sistem este estimat la 300.000, in primul an de colectare a contributiilor.

Dupa eforturi de 10 ani, sistemele de pensii private si facultative incep sa fie implementate, insa primii beneficiari vor primi bani abia peste 20 de ani.

Numarul romanilor care vor contribui la fonduri de pensii private ar putea ajunge la 250.000 in anul 2007, iar valoarea totala a pietei fondurilor de pensii facultative private ar putea atinge 40 de milioane de euro.

In ceea ce priveste numarul participantilor la fonduri de pensii facultative private,ar putea creste la 600.000 in 2008 si la 1,25 milioane in 2011, in conditiile in care contributia medie a participantilor la fonduri de pensii private facultative va creste, la rindul ei, de la 200 de euro, in 2007, la 400 de euro, in 2011. Intr-un sistem de pensii privat, pensionarul este un actionar la fondul de pensii, pensia sa devine un dividend, iar el devine la rindul lui un investitor al societatii romanesti.

Atit sistemul de stat, cit si cel privat de pensii pot duce la o valoare a pensiei de pina la 80% din veniturile pe care un cetatean le-a primit lunar,deci prin urmare este una dintre solutiile ca oamenii, in viitor, ca sa fie mai bogati trebuie sa se ocupe cit mai devreme de starea lor economica.

S-a infiintat o Comisie de supraveghere a pensiilor facultative,pentru ca s-a creat o noua piata si fiind vorba de bani multi,cineva trebuie sa isi asume si supravegheze piata pensiilor

3.2.Piata asigurarilor de pensii in Uniunea Europeana

Orice societate de asigurari din UE poate presta servicii in Romania.In baza Tratatului Comisiei Europene de libera circulatie a serviciilor ,societatile romanesti de asigurari pot incheia contracte pe intreg teritoriul UE.

Societatile din alte state membre care vor activa in Romania se vor supune comisiilor de supraveghere din statele de provenienta,iar orice reclamatie se va adresa autoritatii responsabile,CSA putand avea doar rol de intermediar in relatia dintre asigurat si asigurator.Asiguratorii romani vor trebui sa faca fata concurentei din UE.

Aparitia fondurilor private de pensii va atrage spre Romania nume mari din Occident care sunt prezente si aici sub diferite forme, asiguratori,banci sau fonduri mutuale.

Stat fondator al Uniunii Europene, detinator al unei vaste experiente si a unui portofoliu insemnat de active in fondurile de pensii , Belgia a trecut la actiune legislativa. Valoarea medie a capitalului unui fond de pensii a scazut intre anii 2000 si 2003, in timp ce numarul pensionarilor este in continua crestere.

Probabil ca tocmai aceasta evolutie ingrijoratoare a determinat introducerea in Belgia, in anul 2006, a legii privind "organismele de finantare a pensiilor" (OFP). Este de sesizat chiar si terminologia eliptica de "capital" sau "capitalisti", dand imaginea a ceva mai stabil, mai putin riscant. Mai mult decat un fond, "organismul", vrea sa spuna legiuitorul belgian, confera investitorului mai multa siguranta. Cred ca Belgia se vrea, prin aceasta, un laborator de expertize sociale al Uniunii Europene.

Vehicule juridice inventive pentru fondurile de pensii, OFP-urile vor sa sporeasca increderea pensionarilor belgieni in profesionalismul cu care le sunt gestionate economiile de o viata, in deplin acord cu acquis - ul comunitar. Legea introduce reguli stricte in materie de "guvernanta corporatista", mai ales in cazul conflictelor de interese si al afectarii integritatii morale a gestionarilor de fonduri.

Autoritati cat mai neutre, mai independente, sunt investite cu dreptul de a controla gestiunea fondurilor de pensii. Prea mult control, insa, diminueaza tentatia spre risc si, deci, atractivitatea fondurilor.

Irlanda si Luxemburg-ul practica de mai multi ani metoda comasarii mai multor fonduri de pensii, denumita in engleza "asset pooling". O astfel de metoda asigura depunatorului acces la avantajele plasamentelor de dimensiuni mari, ale afacerilor "la scara", care diminueaza si costurile.

Crearea, in Belgia, de organisme speciale dedicate fondurilor de pensii, cauta sa valorifice tocmai aceste avantaje, care functioneaza cu succes in cele doua state membre ale U.E.

Decretul regal belgian de aplicare a legii, asteptat sa intre in vigoare pe la mijlocul lunii martie 2007, ii tine "in priza" pe actorii din sfera fondurilor de pensii, piata functionand dupa regulile sale, bine stabilite, iar acesti actori nu isi doresc o revolutie care sa schimbe configuratia pietei, ci doar o evolutie lina spre un sistem mai ieftin si mai eficient.

Chiar si in prezent, fondurile belgiene de pensii au plasamente insemnate in afara tarii. In mod firesc, cea mai mare cota o detin obligatiunile in zona euro (38%), urmate de actiuni in zona euro (24%). Ceea ce poate surprinde este cota relativ mare, de 11%, pe care o detin actiunile in America de Nord. Asadar, 11% din pensionarii belgieni isi dau economiile pe mana "afaceristilor" americani.

In Franta siatemul de pensii al statului este finantat pe principiul pay-as-you-go,organizatiile statului platesc pensii mai mult de 10% di PIB,procent ce este foarte mare conform standardelor internationale.Varsta de pensionare este mica de 60 ani atat la femei cat si la barbate si cu toate acestea,sindicatele vor sa mai reduca aceasta varsta la 55 ani.

Schema de pensii in Germania se bazeaza pe cei trei piloni cuprinzand statul ,companii si componente private,dar oricum cel mai important este primul pilon,adica statul,care plateste 75-80% di pensii,planurilede pensii ale companiilor asigura 5-10% sin pensii si asigurarile private in anuitati 15%.

In trecut sistemul de asigurari sociale al Italiei era fondat dupa regula pay-as-you-go si asigura sufficient pensile celor in varsta,dar dupa 1990,s-a propus alternative constituirii provizioanelor de pensii.In anul 1995,sistemul celor trei piloni a fost introdus intr-un cadru reglementativ foarte coerent,avand sistemul asigurarilor sociale ale statului ca baza ,suplimentar cde fonduri de pensii si asigurari de viata private individuale.

Doua reguli sunt importante si anume :

fondurile de pensii organizate fie pe principiul contributiei fie al beneficiului nu au voie sa gestioneze fondurile direct ci trebuie sa le incredinteze societatilor de asigurari si altor organisme autorizate;

in perioada de contributie o pensie pe viata este garantata,de regula aceasta solicita suportul unei societati de asigurari de viata careia ii este cedata riscul longevitatii.Alta posibilitate ar fi ca investitorul sa-si ceara banii sis a incheie o polita anuala direct cu sociatatea de asigurari.

Piata asigurarilor de viata din Marea Britanie,este a patra in lume.Aici sistemul de baza al statului fata de care toti cei care muncesc platesc contributii,garanteaza o pensie care nu ste legata de incasarile statului de 15% din venitul mediu al barbatilor.

In plus exista o schema de pensii suplimentara care depinde de veniturile statului -se numeste State Earnings-Related Pension Scheme.Pensia medie oferita de aceasta schema este putin mai mare decat pensia de baza ,astfel angajatiipot sa iasa din aceasta schema pentru a opta in favoarea uniu plan de pensii privat de pensii .Deoarece pensile statului sunt relative mici asiguratorii private de pensii se bucura de multe oportunitati de afaceri.

Ca pe orice piata libera, consumatorul roman va avea si el acces, treptat, la un sistem unional de gestionare eficienta a "banilor albi pentru zile negre". Din pacate, deocamdata noii veniti nu sunt primiti cu entuziasm.

Se spera ca Romania, unde din nefericire numarul pensionarilor l-a depasit pe cel al populatiei active, sa se mobilizeze in identificarea de solutii la consolidarea valorii fondurilor de pensii, in perspectiva europenizarii acestora. Ar putea deveni, alaturi de Belgia, unul din laboratoarele europene de expertize sociale.

Oamenii chibzuiti agonisesc bani albi pentru zile negre. In perioadele de bunastare, sanatate si vigoare, cand veniturile le exced necesitatilor cotidiene, ei economisesc, sa-si asigure o batranete tihnita.

Depun bani in fondurile de pensii, in banci sau in alte active. Daca nu au simtul sau timpul necesar afacerilor, ca in marea majoritate a cazurilor, ii mandateaza pe altii sa le gospodareasca economiile. Asa au aparut fondurile de pensii.

Avem exemple recente de pensionari romani care, dupa ce au muncit cinstit toata viata depunand cu regularitate contributiile la fondurile de pensii, s-au trezit la batranete cu economiile erodate atat de mult, incat se zbat la limita saraciei.

In Occident, in timp ce fondurile de pensii acumuleaza sume exorbitante, la polul opus, tineri talentati in administrarea fondurilor si riscurilor, plini de idei si de cunostinte teoretice, nu dispun de banii cu care sa-si demonstreze abilitatile manageriale. In asemenea situatii, alocarea eficienta a capitalului se produce prin infiintarea fondurilor private de pensii. Cei ce au acumulat "bani albi pentru zile negre" ii incredinteaza unor administratori abili, imputernicindu-i sa vegheze la sporirea in timp a valorii, sau macar la evitarea pericolului de erodare a acelei valori.

Cei care vor avea dreptul sa gestioneze fondul de pensie privat este administratorul care reprezinta societatea pe actiuni constituita in conformitate cu dispozitiile legislatiei in vigoare si cu prevederile Legii privind fondurile de pensii administrate privat, care are ca obiect exclusiv de activitate administarea fondului si, optional, furnizarea de pensii private. Pe piata pot exista mai multi administratori care sa gestioneze acest fond. Dar pentru asta trebuie sa aiba autorizarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Aceast for reprezinta autoritatea administrativa autonoma, cu personalitate juridica, aflata sub controlul Parlamentului. Administratorul va investi activele fondului numai in depozite bancare, obligatiuni si titluri de credit emise de Ministerul Finantelor Publice sau de autoritatile administratiei publice locale.

Fondul nu poate contracta imprumuturi si nu poate fi declarat in stare de faliment.Banii revin mostenitorilor Participantul la un fond de pensii privat este proprietarul sumelor din contul sau. Acest cont nu poate fi gajat, cesionat sau executat silit, sub actiunea nulitatii.

Toti participantii la acest fond beneficiaza de tratament nediscriminatoriu, avand aceleasi drepturi si indatoriri. In caz de invaliditate, participantul beneficiaza de pensia privata numai daca suma din contul sau este acoperitoare, sau de o plata unica, adica primeste toti banii din contul sau, daca a cotizat mai putin de 30 de ani. Daca titularul pensiei private decedeaza, pensia ramane mostenitorilor.

In cazul locului de munca, a domiciliului sau resedintei in alta tara, stat membru al Uniunii Europene, participantul si beneficiarul patreaza dreptul la pensia privata din Romania si aceasta se plateste in acel stat, in cuantumul ramas dupa scaderea tuturor taxelor si a cheltuielilor aferente platii.

Investitorii nu se asteptau la atat de multe proceduri,dar intre timp,vor putea intra pe piata romaneasca fonduri straine de pensii din Uniunea Europeana.Chiar daca societatea de administrare este din strainatate,fondul trebuie administrat in Romania.

Bineinteles sunt firme romanesti care vor sa-si faca filiale in strainatate unde subt un numar mare de muncitori romani.

Din experientele tarilor care au trecut deja la acest sistem pot fi desprinse cateva coordonate:

- nivelul pensiilor de stat poate fi pastrat la un nivel minim;

- este necesar un cadru legislativ initial, de cele mai multe ori el se modifica ulterior; spre exemplu, in Polonia, legea care reglementeaza pensiile pentru Pilonul II a suferit circa 230 de modificari fata de forma initiala;

- reformele pot fi facute gradual, asa incat socul nevoii de finantare sa fie redus la minimum, gasindu-se metode alternative de finantare (sume obtinute din privatizare, imprumuturi interne sau externe);

- trecerea de la sistemul "defined benefit" (DB) prin care se promit sume bine definite, clare a fi platite in perioada de pensionare, la "defined contribution" (DC) prin care se stabileste nivelul contributiei, dar nu sunt garantate sumele ce vor fi platite sub forma rentelor; modelul olandez actual reprezinta un exemplu de succes pentru aplicarea DB, iar modelul polonez, de implementare a DC;

- crearea unor conditii incurajatoare pentru stimularea economisirii prin legislatia fiscala (pentru cea obligatorie si pentru cea optionala);

- necesitatea unei legislatii care sa asigure transparenta, supravegherea, controlul, siguranta, eficienta: reglementari clare pentru protectia consumatorului, responsabilitati pentru administratorii de fonduri, vanzatori, abordare coerenta si consistenta atat la nivel de produs, cat si la nivelul canalelor de distributie;

- protectia financiara a clientului prin accesul larg la sistemul nou de pensii si un raport de inlocuire adecvat.

Cap.III -Studiul de caz

4.1.Deficiente

Dupa 1989 toate tarile Europei centrale si de est s-au confruntat cu un dezechilibru in crestere intre resursele disponibile si cele necesare pentru asigurarea beneficiilor,avand ca principale cause scaderea activitatii economice si cresterea somajului,ce au dus la redu- cerea numarului de contributori;cresterea ratei de dependenta prin amplificarea numarului

de pensionari ca urmare a pensionarii anticipate realizate in primii ani dupa 1990 in vede- rea limitarii partiale a cresterii somajului;ineficienta partiala a sistemelor de colectare a con tributiilor alaturi de cresterea evaziunii fiscale si a sectorului informal al economiei; creste- rea inflatiei ce a avut ca efect erodarea beneficiilor de pensii.

Toti acesti factori au dus la un dezechilibre financiare importante in resursele necesare pentru alocarea pensiilor.

Calculul pensiei a fost complet inechitabil pana in 2001,fiind diferit pentru cei pensionati in perioade distincte si fiind dependent doar de contributia celor mai buni 5 ani censecutivi din ultimii 10 ani lucrati.

Aceasta situatie a condos la pensii mari bazate pe contributii foarte mari doar timp de 5 ani si pensii extreme de mici din cauza unor salarii mici la sfarsitul carierei sau din cauza pensionarii inainte de 1989.Numarul de salariati,implicit si numarul de contribuabili la fondul de pensii a scazut.

Cresterea numarului de pensionari s-a inregistrat prin: includerea in sistemul general de pensii a pensionarilor din agricultura;numarul mare de pensionari anticipate;cresterea artificiala a numarului de pensionari datorita invaliditatii multe frauduloase dar inca nedepistate.

Rata de colectare in sistemul de pensii este foarte redusa,afectand grav posibilitatea de majorare a pensiilor.Nedeclararea veniturilor reale (adica salarii fals declarate) reprezinta o alta problema majora care afecteaza intrarile in sistemul de pensii.

Pentru prima data dupa 1990,am putut vedea proteste stradale ale pensionarilor nemultumiti de nivelul pensiilor dupa ce au muncit si au contribuit la sistemul de pensii intreaga viata.

Guvernul a crescut deja pensiile si sustine ca acestea vor mai creste in urmatorii doi ani,insa este exclusiv capabil sa sustina financiar aceste promisiuni.Fondul de pensii nu este deloc solid din punct de vedere financiar si va avea de infruntat noi provocari atat pe termen scurt,cat si pe termen lung.

In prezent toata lumea este de acord ca la inceputul anilor '90,economia romaneasca avea probleme grave si ca necesitatea restructurarii a fost imperativa.

Guvernului roman ii lipseau atat viziunea,cat si vointa pentru o adevarata schimbare,ca urmare a amanat reformele si toate costurile mentinerii artificiale in viata a unor structuri complet disfunctionale au fost transferate catre sistemul de pensii.Intre anii 1990-1996 numarul pensionarilor a crescut cu 46% si tendinta ascendenta a continuat tot deceniul.In paralel numarul angajatilor a scazut continuu.

S-a pornit in 1990 cu un raport de dependenta pensionar-angajat de 0,42,in zece ani mai tarziu era de 3 ori mai mare,adica fiecare angajat sustinea 1,32 pensionari.In anul 2000 au fost adoptate noi legi referitoare la pensii,incercandu-se limitarea pensionarii anticipate prin ridicarea pragului de pensionare,urmand treptat ca sa ajunga intr-o perioada de 13 ani la 60 ani pentru femei si 65 ani pentru barbati.

Totodata si perioada de contributie a fost modificata treptat,perioada minima de cotributie a crescut de la 10 la 15 ani,in timp ce perioada totala de contributie a ajuns la 30 ani pentru femei si 35 ani pentru barbati,cu 5 ani mai mult decat inainte.Din anul 2001 numarul pensionarilor a crescut mult nai lent,cu o rata anuala mai mica de 1%,ajungand chiar la 0,31% in 2005,fata de 4-5 % inainte.

Totusi raportul pensionar -contribuabil ramane critic.Pensionarea anticipata din anii '90 genereaza inca si va continua mult timp sa produca efecte negative asupra sistemului de pensii si in general asupra economiei.

Sistemul public este de tip "pay-as-you-go",adica pensiile actualilor pensionari sunt platite din contributiile actualilor angajati.

Un prim pretins dezavantaj al sistemului il reprezinta astfel vulnerabilitatea in fata imbatranirii populatiei,fenomen care creste rata de dependenta.Imbatranirea populatiei este desigur o provocare pentru sistemul de pensii,dar nu mai mult pentru sistemul "pas cu pas" decat pentru cel bazat pe acumularea de fonduri.

Se intailnesc adeseori rationamentul conform caruia daca pensia se bazeaza pe contributiile capitalizate ale beneficiarului,valoarea ei nu este influientata de evolutia demografica.

Problema acestui rationament consta in aceea ca pensia transfera resurse de la generatia active la pensionari

.Indiferent daca pensia rezulta prin impozitarea sau prin economisire,valoarea ei reala este afectata de numarul populatiei active.La un stoc de capital constant,reducerea fortei de munca decu la scaderea resurselor ce pot fi allocate pensiilor prin doua mecanisme.In primul rand,are loc o scadere a produsului intern brut.In al doilea rand deoarece forta de munca devine in termini relative "mai rara",partea ce revine acesteia din produsul intern brut creste si scade corespunzator profitului adus de capital.

Porblema majora consta in lipsa stimulentelor pentru a ramane in randul fortei de munca.In acest system muncitorii nu au nici un interes sa isi prelungeasca activitatea dimpotriva pensionarea anticipate poate fi o optiune tentanta.Pensionarea timpurie si niveluri ale pensiilor ce nu pot fi suportate din punct de vedere economic sunt probleme de constructie a sistemului.

Nu este usor sa mentii un echilibru financiar intr-o situatie atat de fragila in care numarul beneficiarilor este atat de mare in timp ce contribuabilii sunt atat de putini.Solutiile sunt limitate si nepopulare,iar acestea sunt: aplicarea unor taxe mai mari asupra contribuabililor,adica cresterea poverii fiscale;scaderea valorii reale a pensiilor,suplimentarea fondului de pensii cu subventii de la bugetul public.

La inceputul anilor '90,contributia era de 15% din salariul brut,dar incercandu-se obtinerea de noi resurse pentru un sistem de pensii aproape de colaps,procentul contributiei a crescut de trei ori pana in 2001.

Un efect direct este impovararea economiei deoarece aceste contributii,indiferent daca sunt suportate de angajat sau de angajator,ridica semnificativ costul muncii ceea ce face Romania mai putin atractiva pentru investitii si incurajeaza dezvoltarea economiei informale.

Valoarea reala a pensiilor a scazut in timp.Venitul pensionarului este mai mic decai in 1990.

Daca luam in calcul rata de inlocuire ,adica raportul dintre pensia medie si salariul mediu,valorea neta a salariului mediu in 1990,la 33,5% in 2005 si tendinta este in continuare descendenta.

Procesul este explicabil deoarece indexarea pensiilor a urmat in principal rata inflatiei in timp ce salariile au crescut mai repede urmand logica pietei cu alte variabile ca productivitatea,evolutia economica generala etc.Indiferent de motivele rezultate este ca pensionarii au devenit mai saraci comparativ cu restul societatii.

Cresterea taxelor si descresterea valorii reale a pensiilor nu au fost suficiente,situatia financiara a schemei de pensii a fost o problema inca din 1990.La mijlocul anilor '90,pensiile au fost separate de bugetul public si au devenit find de asigurari sociale din care se fac plati pentru pensiile de asigurare sociala,pentru concediile de maternitate si pentru pensiile agricultorilor.

Fondul de pensii inainte de subventii,a avut deficite inca de la inceput,iar in anumiti ani deficitul a ajuns mai mult de 0,8% din PIB.Singurul an in care fondul a avut un rezultat final pozitiv a fost 2003,an in care a primit o subventie semnificativa de la buget.

In anul 2005 guvernul a transferat la fondul de asigurari de sanatate si la bugetul public costurile concediilor de maternitate,a pensiilor pentru agricultori si a pensiilor pentru incapacitate temporar de munca.Datele din 2005 indica in continuare existenta unui deficit dar semnificativ mai mic.

Evolutia demogarfica este nefavorabila pentru o echilibrare naturla a sistemului de pensii in viitor.Previziunile demografice sunt ingrijoratoare.Atunci cand cea mai mare parte a copiilor nascuti in explozia de natalitate provocata de decretul lui Ceausescu,vor ajunge la varsta pensionarii,tot atunci generatia semnificativ mai putin numeroasa de copii nascuti dupa 1990 va forma majoritatea contribuabililor pentru pensiile primilor.

Deci problema raportului dependentei de varsta se va accentua afectand implicit sistemul de pensii.

Toate aceste elemente arata nevoia urgenta de reforma a sistemului de pensii,pentru ca situatia actuala este precara,iar previziunile sunt pesimiste.

Ce elemente ale reformei pot fi luate in consideratie mai departe pentru a asigura pe de o parte un nivel decent al pensiilor.

Cresterea varstei de pensionare este considerata o buna practica in toate societatile care se confrunta cu imbatranirea populatiei.In primul rand creste participarea fortei de munca si in al doilea rand scade numarul noilor pensionari.

Cresterea varstei de pensionare combinata cu alte politici pentru forta de munca,poate semnifica deteriorarea raportului de dependenta de sistem,chiar intr-o societate care se confrunta cu o imbatranire rapida.Reforma din 2000 (Legea 19/2000) a ridicat treptat varsta de pensionare de la 57 la 60 ani pentru femei si de la 62 la 65 ani.

La prima vedere se poate spune ca aceste schimbari au fost benefice si ca rezultatele sunt vizibile.Dupa cum s-a vazut mai sus,rata anuala de crestere a numarului pensionarilor a cunoscut un declin pronuntat.Rata de angajare pentru muncitorii mai in varsta a scazut brusc chiar in anii 2001-2002 cand legea a inceput sa fie implementata.

In perioada 2001-2005 se poate observa ca persoanele pensionate la limita de varsta a scazut treptat,in timp ce numarul persoanelor pensionate inainte de termen a continuat sa creasca.

4.2.Eficiente

Cresterea valorii pensiilor trebuie sa se realizeze treptat si numai daca exista o crestere a veniturilor.Aceasta se poate realize prin luarea unor masuri de ajustare.

Ajustarea ratei contributiei este cea mai simpla masura care poate fi luata,aceasta poate intampina rezistenta din partea celor cu venituri mici sau medii dar si de cei cu venituri ridicate.

Ajustarea ratei de transfer de la buget este o alta solutie care se aplica atunci cand sistemul este in criza si reprezinta acordarea unor sume de la buget pentru plata pensiilor.

O astfel de masura se ia pe termen scurt sin nu trebuie repetata deoarece are efecte negative.

Ajustarea ratei de inlocuire se realizeaza prin marirea perioadei de contributie obligatorie,eliminand avantajele acordate unor grupuri sociale.

Ajustarea ratei de dependenta se realizeaza prin cresterea perioadei de lucru obligatorie prin schimbarea varstei de iesire la pensie prin cresterea contributiei necesare pensionarii anticipate si schimbarea politicii privind pensionarea pe caz de boala.

Cresterea cuantumului contributiilor nu este nici pe placul angajatilor si nici a angajatorilor,atunci numai o imbunatatire generala a ratei de angajare,precum si scoaterea din zona economiei subterane a unui numar mare de locuri de munca va asigura baza necesara pentru a acoperi costurile pensiilor furnizand venituri suplimentare pentru fondul de pensii si a imprastierii mai echitabila a poverii fiscale.

Deoarece un numar crescut de persoane folosesc alternativa pensionarii anticipate ar trebui sa se elimine sau macar sa se diminueze stimulentele pentru pensionarea anticipata , sa se concentreze pe impunerea varstei de pensionare existente prin cresterea conditiilor pentru pensionarea anticipata si prin stipularea unor penalitati mai severe la calculul pensiilor anticipate.

Este important sa se pastreze calitatea si competenta abilitatilor pentru a se asigura posibilitatea de angajare a fortei de munca(mai ales pentru persoanele in varsta).

Dupa 16 ani,sistemul de pensii se gaseste intr-o situatie critica cu mai multi pensionari decat contribuabili,cu deficite curente si oferind pensii mici actualilor pensionari in timp ce contributiile angajatilor sunt mari.Aceste probleme au fost create in principal de politicile de pensionare timpurie utilizate intensiv.Aparitia pensiilor private va permite solutii mai flexibile pentru persoanele aflate la o varsta inaintata.

Ministrul muncii a afirmat ca pensiile facultative si cele administrate privat

vor face ca viitorii pensionari din Romania sa poata sa ajunga la peste 80% din castigurile realizate in perioada de activitate.

Potrivit ministrului muncii, fondurile gestionate vor ajunge la 20 de miliarde de euro, fonduri care vor fi investite in diverse instrumente financiare. Dispozitiile cele mai importante ale proiectului de lege care reglementeaza cea de-a doua componenta sunt urmatoarele:

Toate persoanele fizice avand o anumita varsta si care sunt indreptatite si obligate sa contribuie la sistemul public de pensii sunt obligate sa adere la un fond universal de pensii ales de acestea.

Un fond universal de pensii va fi infiintat prin contract civil semnat de toti membrii fondului.

O societate de pensii va administra un singur fond.

Resursele fondului se vor constitui din sumele cu care contribuie membrii si din investitiile realizate cu aceste contributii.

Contributiile curente de asigurari sociale vor fi impartite intre sistemul public de pensii si fondurile universale de pensii.

Contributiile vor fi platite atat de angajati cat si de angajatori.

Contributiile pentru sistemul privat vor fi colectate de CNPAS.

Membrii unui fond de pensii vor fi liberi sa se mute de la un fond la altul dupa 2 ani de la aderare si devin proprietarii sumelor acumulate in conturile lor.

Societatea de pensii va folosi aceeasi metoda de calcul a taxelor pentru toti membrii prin:

deducerea unui procent determinat din plata contributiilor;

deducerea unui procent determinat din activul net;

deducerea unei sume determinate din contul membrilor, in cazul transferului de la un fond inainte de 2 ani de la aderarea la fondul initial;

stabilirea unei limite maxime a comisioanelor prin reglementari ale Comisiei de Control al Societatilor de Pensii (CCSP).

10. Principiile privind investirea activelor detinute de fondurile universale de pensii vor fi: securitatea activelor fondului, diversificarea investitiilor, mentinerea unui nivel adecvat de lichiditati.

11. Limitele procentuale de investire in diferite tipuri de instrumente financiare admise vor fi fixate la valori maxime.

12. Fiecare societate de administrare va fi obligata sa contribuie la Fondul National de Garantie al Pensiilor, care va fi utilizat pentru garantarea sumelor cu care au contribuit membrii fondurilor si a unui nivel minim al pensiei obtinute, in cazul in care fondul de pensii sau furnizorul de anuitati nu isi achita obligatiile catre un anumit beneficiar.

13. Comisia de Control a Societatilor de Pensii va fi o autoritate independenta, specializata, de control activ in ceea ce priveste activitatea fondurilor si a societatilor de pensii, modalitatile de investire, de evaluare a fondurilor si de finantare a activitatii societatilor de pensii etc. Misiunea comisiei va fi indeplinita prin urmatoarele activitati: autorizare, licentiere, supraveghere si control, elaborare de reglementari, informare si educare a populatiei, cooperare cu alte institutii abilitate sa emita reglementari in domeniu.

Administratorii fondurilor de pensii obligatorii vor putea face urmatoarele plasamente: depozite bancare, titluri de credit emise de Ministerul Finantelor Publice, obligatiuni emise de Banca Nationala a Romaniei si autoritatile administratiei publice locale din Romania, actiuni cotate pe o piata reglementata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, obligatiuni emise de guverne straine care au un rating international acceptat de Comisia de Supraveghere a Societatilor de Pensii si CNVM,

actiuni ale emitentilor straini si cotate pe o piata straina acceptata de Comisie si CNVM etc.

Aceste acte normative care reformeaza sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale stabilesc si acorda prestatii care vor putea fi transferate in strainatate, sub rezerva existentei acordurilor bilaterale sau multilaterale in domeniu. In plus, aceste acte normative vor permite aplicarea regulilor de coordonare a sistemelor de securitate sociala stabilite de Regulamentele CEE nr. 1408/71 si 574/72.

Proiectul Legii privind organizarea si functionarea fondurilor universale de pensii permite ca persoanele care participa la aranjamente pe baza fondurilor de pensii administrate privat sa se bucure in perioada de dupa pensionare de un standard de viata mai ridicat si sa contribuie la dezvoltarea economiei romanesti prin generarea unor noi si importante surse de investitii.

Incepand cu luna mai Romania se alatura celorlalte tari est europene , trecand la un nou sistem de pensii. Acest sistem a fost introdus in Ungaria la mijlocul anului 1998, in Polonia in 1999 iar in Bulgaria la inceputul anului 2001. Baza sistemului o constituie posibilitatea gestionarii pensiilor obligatorii de catre institutii private si instituirea pensiei private si a institutiilor care vor gestiona si controla piata.

Reglementarea si supravegherea pietei o face Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private ( CSSPP ). Aceasta comisie este sub controlul direct al Parlamentului. Pe acesta piata vor actiona : companii de pensii ( cei care vor colecta si gestiona pensiile si contributiile ) , auditorii autorizati ( cei care vor efectua verificari la companiile de pensii ) si depozitarii ( bancile la care se vor afla fondurile ). Toti cei trei jucatori sunt obligati sa se supuna si sa informeze CSSPP , organul suprem in domeniul pensiilor private.

Calendarul punerii in practica este urmatorul : mai 2007 incep primele contributii la Pilonul III , iulie 2007 demareaza campania publica de informare, august 2007 se fac

primele optiuni la Pilonul II , noiembrie 2007 se fac ultimele optiuni la Pilonul II , decembrie 2007 redistribuirea celor care nu au optat spre companiile de pensii existente, ianuarie 2008 incep primele contributii la Pilonul II. De la acea data sistemul va fi functional.

Persoanlele vizate de reforma sunt cele cu varsta sub 35 de ani si optional cele pana in 45 de ani. Pentru cei peste 45 de ani exista doar varianta pensiilor private facultative. Ministerul Muncii va cheltui pentru informare cca 1 milion de euro.Tinta campaniei de informare o vor constitui persoanele cu varste intre 35-45 de ani care au optiunea de aderare la Pilonul II.

Participarea la pensiile private obligatorii , Pilonul II , nu presupune nici un cost suplimentar nici pentru angajat nici pentru companii. Practic o parte din darile care acum merg la stat vor merge la companiile private functie de optiunea fiecarui angajat. Pentru inceput contributia va fi de 2% din salariul brut de pe cartea de munca.

Valoarea contributiei va creste cu 0.5 % in fiecare an pana cand se va atinge valoarea de 6%. Pentru Pilonul III contributiile pot ajunge la maxim 15% din venitul brut al salariatului sau a veniturilor asimilate acestuia.

Comisioanele practicate de companiile de pensii ( unele se vor numi fonduri de pensie ) vor fi de maximum 2.5% la care se poate adauga un procent de maxim 0.05%. Stagiul minim de cotizare este de 20 de ani pentru pensiile obligatorii private ( Pilonul II ) si de 90 de luni ( 7.5 ani ) pentru pensiile facultative private ( Pilonul III ). Varstele legale de pensionare sunt de 65 de ani la fondul obligatoriu si de 60 de ani la fondul facultativ.

Legea permite investirea banilor astfel incat sa fie asigurata o diversificare a investitiilor. Pot fi investiti banii in : instrumente ale pietei monetare ( conturi, depozite ) maxim 20% din activele fondului ( companiei ) de pensii ; titluri de stat emise de Romania sau alt stat membru UE - maxim 70% din active ; obligatiuni de stat - maxim 30% din active ; titluri de valoare ( actiuni si obligatiuni ) listate pe pietele din Romania sau din

statele UE - maxim 50% din active ; titluri de stat si alte instrumente emise de alte state terte - maxim 15% din active ; obligatiuni si alte instrumente emise de administratia locala , obligatoriu listate - maxim 10% din active ; obligatiuni corporatiste straine , obligatoriu listate - maxim 5% din active ; titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori imobiliare , din orice stat -maxim 5 % din active.

Pentru Pilonul II deja e autorizata ING Fond de Pensii , parte a grupului de firme ING.

Pentru Pilonul III sunt autorizate : ING Viata , Aviva Romania, Allianz-Tiriac Pensii Private si BCR Viata.

Unele intarzieri sunt legate de faptul ca legea specifica ca pentru autorizarea in cazul Pilonului II - pensii obligatorii private- fiecare administrator interesat trebuie sa creeze o societate separata care va administra un singur fond de pensii.

Au mai anuntat intentia de participare Omniasig, Generali si AIG Life. E de asteptat ca toate aceste intentii si stadii de autorizare sa ia sfarsit pana la mijlocul lunii iulie 2007.

Fiecare din companiile amintite au anuntat deja cateva mii de consultanti pe care ii pregatesc pentru momentul zero al lansarii sistemului. Aderarea la unul din fondurile de pensii se poate face prin completarea unei adeziuni care se depune la firma angajatoare si la compania de pensii. Majoritatea celor implicati au anuntat ca agentii lor vor face toate demersurile necesare inregistrarii deci practic asiguratul isi va da doar optiunea.

Auditorii autorizati pana acum sunt : Detolite Audit, Ernst& Young Assurance Service si KPMG Audit. Depozitarii care si-au exprimat intentiile de participare la sistem sunt : BRD-GSG si BCR.

Avantajele sistemului sunt : pensiile nu vor mai fi administrate de stat si deci se pot obtine randamente superioare ale investirii fondurilor si in final o pensie mai mare. Nu in ultimul rand e important faptul ca sumele depuse nu se vor pierde o data cu moartea asiguratului inainte de iesirea la pensie, putand fi lasate mostenire.

Un alt element atractiv pentru Pilonul III - al pensiilor private facultative este si faptul ca sumele sunt deductibile din impozitul global pentru un nivel de 200 de euro anual atat pentru persoana cat si pentru firma unde lucreaza.

Dezavantajul sistemului consta in riscul falimentului fondurilor de pensii. In statele europene unde sistemul a fost implementat de cativa zeci de ani s-a observat ca randamentele obtinute de fonduri sunt mai mici decat daca persoana ar fi depus singura sumele respective la banca in toata perioada de cotizare.

Indiferent de ceea ce ne rezerva viitorul introducerea noului sistem de pensii private este inca un pas in armonizarea noastra cu Uniunea Europeana.

Importanta si necesitatea implementarii sistemului de pensii capitalizate determina introducerea intr-o prima etapa a contributiei voluntare la fondurile private de pensii, de a caror supraveghere sa se ocupe aceeasi Comisie de Cotrol a Pensiilor. Scopul acestei initiative ar fi acela de a testa procedurile de supraveghere, de a evalua gradul de implicare al diferitelor firme interesate si, nu in ultimul rand, de a grabi introducerea in Romania a acestui nou tip de pensii.

5.Concluzii

Sistemul de pensii presupune dezvoltarea segmentului de fonduri private prin transferul treptat al unei parti din contributiile platite de salariati pentru asigurarile sociale, prin sistemul public de pensii.

Romanul trebuie sa treaca de la statutul de asistat la cel de responsabil, iar sistemul privat de pensii are rolul educativ de a transforma psihologia cetateanului. Pilonul II reprezinta pilonul pensiilor obligatorii administrate privat si Pilonul III reprezinta pensiile private facultative.Pana la atingerea standardelor europene in domeniul asigurarilor mai avem multe de facut.

O parte din jucatorii de pe aceasta piata vor fi eliminati sau vor fi inghititi de greii europeni.Odata cu diversificarea pietei financiare, au aparut meserii noi, pe nise specializate, meserii despre care, pana acum cativa ani, aflam din filme.

Brokerul in asigurari este o ocupatie de care nici acum nu a aflat prea multa lume, dar care tinde sa se impuna pe piata. Acesti brokeri au rolul de a alege cea mai avantajoasa asigurare, in functie de solicitarile clientului.

Asteptata de mult timp de asiguratori, legea pensiilor facultative va functiona, in fine. Aceasta mai are insa o serie de carente, care se pot rezolva doar prin Normele Metodologice.

In noua lege a pensiilor facultative, asigurarile obisnuite de viata cu acumulare de capital, prevazute cu optiunea de renta viagera, nu sunt incadrate in categoria economii in vederea pensionarii (cum se intampla peste tot in lume) si deci nu beneficiaza de deductibilitatea fiscala.

Mai mult, legea stabileste un nivel maxim al contributiei angajatului in fondul de pensii, la nivelul a maximum 15% din venitul salarial brut lunar. Aceasta prevedere este cel putin ciudata daca tinem cont de faptul ca avem de-a face cu o pensie facultativa si nu obligatorie. Daca un angajat are destule resurse incat sa contribuie cu o valoare mai mare decat cea mentionata in lege, prevederea poate fi considerata discriminatorie.

In ultimii ani, numerosi angajati au recurs, insa, la diverse forme de incasare a veniturilor pentru a evita impozitarea excesiva pe salariu.

Consecintele unui sistem de pensii echilibrat se vor regasi la nivel macroeconomic si microeconomic. Iata numai cateva dintre ele:

eliminarea presiunii asupra bugetului asigurarilor sociale;

stimularea cresterii economice prin investirea sumelor acumulate in economie, crearea de noi locuri de munca, reducerea somajului;

economiile populatiei ajuta la cresterea pietelor de capital - activele mobilizate cresc si sprijina dezvoltarea unor proiecte mari si pe termen lung la nivel macroeconomic;

reforma pensiilor ajuta la o reforma a pietei muncii.

Cei patru operatori deja autorizati pentru administrarea pensiilor facultative sunt decisi sa intreprinda toate demersurile, astfel incat infiintarea Fondului sa aiba loc cat mai curand.

Reputatia brand-ului, puterea financiara, calitatea echipei, vor fi, cel putin in prima instanta, pana cand rezultatele concrete ale activitatii noastre ne vor pune la indemana dovezi palpabile ale calitatii produselor si competentei noastre, argumentele principale cu care ne vom prezenta in fata clientilor. In plus, existenta Fondului de Garantare va reprezenta un factor de sporire a increderii publicului in soliditatea investitiei intr-un fond de pensii", a adaugat oficialul companiei.

Sistemul de pensii private obligatoriu trebuie sa combine obiectivele sociale ale sistemului de pensii cu sistemul asigurarilor private,obiectivele sociale pe care sistemul de

pensii trebuie sa le indeplineasca,precum combaterea saraciei sau reducerea inegalitatii existente pe piata muncii ,nu inseamna plata unor pensii mici celor care traiesc mai mult.

6.Anexe

v Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii

Art.40

In sistemul public se acorda urmatoarele categorii de pensii:

pensii pentru limita de varsta;

pensia anticipata;

pensia anticipata partiala;

pensia de invaliditate;

pensia de urmas.

Pensia pentru limita de varsta

Art.41 (1) Pensia pentru limita de vârsta se acorda asiguratilor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind vârsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat în sistemul public.

(2) Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei si de la 62 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

(3) Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât si pentru barbati este de 15 ani. Cresterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

(4) Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si de 35 de ani pentru barbati. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, prin cresterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati, conform esalonarii prevazute în anexa nr. 3.

ANEXA 3

VARSTELE STANDARD DE PENSIONARE SI STAGIILE MINIME SI

COMPLETE DE COTIZARE

pentru femei si barbati, pe ani si pe luni,

pe perioada aprilie 2001 - martie 2015

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

F E M E I B A R B A T I

----- ----- -------- ----- ----- --------

P E R I O A D A Varsta Stagiul Stagiul Varsta Stagiul Stagiul

asiguratei complet minim asigu- complet minim

la iesirea de co- de co- ratului de co- de co-

la pensie tizare tizare la iesi- tizare tizare

ani/luni ani/luni ani/ rea la ani/ ani/

luni pensie luni luni

ani/luni

1 2 3 4 5 6 7

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

aprilie 2001 - martie 2002 57 25 10 62 30 10

aprilie 2002 - septembrie 2002 57/1 25/1 10/1 62/1 30/1 10/1

octombrie 2002 - martie 2003 57/2 25/2 10/2 62/2 30/2 10/2

aprilie 2003 - septembrie 2003 57/3 25/3 10/3 62/3 30/3 10/3

octombrie 2003 - martie 2004 57/4 25/4 10/4 62/4 30/4 10/4

aprilie 2004 - septembrie 2004 57/5 25/5 10/5 62/5 30/5 10/5

octombrie 2004 - martie 2005 57/6 25/6 10/6 62/6 30/6 10/6

aprilie 2005 - iulie 2005 57/7 25/7 10/7 62/7 30/7 10/7

august 2005 - noiembrie 2005 57/8 25/8 10/8 62/8 30/8 10/8

decembrie 2005 - martie 2006 57/9 25/9 10/9 62/9 30/9 10/9

aprilie 2006 - iulie 2006 57/10 25/10 10/10 62/10 30/10 10/10

august 2006 - noiembrie 2006 57/11 25/11 10/11 62/11 30/11 10/11

decembrie 2006 - martie 2007 58 26 11 63 31 11

aprilie 2007 - iulie 2007 58/1 26/2 11/2 63/1 31/2 11/2

august 2007 - noiembrie 2007 58/2 26/4 11/4 63/2 31/4 11/4

decembrie 2007 - martie 2008 58/3 26/6 11/6 63/3 31/6 11/6

aprilie 2008 - iulie 2008 58/4 26/8 11/8 63/4 31/8 11/8

august 2008 - noiembrie 2008 58/5 26/10 11/10 63/5 31/10 11/10

decembrie 2008 - martie 2009 58/6 27 12 63/6 32 12

aprilie 2009 - iulie 2009 58/7 27/2 12/2 63/7 32/2 12/2

august 2009 - noiembrie 2009 58/8 27/4 12/4 63/8 32/4 12/4

decembrie 2009 - martie 2010 58/9 27/6 12/6 63/9 32/6 12/6

aprilie 2010 - iulie 2010 58/10 27/8 12/8 63/10 32/8 12/8

august 2010 - noiembrie 2010 58/11 27/10 12/10 63/11 32/10 12/10

decembrie 2010 - martie 2011 59 28 13 64 33 13

aprilie 2011 - iulie 2011 59/1 28/2 13/2 64/1 33/2 13/2

august 2011 - noiembrie 2011 59/2 28/4 13/4 64/2 33/4 13/4

decembrie 2011 - martie 2012 59/3 28/6 13/6 64/3 33/6 13/6

aprilie 2012 - iulie 2012 59/4 28/8 13/8 64/4 33/8 13/8

august 2012 - noiembrie 2012 59/5 28/10 13/10 64/5 33/10 13/10

decembrie 2012 - martie 2013 59/6 29 14 64/6 34 14

aprilie 2013 - iulie 2013 59/7 29/2 14/2 64/7 34/2 14/2

august 2013 - noiembrie 2013 59/8 29/4 14/4 64/8 34/4 14/4

decembrie 2013 - martie 2014 59/9 29/6 14/6 64/9 34/6 14/6

aprilie 2014 - iulie 2014 59/10 29/8 14/8 64/10 34/8 14/8

august 2014 - noiembrie 2014 59/11 29/10 14/10 64/11 34/10 14/10

decembrie 2014 - martie 2015 60 30 15 65 35 15

(5) Asiguratii care îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1)-(4) pot continua activitatea numai cu acordul angajatorului.

Art. 42. - (1) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea, total sau partial, în conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare conform tabelului nr. 1.

TABELUL Nr. 1

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Stagiul de cotizare Reducerea varstelor

in conditii deosebite standard de pensionare

de munca (ani impliniti) (ani impliniti)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

6 1,0

8 1,5

10 2,0

12 2,5

14 3,0

16 3,5

18 4,0

20 4,5

22 5,0

24 5,5

26 6,0

28 6,5

30 7,0

32 7,5

35 8,0

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

(2) Vârstele de pensionare reduse, conform prevederilor alin. (1), nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati.

Art. 43. - (1) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea în locurile de munca prevazute la art. 20 lit. a) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 20 de ani în aceste conditii beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta începând cu vârsta de 45 de ani.

(2) Asiguratii care au realizat în conditii speciale de munca un stagiu de cotizare de cel putin 25 de ani, cu exceptia celor prevazuti la alin. (1), beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 15 ani.

(3) Asiguratii care si-au desfasurat activitatea în locurile de munca prevazute la art. 20 lit. b) si care au realizat un stagiu de cotizare de cel putin 15 ani în zona I de expunere la radiatii sau de 17 ani în zona II de expunere la radiatii beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de vârsta.

Art. 44. - Asiguratii care au realizat în conditii speciale de munca un stagiu de cotizare mai mic de 25 de ani beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, cu reducerea proportionala a vârstelor standard de pensionare, în conditiile realizarii stagiilor totale de cotizare necesare, conform prevederilor anexelor nr. 4 si 5.

Art. 45. - Personalul navigant din aviatia civila beneficiaza de prevederile art. 43 alin. (2) si ale art. 44, în conditiile realizarii unui numar minim de ore de zbor, salturi, respectiv starturi, aprobat prin hotarâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii si

Protectiei Sociale, a Ministerului Sanatatii si a Ministerului Transporturilor, în urma consultarii cu CNPAS. Hotarârea Guvernului va fi adoptata pâna la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Art. 46. - Asiguratii care au realizat stagii de cotizare atât în conditii deosebite, cât si în conditii speciale de munca beneficiaza, cumulativ, de reducerea vârstelor standard de pensionare, corespunzatoare fiecarei situatii, fara ca aceasta reducere sa depaseasca 12 ani.

Art. 47. - (1) Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat, în functie de gradul handicapului, beneficiaza de reducerea stagiilor de cotizare si a vârstelor standard de pensionare prevazute în anexa nr. 3, astfel: a)cu 15 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav;

b) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat cel putin doua treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat;

c) cu 10 ani, reducerea vârstei standard de pensionare, daca au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu.

(2) Asiguratii nevazatori beneficiaza de pensie pentru limita de vârsta, indiferent de

vârsta, daca au realizat ca nevazator cel putin o treime din stagiul complet de cotizare prevazut de lege.

Art. 48. - Beneficiaza de reducerea vârstei standard de pensionare cu 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în strainatate dupa data de 23 august 1944 si/sau de prizonierat asiguratii cu stagiul complet de cotizare, carora li s-au stabilit drepturi privind vechimea în munca în conditiile prevazute la art. 1 alin. (1) lit. a), b) si c) si alin. (2) din Decretul-lege nr.118/1990, privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu începere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate în strainatate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificarile ulterioare.

Pensia anticipata

Art. 49. - (1) Asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

(2) Cuantumul pensiei anticipate se stabileste în aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de vârsta.

(3) La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se au în vedere perioadele asimilate, prevazute de prezenta lege.

Pensia anticipata partiala

Art. 50. - (1) Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pâna la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.

(2) Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de vârsta, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2.

TABELUL Nr. 2

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Stagiul de cotizare Procentul de

realizat peste stagiul diminuare pentru

standard complet de fiecare luna

cotizare prevazut in de anticipare

anexa nr. 3 (%)

(coloanele 3 si 6)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

pana la 1 an 0,50

peste 1 an 0,45

peste 2 ani 0,40

peste 3 ani 0,35

peste 4 ani 0,30

peste 5 ani 0,25

peste 6 ani 0,20

peste 7 ani 0,15

peste 8 ani 0,10

intre 9 si 10 ani 0,05

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Art. 51. - Asiguratii care au desfasurat activitati în conditii deosebite sau în conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea vârstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de prevederile art. 50. În aceste cazuri reducerea vârstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.

Art. 52. - La împlinirea vârstelor standard de pensionare, prevazute de prezenta lege, pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de vârsta, prin eliminarea diminuarii prevazute la art. 50 alin. (2) si adaugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Pensia de invaliditate

Art. 53. - (1) Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

a) accidentelor de munca, conform legii;

b) bolilor profesionale si tuberculozei;

c) bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate, în conditiile prevazute la alin. (1), si asiguratii care satisfac obligatii militare prevazute la art. 38 alin. (1) lit. c).

(3) Au dreptul la pensie de invaliditate, în conditiile prevazute la alin. (1) lit. a), si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite în timpul si din cauza practicii profesionale.

(4) Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori în legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi într-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea în munca, pe timpul cât dureaza invaliditatea, stabilita în aceleasi conditii în care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.

Art. 54. - În raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane;

b) de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane;

c) de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putând sa presteze o activitate profesionala.

Art. 55. - Criteriile si normele pe baza carora se face încadrarea în gradele I, II si III de invaliditate se stabilesc prin hotarâre a Guvernului, initiata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale împreuna cu Ministerul Sanatatii, la propunerea CNPAS, care va fi adoptata pâna la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Art. 56. - (1) Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie, emisa de medicul specializat în expertiza medicala si recuperarea capacitatii de munca, denumit în continuare medic expert al asigurarilor sociale.

(2) Împotriva deciziei emise în conditiile alin. (1) se poate face contestatie la casa teritoriala de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(3) La solutionarea contestatiei casa teritoriala de pensii poate consulta Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca.

(4) Termenul de rezolvare a contestatiei este de 30 de zile de la data înregistrarii acesteia.

(5) Decizia casei teritoriale de pensii, data în solutionarea contestatiei prevazute la alin. (2), poate fi contestata la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia.

(6) Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestata în termen, este definitiva.

Art. 57. - (1) Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate, daca îndeplinesc stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta, conform tabelului nr. 3.

TABELUL Nr. 3

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

Varsta asiguratului Stagiul de cotizare

in momentul ivirii necesar

invaliditatii (ani)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

sub 25 ani 5

25-31 ani 8

31-37 ani 11

37-43 ani 14

43-49 ani 18

49-55 ani 22

este 55 ani 25

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ------------

(2) Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care, pâna la data ivirii invaliditatii, au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut în tabelul nr. 3.

(3) Asiguratii prevazuti la art. 47 beneficiaza de pensie de invaliditate, daca au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut în tabelul nr. 3, în raport cu vârsta avuta la data expertizarii.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate si persoanele care la data ivirii invaliditatii nu mai au calitatea de asigurat, dar îndeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), (2) sau (3).

Art. 58. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale, a tuberculozei, precum si în situatia în care invaliditatea s-a ivit în timpul si din cauza îndeplinirii obligatiilor militare prevazute la art. 38 alin. (1) lit. c), asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

Art. 59. - (1) La stabilirea pensiei de invaliditate asiguratilor li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta între stagiul complet de cotizare si stagiul de

cotizare realizat efectiv pâna în momentul încadrarii într-un grad de invaliditate.

(2) În cazul asiguratilor care au realizat cel putin jumatate din stagiul de cotizare necesar, prevazut în tabelul nr. 3, stagiul potential se determina ca diferenta între stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare necesar.

(3) Stagiul potential rezultat conform alin. (1) si (2) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut sa îl realizeze de la vârsta ivirii invaliditatii pâna la împlinirea vârstei la care, în conditiile prezentei legi, poate solicita o pensie pentru limita de vârsta.

Art. 60. - (1) Asiguratilor care au realizat un stagiu de cotizare în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat li se acorda un stagiu potential, determinat ca diferenta între stagiile de cotizare cerute la art. 47 si stagiile de cotizare realizate efectiv.

(2) În cazul persoanelor prevazute la art. 53 alin. (3), stagiul potential luat în calcul la stabilirea pensiei de invaliditate îl constituie stagiul complet de cotizare, conform prezentei legi.

Art. 61. - (1) Pensionarii încadrati în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizatie pentru însotitor, în cuantum fix.

(2) Cuantumul indemnizatiei pentru însotitor se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe tara.

(3) În timpul executiei bugetare cuantumul indemnizatiei pentru însotitor se reactualizeaza prin hotarâre a Guvernului.

Art. 62. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, în functie de afectiune, la intervale de 6-12 luni, pâna la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

(2) Dupa fiecare revizuire medicul expert al asigurarilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o noua decizie prin care se stabileste, dupa caz:
a) mentinerea în acelasi grad de invaliditate;

b) încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) încetarea calitatii de pensionar de invaliditate, ca urmare a redobândirii capacitatii de munca.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifica sau înceteaza începând cu luna urmatoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicala.

(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicala atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare celei în care era prevazuta revizuirea medicala.

(5) Revizuirea medicala se poate efectua si la cererea pensionarilor, daca starea sanatatii lor s-a îmbunatatit sau, dupa caz, s-a agravat.

(6) Decizia emisa dupa revizuirea medicala se supune aceleiasi proceduri de contestare si solutionare, conform art. 56 alin. (2)-(6).

(7) Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:
a) prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca;

b) au împlinit vârstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta;
c) au vârsta mai mica cu pâna la 5 ani fata de vârsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.

Art. 63. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu exceptia celor prevazuti la art. 62 alin. (7), sunt obligati sa urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurarilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrarii socioprofesionale în aceeasi munca sau în alta.

(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligatiei prevazute la alin. (1) atrage suspendarea platii pensiei începând cu luna urmatoare constatarii.

(3) Suspendarea platii pensiei înceteaza cu luna urmatoare reluarii sau, dupa caz, începerii programelor recuperatorii.

Art. 64. - (1) La împlinirea vârstei standard prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de vârsta beneficiarul pensiei de invaliditate poate opta pentru cea mai avantajoasa dintre pensii.

(2) Indemnizatia pentru însotitor prevazuta la art. 61 se mentine indiferent de pensia pentru care se opteaza.

Pensia de urmas

Art. 65. - Au dreptul la pensie de urmas copiii si sotul supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau îndeplinea conditiile pentru obtinerea unei pensii.

Art. 66. - Copiii au dreptul la pensie de urmas:

a)pâna la vârsta de 16 ani;

b) daca îsi continua studiile într-o forma de învatamânt organizata potrivit legii, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani;

c) pe toata durata invaliditatii de orice grad, daca aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situatiile prevazute la lit. a) sau b).

Art. 67. - (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas pe tot timpul vietii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, daca durata casatoriei a fost de cel putin 15 ani.

(2) În cazul în care durata casatoriei este mai mica de 15 ani, dar de cel putin 10 ani, cuantumul pensiei de urmas cuvenit sotului supravietuitor se diminueaza cu 0,5% pentru fiecare luna, respectiv 6,0% pentru fiecare an de casatorie în minus.

Art. 68. - (1) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, daca durata casatoriei a fost de cel putin 1 an.

(2) Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas, indiferent de vârsta si de durata casatoriei, daca decesul sotului sustinator s-a produs ca urmare a unui accident de munca, a unei boli profesionale sau tuberculozei si daca nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Art. 69. - Sotul supravietuitor care nu îndeplineste conditiile prevazute la art. 67 si art. 68 alin. (1) beneficiaza de pensie de urmas pe o perioada de 6 luni de la data decesului, daca în aceasta perioada nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Art. 70. - Sotul supravietuitor care are în îngrijire la data decesului sustinatorului unul sau mai multi copii în vârsta de pâna la 7 ani beneficiaza de pensie de urmas pâna la data împlinirii de catre ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o patrime din salariul mediu brut pe economie.

Art. 71.-(1)Pensia de urmas se calculeaza, dupa caz, din:

a) pensia pentru limita de vârsta aflata în plata sau la care ar fi avut dreptul, în conditiile legii, sustinatorul decedat;

(2) Cuantumul pensiei de urmas se stabileste procentual din pensia sustinatorului, prevazuta la alin. (1), în functie de numarul urmasilor îndreptatiti,astfel:

a) pentru un singur urmas - 50%;

b)pentru 2 urmasi -75%;

c)pentru 3 sau mai multi urmasi -100%.

Art. 72. - Cuantumul pensiei de urmas, în cazul orfanilor de ambii parinti, reprezinta însumarea drepturilor de urmas, calculate dupa fiecare parinte.

Art. 73. - În cazul modificarii numarului de urmasi, pensia se recalculeaza în conformitate cu dispozitiile art. 71 alin. (2).

Art. 74. - Sotul supravietuitor care are dreptul la o pensie proprie si îndeplineste conditiile prevazute de lege pentru obtinerea pensiei de urmas dupa sotul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasa pensie.

Art. 75. - Beneficiarii pensiei de urmas prevazuti la art. 66 lit. c) si la art. 68 alin. (1) sunt expertizati, supusi revizuirii medicale si au obligatia de a urma programele recuperatorii conform acelorasi reglementari prevazute pentru pensia de invaliditate.

Ajutorul de deces

Art. 126. - (1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului beneficiaza de ajutor de deces o singura persoana care poate fi, dupa caz, sotul supravietuitor, copilul, parintele,tutorele, curatorul, mostenitorul, în conditiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) Cuantumul ajutorului de deces se stabileste anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat si nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut pe economie prognozat si facut public de catre CNPAS, conform prevederilor art. 5 alin. (3).

Art. 127. - (1) Asiguratul sau pensionarul beneficiaza de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întretinerea sa si care nu are un drept propriu de asigurari sociale.

(2) Se considera membru de familie, în sensul prezentei legi:

a)sotul;

b) copiii proprii, copiii adoptati, copiii aflati în plasament familial sau cei încredintati spre crestere si educare familiei, în vârsta de pâna la 18 ani sau, daca îsi continua studiile, pâna la terminarea acestora, fara a depasi vârsta de 26 de ani;

c) parintii si bunicii oricaruia dintre soti.

(3) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezinta jumatate din cuantumul prevazut la art. 126 alin.

Art. 128. - Ajutorul de deces se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat si se acorda, la cerere, pe baza certificatului de deces.

L I S T A cuprinzând personalul navigant din aviatia civila, ale carui locuri de munca se încadreaza în conditii speciale

1.Personal navigant pe:

a.avioane turboreactoare si turbopropulsoare de transport;

b.avioane clasice de transport public;

a. avioane clasice în misiuni sanitare sau de specialitate;

b. elicoptere si avioane utilitare;

c. aeronave prototipuri la încercare în zbor.

2.Echipaje de receptie în zbor a aeronavelor, instructori în scoli, cursuri si aerocluburi, pe: a)avioane clasice;

b)avioane turboreactoare sau turbopropulsoare.

3.Personal de încercare în zbor a aeronavelor noi, de serie

4.Personal navigant de control în zbor

Personal tehnic care executa receptia si controlul tehnic în zbor al aeronavelor

Instructori în scoli, cursuri si aerocluburi de zbor fara motor

Personal de parasutism profesionist care executa:

a. salturi din aeronava în procesul de instructie, antrenament sau salturi speciale;

b. salturi pentru receptia parasutelor;

c. salturi din turnul de parasutism;

d. instructor de parasutism la bordul aeronavei din care se executa salturi cu parasuta.

Însotitori de bord

ANEXA Nr. 2

L I S T A

cuprinzând profesiile din activitatea artistica ale caror locuri de munca se încadreaza în conditii speciale

Balerin

Dansator

Acrobat

Jongler

Clovn

Calaret de circ

Dresor de animale salbatice

Solist vocal de opera si de opereta

Instrumentist la instrumente de suflat

Cascador

v Legea 411/2004

Fondul de pensii

Art. 3-(1) Resursele fondului de pensii se constituie din sumele provenite din contributiile facute de participanti si din sumele provenite din investirea acestora.
(2) Ponderea participantului in fondul de pensii este determinata de activul sau personal.
Art. 4-(1) Un fond de pensii trebuie sa aiba minimum 50.000 de participanti.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica pe perioada primilor 3 ani de la data constituirii fondului de pensii.

Art. 5-(1) Toti participantii si beneficiarii la un fond de pensii au aceleasi drepturi si obligatii si li se aplica un tratament nediscriminatoriu.

(2) Participantii si beneficiarii la un fond de pensii au dreptul la egalitate de tratament si in cazul schimbarii locului de munca, domiciliului sau resedintei intr-o alta tara.
(3) Nu i se poate refuza nici unei persoane calitatea de participant, daca aceasta este eligibila.

Art. 6-(1) Fondul de pensii se constituie prin contract de societate civila, incheiat intre minimum 100 de membri fondatori.

(2) Contractul de societate civila se aproba de Comisie, in termen de 10 zile lucratoare de la primirea acestuia, daca sunt intrunite conditiile legale.
(3) Modificarea contractului de societate civila se poate face la initiativa consiliului de coordonare sau a minimum 100 de participanti si se aproba de Comisie, in termen de 10 zile lucratoare de la primirea acesteia, daca sunt intrunite conditiile legale.
(4)Un fond de pensii nu poate fi declarat in stare de faliment.
Art. 7-(1) Consiliul de coordonare este competent sa negocieze si sa semneze, in numele participantilor si al beneficiarilor, contractul de administrare cu administratorul.

(2) Consiliul de coordonare are dreptul sa obtina de la administrator informatii referitoare la situatia fondului de pensii.

Art. 8-(1) Consiliul de coordonare este format din maximum 7 membri.
(2) Primul consiliu de coordonare este ales dintre participantii initiali la fondul de pensii; componenta sa este mentionata in contractul de societate civila.

Art. 9-(1) Fondul de pensii este reprezentat in raporturile cu tertii, inclusiv in fata instantelor judecatoresti, numai de catre administrator.

(2) Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti competente in legatura cu administrarea fondului de pensii sunt scutite de orice fel de taxe.

(3) Sediul fondului de pensii va fi acelasi cu cel al administratorului.
(4) Denumirea fondului de pensii contine sintagma "fond de pensii private".

Art. 10-Comisia emite norme privind:

a) continutul contractului-cadru de societate civila prin care se constituie un fond de pensii, precum si modalitatile de modificare a acestuia;

b) regulamentul-cadru de organizare si functionare a consiliului de coordonare;
c) conditiile de numire si de revocare a membrilor consiliului de coordonare;
d) drepturile si obligatiile membrilor consiliului de coordonare.

Investitiile fondului de pensii

Art. 23-Activele fondului de pensii se investesc in scopul maximizarii veniturilor si in interesul exclusiv al participantilor si beneficiarilor, cu respectarea urmatoarelor principii: administrarea prudenta a activelor fondului de pensii;asigurarea securitatii activelor;

diversificarea investitiilor si calitatea activelor;mentinerea unui nivel adecvat al solvabilitatii si al lichiditatii;administrarea riscului valutar, precum si a altor riscuri specifice.

Art. 24-Activele fondului de pensii pot fi investite numai in urmatoarele clase de active:
a) instrumente ale pietei monetare, inclusiv depozite in lei la o institutie de credit, persoana juridica romana, sau o sucursala a unei institutii de credit straine, autorizata sa functioneze pe teritoriul Romaniei si care nu se afla in procedura de supraveghere speciala sau administrare speciala ori a carei autorizatie nu este retrasa;

b)titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice si instrumente financiare emise de Banca Nationala a Romaniei;

c) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile administratiei publice locale din Romania, cotate sau tranzactionate pe piete supravegheate;

d) valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;

e) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de guverne si banci centrale din alte state, care indeplinesc cerintele prevazute de normele Comisiei;

g) alte forme de investitii prevazute de normele Comisiei, in conditiile art.25.

Art. 25-(1) Investitiile in clasele de active prevazute la art. 24 se supun urmatoarelor conditii:

a) in cazul activelor prevazute la lit. a), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 20% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

b) in cazul activelor prevazute la lit. b), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 70% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

c) in cazul activelor prevazute la lit. c), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 30% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

d) in cazul activelor prevazute la lit. d), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 50% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

e) in cazul activelor prevazute la lit. e), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 10% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

f) in cazul activelor prevazute la lit. f), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 10% din valoarea totala a activelor fondului de pensii;

g) in cazul activelor prevazute la lit. g), nu poate fi investit un procentaj mai mare de 5% din valoarea totala a activelor fondului de pensii.

(2) Investitiile prevazute la alin. (1) lit. e)-g), dupa caz, sunt efectuate in conformitate cu reglementarile Bancii Nationale a Romaniei privind operatiunile valutare.
(3) Comisia poate diminua temporar procentul maxim al activelor care poate fi investit in categoriile de active prevazute la art. 24.

Art. 26-(1) Administratorul exercita, in numele fondului de pensii, dreptul de vot in adunarile generale ale actionarilor societatilor comerciale in capitalul social al carora au fost investite activele fondului de pensii.

(2) Votul este exercitat exclusiv in interesul participantilor si al beneficiarilor.

Art.27-(1) Activele fondului de pensii nu pot fi investite in:

a) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare care nu sunt cotate sau tranzactionate pe o piata reglementata;

b)active care nu pot fi instrainate prin lege;

c) active corporale care nu sunt cotate pe o piata organizata sau a caror evaluare este incerta, precum si antichitati, lucrari de arta, autovehicule si altele asemenea;

d) bunuri imobiliare;

e) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de administrator, furnizorul de pensii, depozitar, de actionarii acestora sau de persoane afiliate in raport cu acestia;

f) instrumente ale pietei monetare emise de depozitar;

g) orice alte active stabilite de Comisie, dupa consultarea cu institutiile abilitate.

(2) Activele fondului de pensii nu pot fi instrainate:

a) administratorului sau auditorului;

b) depozitarului;

c) administratorului special;

d) personalului Comisiei;

e) persoanelor afiliate entitatilor prevazute la lit. a)-d).

(3) Activele fondului de pensii nu pot constitui garantii si nu pot fi utilizate pentru acordarea de credite, sub sanctiunea nulitatii.

Art. 28-(1) Administratorul este obligat sa ia masuri pentru adaptarea activitatii de investitii in termen de 3 luni, daca constata modificarea relatiilor organizatorice sau economice dintre entitatile in care s-au investit activele fondului de pensii.

(2) La cererea administratorului, Comisia poate, daca protejarea intereselor participantilor si ale beneficiarilor o impune, sa prelungeasca la 6 luni termenul prevazut la alin.

Art. 29-Comisia emite norme privind:

a) procentajul maxim al activelor care poate fi investit intr-o singura societate comerciala sau in fiecare clasa de active ale acesteia;
b) procentajul maxim al activelor unui singur emitent, care poate face obiectul investitiilor unui fond de pensii;

c) diminuarea temporara a procentajului maxim al activelor ce poate fi investit in clasele mentionate in prezenta lege, dupa caz;

d) cerintele prudentiale care trebuie avute in vedere in activitatile de investitii ale activelor fondului de pensii, care se refera, in special, la solvabilitate, lichiditate, calitatea activelor, risc valutar si alte riscuri specifice;

e) restrictii suplimentare pentru investitiile fondului de pensii, dupa caz, in scopul protejarii intereselor participantilor si ale beneficiarilor;

f) cerinte de rating, cu consultarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Participanti

Art. 30-(1) Persoanele in varsta de pana la 35 de ani, care devin pentru prima data asigurati obligatoriu si contribuie la sistemul public de pensii, sunt obligate sa participe la un fond de pensii.

(2) Persoanele, altele decat cele prevazute la alin. (1), in varsta de pana la 45 de ani, care sunt deja asigurate si contribuie la sistemul public de pensii, pot adera la un fond de pensii.

Art. 31-O persoana nu poate fi participant la mai multe fonduri de pensii in acelasi timp si poate avea un singur cont la fondul de pensii al carui participant este, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 38.

Art. 32-(1) O persoana devine participant la un fond de pensii prin semnarea unui act de aderare individual, din proprie initiativa sau in urma repartizarii sale de catre institutia de evidenta.

(2) Este interzisa delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.
(3) Comisia aproba actul-cadru de aderare al fiecarui fond de pensii, precum si modificarile acestuia, daca sunt intrunite conditiile legale, in termen de 10 zile lucratoare de la momentul solicitarii.

(4) Administratorul transmite institutiei de evidenta copii de pe actele individuale de aderare, in vederea actualizarii Registrului participantilor.

Art. 33-(1) Persoana care nu a aderat la un fond de pensii in termen de 6 luni de la data la care este obligata prin efectul legii este repartizata aleatoriu la un fond de pensii de catre institutia de evidenta.

(2) Repartizarea aleatorie a persoanelor se efectueaza direct proportional cu numarul participantilor unui fond de pensii la data efectuarii repartizarii.
(3) Institutia de evidenta notifica fiecarei persoane care nu a aderat la un fond de pensii in termenul prevazut la alin. (1) ca urmeaza a fi repartizata la un fond de pensii ales aleatoriu, in termen de 30 de zile calendaristice de la notificare.

Art. 34-(1) Registrul participantilor se constituie si se actualizeaza de catre institutia de evidenta.

(2) Modificarea structurii Registrului participantilor se face pe baza unui protocol incheiat intre institutia de colectare, institutia de evidenta si Comisie.

Art. 35-(1) Dupa aderare sau repartizare, participantii sunt obligati sa contribuie la un fond de pensii si nu se pot retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe toata perioada pentru care datoreaza contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii, pana la deschiderea dreptului la pensia privata.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) perioadele pentru care nu exista obligatia de plata a contributiei de asigurari sociale in sistemul public.

(3) In situatia in care un participant inceteaza sa contribuie, acesta ramane participant cu drepturi depline la fondul de pensii.

(4) Drepturile participantului pot fi transferate in alte tari in care acesta are domiciliul sau resedinta, in conditiile reglementate prin acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte, in moneda tarilor respective sau intr-o alta moneda asupra careia s-a convenit.

Art. 36-Participantul al carui activ personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei primeste o plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, la cerere.

Art. 37 De la data pensionarii de invaliditate pentru afectiuni care nu mai permit reluarea activitatii, definite potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, participantul poate obtine:

a) o plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, daca activul sau personal net, ca urmare a perioadei reduse de contributie, nu este suficient pentru acordarea unei pensii private minime stabilite prin normele Comisiei;
b) o pensie privata, daca activul sau personal net este suficient.

Art. 38(1) In cazul decesului unui participant inainte de deschiderea dreptului la pensia privata, beneficiarilor li se deschide cate un cont la ultimul fond de pensii la care a contribuit participantul decedat, in care se transfera activele cuvenite fiecaruia.

(2) Drepturile beneficiarilor prevazuti la alin. (1) sunt aceleasi cu cele ale participantilor la acel fond de pensii.

(3)Beneficiarul are dreptul, dupa caz, la:

a) cumularea conturilor la un singur fond de pensii, daca are calitatea de participant la un alt fond de pensii;

b) plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, fara a datora penalitati, daca nu are calitatea de participant.

(4) Plata drepturilor beneficiarului se face in termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii acestora.

Art. 39(1) In situatia in care un participant doreste sa adere la alt fond de pensii, acesta este obligat sa ii notifice in scris administratorului fondului de pensii de la care se transfera, cu 30 de zile calendaristice inainte de aderarea efectiva la noul fond de pensii, si sa ii trimita acestuia o copie de pe noul act de aderare.

(2) Calitatea de participant la vechiul fond de pensii inceteaza la data la care se realizeaza transferul de disponibilitati, iar calitatea de participant la noul fond de pensii incepe la aceeasi data.

Art. 40(1) Transferul de disponibilitati are loc in prima zi lucratoare dupa expirarea termenului prevazut la art. 39 alin. (1) si cuprinde activul personal net existent in contul participantului la acea data, diminuat cu penalitatea de transfer, dupa caz.

(2) Administratorul vechiului fond de pensii informeaza noul administrator despre contributiile participantului, despre transferurile de disponibilitati efectuate in numele sau, precum si despre contributiile acestuia la fondurile de pensii al caror participant a fost anterior, existente la data informarii.

Art.41Comisia emite norme cu privire la:

a) evidenta participantilor la fondul de pensii;

b) informarea fondului de pensii initial in ceea ce priveste transferul la alt fond de pensii, precum si transferul de disponibilitati;

c) modelul actului-cadru de aderare si procedura de modificare a acestuia;

d) procedura de repartizare aleatorie;

e) informarea privind repartizarea;

f) procedura de plata si de evidenta a platii contributiilor;

g) evidenta si declaratia de plata referitoare la valoarea activelor participantului sau ale beneficiarului;

h) suma necesara pentru obtinerea unei pensii private minime;

i) orice alte aspecte pe care le considera necesare.

Capitolul VI - Contributia la fondul de pensii

Art. 42(1) Contributia la fondul de pensii este parte din contributia individuala de asigurari sociale datorata la sistemul public de pensii.

(2) Contributia la fondul de pensii se evidentiaza distinct, se deduce din venitul

brut realizat de asigurat, in mod similar cu contributia obligatorie datorata conform Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Contributia la fondul de pensii se constituie si se vireaza in aceleasi conditii cu cele stabilite pentru contributia de asigurari sociale.

(4) Participantul care a fost detasat in alta tara are dreptul la continuarea platii contributiilor la fondul de pensii din Romania, pe toata durata detasarii.

(5) In situatia continuarii platii contributiilor la un fond de pensii dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic European, lucratorul detasat in Romania si angajatorul acestuia, dupa caz, vor fi exonerati de obligatia de a contribui la un fond de pensii din Romania.

Art. 43(1) Baza de calcul, retinerea si termenele de plata a contributiei la fondul de pensii sunt aceleasi cu cele stabilite pentru contributia de asigurari sociale.
(2) La momentul inceperii activitatii de colectare, cuantumul contributiei este de 2% din baza de calcul.

(3) In termen de 8 ani de la inceperea colectarii, cota de contributie se majoreaza la 6%, cu o crestere de 0,5 puncte procentuale pe an, incepand cu data de 1 ianuarie a fiecarui an.

Art. 44(1) Virarea contributiilor la fondurile de pensii se realizeaza de catre institutia de colectare, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea lor, pe baza informatiilor furnizate de institutia de evidenta.

(2) Nerespectarea de catre institutia de colectare sau de catre institutia de evidenta a termenului prevazut la alin. (1) atrage plata de catre aceasta a dobanzilor sau penalitatilor de intarziere, in acelasi cuantum cu al celor stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare.
(3) Platitorul transmite institutiei de colectare si institutiei de evidenta informatii despre suma virata, codul numeric personal al participantului, perioada pentru care este platita contributia respectiva si baza de calcul a acesteia.

Art. 45(1) Daca administratorul nu a primit contributiile in termenul legal, acesta informeaza imediat, in scris, institutia de evidenta.

(2) In cazul neachitarii la termen a contributiei datorate fondului de pensii:

a) se platesc dobanzi si penalitati de intarziere de catre persoana raspunzatoare de neplata la termen, in acelasi cuantum cu al celor stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare;
b) institutia de colectare procedeaza la aplicarea modalitatilor de executare silita si a celorlalte modalitati de stingere a debitelor, conform dispozitiilor legale privind colectarea creantelor bugetare;

c) dobanzile si penalitatile aferente se vireaza in contul individual al participantului, in termen de doua zile lucratoare de la data achitarii lor, si asupra lor nu se datoreaza comisionul prevazut la art. 88 alin. (1) lit. a).

Art. 46(1) Comisia, cu avizul institutiei de evidenta si al institutiei de colectare, emite norme privind:

a) modalitatea de efectuare a platii contributiilor catre fondurile de pensii;
b) modalitatea transmiterii informatiilor legale;

c) operatiunile care trebuie efectuate de institutia de evidenta, de institutia de colectare sau de alte persoane, in cazul intarzierii platii contributiilor, in caz de neplata a acestora, precum si pentru remedierea erorilor aparute;

d) activitatea institutiei de evidenta si a institutiei de colectare, in vederea protejarii intereselor participantilor si ale beneficiarilor;

e) orice alte aspecte considerate necesare.

(2) Comisia, impreuna cu institutia de evidenta si cu institutia de colectare, poate propune masuri privind imbunatatirea activitatii acestora.

Supravegherea speciala

Art. 91(1) Supravegherea speciala are drept scop aplicarea unor masuri suplimentare pentru limitarea riscurilor si asigurarea redresarii fondului de pensii, in vederea protejarii intereselor participantilor si ale beneficiarilor.

(2) Instituirea supravegherii speciale, precum si desemnarea consiliului de supraveghere speciala se fac de catre Comisie.

(3) Comisia notifica imediat administratorului si consiliului de coordonare instituirea supravegherii speciale.

(4) In termen de 30 de zile calendaristice de la notificare, administratorul, cu acordul consiliului de coordonare, prezinta Comisiei un plan de remediere a deficientelor sau de redresare financiara, dupa caz.

(5) Comisia analizeaza planul propus si se pronunta in termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acestuia asupra oportunitatii mentinerii procedurii de supraveghere speciala sau a retragerii autorizatiei.

Art. 92(1) Comisia instituie masura de supraveghere speciala in oricare dintre urmatoarele situatii:
a) rata de rentabilitate a fondului de pensii este mai mica decat rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor de pensii pentru o perioada de 4 trimestre consecutive;
b) alte situatii care pot prejudicia interesele participantilor sau ale beneficiarilor.
(2) Supravegherea speciala se instituie pe o perioada de maximum un an.

Art. 93(1) Consiliul de supraveghere speciala este format din maximum 5 specialisti din cadrul Comisiei, dintre care unul este desemnat in functia de presedinte.
(2) Membrii consiliului de supraveghere speciala au acces la toate documentele si evidentele fondului de pensii si ale administratorului, fiind obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor.

(3) Consiliul de supraveghere speciala nu se substituie organelor de conducere ale administratorului.

Art. 94(1) Consiliul de supraveghere speciala asista si supervizeaza activitatea administratorului referitoare la fondul de pensii.

(2)Consiliul de supraveghere speciala are urmatoarele atributii:
a) analizeaza situatia financiara a fondului de pensii si a administratorului si prezinta Comisiei rapoarte periodice despre aceasta;

b) urmareste modul in care administratorul aplica masurile de remediere a deficientelor constatate in actele de control intocmite de organele de control ale Comisiei;

c) urmareste realizarea planului de remediere a deficientelor sau de redresare financiara a fondului de pensii, propus de administrator;

d) suspenda sau desfiinteaza actele de decizie ale administratorului, contrare reglementarilor prudentiale sau care determina deteriorarea situatiei financiare a fondului de pensii;

e) propune Comisiei aplicarea de sanctiuni in situatia in care administratorul nu respecta masurile dispuse de consiliul de supraveghere speciala;
f) alte atributii stabilite de Comisie.

(3) In perioada exercitarii supravegherii speciale, organele de conducere ale administratorului nu pot hotari masuri contrare celor dispuse de consiliul de supraveghere speciala.

Art. 95 La revocarea masurii de supraveghere speciala, consiliul de supraveghere speciala intocmeste un raport final, pe care il prezinta Comisiei.

(2) Raportul final cuprinde:

a) situatia financiara a fondului de pensii la sfarsitul perioadei de supraveghere speciala;

b) propuneri privind administrarea ulterioara a fondului de pensii;
c) propuneri de sanctionare sau de actionare in instanta a administratorului, dupa caz.

(3) In termen de 15 zile lucratoare de la primirea raportului, Comisia adopta si comunica administratorului si consiliului de coordonare decizia sa.

Art. 96 Masura de instituire a supravegherii speciale, precum si decizia Comisiei prevazuta la art. 95 alin. (3) pot fi contestate la instanta de contencios administrativ

competenta sa solutioneze asemenea cauze, potrivit prevederilor art. 21.

Art. 97 Comisia emite norme privind:

a) procedura si conditiile de instituire si de revocare a masurii de supraveghere speciala;

b) desemnarea consiliului de supraveghere speciala si atributiile acestuia.

Obligatii de transparenta

Art. 116 Pe cheltuiala sa, administratorul informeaza anual, in scris, participantii si beneficiarii, la ultima adresa comunicata de acestia, despre:

a) sumele virate cu titlu de contributii, transferuri de disponibilitati, accesoriile acestora, dupa caz;

b) penalitatile de transfer, dupa caz;

c) rata de rentabilitate a fondului de pensii, precum si rentabilitatea minima a tuturor fondurilor de pensii;

d) activul personal net.

(2) La cererea participantului sau a beneficiarului, dupa caz, contra cost, administratorul este obligat sa il informeze pe acesta despre activul sau personal net.

(3) In cazul in care un participant sau un beneficiar din Romania isi schimba locul de munca, domiciliul sau resedinta intr-un alt stat, administratorul ii va comunica in scris informatiile prevazute la alin.

Art. 117 Cererea participantului sau a beneficiarului, dupa caz, privind evaluarea activului personal net sau calculul dreptului de pensie privata, daca este cazul, se solutioneaza de catre administrator, in termen de 30 de zile calendaristice de la primire.
(2) Raspunsul primit de la administrator poate fi contestat de catre participant sau beneficiar, in termen de 45 de zile calendaristice de la comunicare, la Comisie.
(3) Comisia solutioneaza cererea participantului sau a beneficiarului, pe baza datelor furnizate de administrator, in termen de 30 de zile calendaristice de la depunerea acesteia.

Art. 118 Administratorul publica, pe cheltuiala sa, o brosura informativa despre activitatea desfasurata in anul precedent, in termen de 15 zile lucratoare de la data depunerii situatiei financiare anuale.

(2)Brosura informativa contine urmatoarele informatii:

a) componenta consiliului de administratie si a comitetului de directie ale administratorului, daca este cazul;

b) numele actionarilor administratorului si procentul detinut de acestia din totalul actiunilor;

c) denumirea si sediul depozitarului;

d) indicatorii de rentabilitate ai fondului de pensii;

e) valoarea si procentul activelor fondului de pensii investite, pe clase de active, precum si emitentii valorilor mobiliare care reprezinta cel putin 1% din valoarea activelor fondului de pensii, in ultima zi lucratoare a anului de raportare;
f) valoarea comisioanelor percepute;

g) alte informatii prevazute in normele Comisiei.

(3) Informatiile publicate in brosura informativa sunt publicate in cel putin doua cotidiene centrale, precum si in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
(4) Administratorul este obligat sa puna brosura informativa la dispozitie oricarei persoane care doreste sa adere la fondul de pensii.

Art. 119 Administratorul este obligat sa transmita Comisiei si consiliului de coordonare, in termen de 30 de zile calendaristice de la data intocmirii situatiei financiare anuale, urmatoarele informatii:

a) raportul privind situatia financiara a fondului de pensii administrat;

b) situatia financiara anuala a administratorului;

c) rapoartele de audit ale fondului de pensii si ale administratorului, intocmite de un auditor financiar;

d) date despre investitiile care depasesc 5% din activele fondului de pensii;

e) brosura informativa;

f) alte informatii prevazute in normele Comisiei.

Art. 120Comisia emite norme privind:

a) forma si continutul brosurii informative;

b) datele la care se transmit informatiile, continutul si perioada de raportare a acestora.

Pensia privata

Art. 140
(1) Participantul alege furnizorul pensiei private.
(2) Furnizorul de pensii nu poate refuza o cerere de pensie privata daca persoana indeplineste conditiile legale.
(3) Furnizorul de pensii stabileste cuantumul pensiei private pe baza calculului actuarial si a activului personal net aflat in contul participantului.
(4) Penalitatea de transfer nu se aplica in situatia transferului de disponibilitati dintre administrator si furnizorul de pensii.

Art. 141
(1) Participantul are dreptul la o pensie privata de la data indeplinirii conditiilor de pensionare pentru limita de varsta in sistemul public.

(2) La momentul deschiderii dreptului la pensia privata, suma cuvenita participantului nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite, ajustata cu indicele de consum al preturilor intervenit intre data platii contributiei respective si data pensionarii, a transferurilor de disponibilitati si accesoriilor acestora, diminuate cu penalitatile de transfer si comisioanele legale.
Art. 142
(1) Activul personal net este folosit exclusiv pentru achizitionarea unei pensii private.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) urmatoarele categorii:

a) beneficiarii care nu au calitatea de participant;
b) persoanele pensionate de invaliditate pentru afectiuni care nu mai permit reluarea activitatii, definite prin prevederile Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si al caror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privata;

c) persoanele al caror activ personal net la data retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privata.
(3) In termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea incadrarii in una dintre situatiile prevazute la alin. (2), persoana indreptatita primeste o plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, la cerere.
(4) In cazul nerespectarii termenului prevazut la alin. (3), administratorul datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere in acelasi cuantum cu cele stabilite pentru neplata obligatiilor bugetare.

Art. 143
(1) Pensia privata se plateste participantului, mandatarului desemnat de acesta prin procura speciala sau reprezentantului legal al acestuia.
(2) Cheltuielile ocazionate de plata pensiilor private se suporta de catre participant.

(3) In cazul schimbarii locului de munca, a domiciliului sau a resedintei in alta tara, participantul sau beneficiarul pastreaza dreptul la pensia privata din Romania si aceasta se plateste in acel stat, in cuantumul ramas dupa scaderea tuturor taxelor si cheltuielilor aferente platii.

Fondul de garantare a pensiilor

Art. 162(1) Drepturile dobandite de participanti si de beneficiari in cadrul sistemului de pensii administrate privat sunt garantate prin utilizarea Fondului de garantare a pensiilor.

(2) Organizarea, functionarea si administrarea Fondului de garantare a pensiilor se stabilesc prin lege.

(3) In cazul neachitarii integrale a drepturilor cuvenite participantilor si beneficiarilor de catre entitatile implicate, diferenta se suporta de catre Fondul de garantare a pensiilor.

(4) Diferenta prevazuta la alin. (3) se recupereaza de catre Fondul de garantare a pensiilor pe baza unei actiuni in regres indreptate impotriva entitatilor implicate.

Art. 163(1) Fondul de garantare a pensiilor se finanteaza din contributiile administratorilor,

precum si din venitul rezultat din investirea acestora.

(2) Sumele din Fondul de garantare a pensiilor se pot investi in depozite bancare si titluri de stat.

v Legea 249/2004 -privind pensiile ocupationale

Schemele facultative de pensii ocupationale

Art. 3(1) Schema facultativa de pensii ocupationale trebuie sa contina cuantumul si periodicitatea contributiilor, modul de impartire a acestora intre angajat si angajator, regulile de investire a activelor, precum si metodele pentru efectuarea platii pensiilor ocupationale, a frecventei, duratei si actualizarii acestor plati.

(2) Comisia emite norme privind schemele facultative de pensii ocupationale.
(3) Incadrarea in munca a unei persoane sau dobandirea calitatii de membru de sindicat nu poate fi conditionata de participarea sau continuarea participarii la o schema facultativa de pensii ocupationale si nu se pot face retineri din salariu pentru contributii la o astfel de schema fara acordul scris al persoanei respective.

Art. 4(1) Angajatorul si sindicatul pot propune angajatilor, de comun acord, participarea la o schema facultativa de pensii ocupationale, prin contractul colectiv de munca.

(2) In situatia in care nu exista contract colectiv de munca, schemele facultative de pensii ocupationale pot fi propuse de angajator si sindicat in baza unui protocol.
(3) In situatia in care nu exista sindicat, schemele facultative de pensii ocupationale pot fi propuse de angajator cu consultarea angajatilor.

Art. 5(1) Angajatorul retine si vireaza contributiile angajatilor sai care au calitatea de participant la o schema facultativa de pensii ocupationale si raspunde penal de neplata contributiilor sau de plata lor incompleta conform termenelor, conditiilor si regulilor schemei cu privire la plata contributiilor.

(2) Determinarea valorii obligatiei financiare care rezulta din neplata contributiilor sau din plata lor incompleta este reglementata de Comisie.

(3) Administratorul este obligat sa notifice platitorului, Consiliului de coordonare si participantului neindeplinirea obligatiei fata de fondul de pensii ocupationale.

(4) In vederea recuperarii obligatiei financiare prevazute la alin. (2), administratorul schemei respective poate solicita aplicarea masurilor de executare silita asupra angajatorului, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila

Participanti si contributii

Art. 18
(1) Tuturor participantilor la o schema facultativa de pensii ocupationale li se aplica un tratament nediscriminatoriu, avand aceleasi drepturi si obligatii raportat la fondul de pensii ocupationale.

(2) Participantii si beneficiarii la o schema facultativa de pensii ocupationale au dreptul la egalitate de tratament si in cazul schimbarii locului de munca, domiciliului sau resedintei intr-o alta tara, stat membru al Uniunii Europene sau stat apartinand Spatiului Economic European.
(3) Aderarea la o schema facultativa de pensii ocupationale este facultativa.

Art. 19
(1) Actul de aderare este un contract scris, incheiat direct intre persoana fizica si administratorul schemei respective si contine principalele prevederi ale schemei facultative de pensii ocupationale, ale contractului de administrare, riscurile financiare, tehnice sau de alta natura si modul de repartizare a acestora, precum si referiri la contributii, pensii ocupationale, investitii si nivelul comisioanelor.
(2) Administratorul nu poate refuza semnarea actului de aderare nici unei persoane care are dreptul de a participa la acea schema.
(3) Forma actului de aderare este aceeasi pentru toti participantii la acea schema.
(4) Forma-cadru a actului de aderare este stabilita de catre Comisie, prin norme.
(5) Administratorul poate modifica acest act numai cu autorizatia Comisiei, caz in care actul de aderare trebuie refacut.

(6) In termen de 30 de zile de la aderare, administratorul transmite participantilor o copie semnata a actului de aderare.

Art. 20
(1) Contributiile la un fond de pensii ocupationale se stabilesc conform regulilor acelei scheme facultative de pensii ocupationale si se vireaza o data cu contributiile de asigurari sociale obligatorii.
(2) Contributia participantului la fondul de pensii ocupationale, de pana la echivalentul in lei a 200 euro pe an din venitul salarial anual, in procedura de definitivare a impunerii anuale se deduce din venitul salarial brut al acestuia in completarea deducerii contributiilor de asigurari sociale datorate potrivit legii.

(3) Cheltuielile angajatorului cu contributiile datorate de acesta la fondul de pensii ocupationale, in suma de pana la echivalentul in lei a 200 euro pe an pentru fiecare participant, sunt deductibile la calculul profitului impozabil.
(4) Participantii pot, in orice moment, sa modifice, cu respectarea nivelului prevazut la alin.

(2), sa suspende sau sa inceteze contributiile la o schema facultativa de pensii

ocupationale, fara nici un fel de sanctiune, instiintand in scris administratorul si angajatorul cu cel putin 30 de zile inainte de data suspendarii sau incetarii contributiilor.
(5) Instiintarea prevazuta la alin. (4) nu va afecta in nici un fel activul personal si da dreptul angajatorului sa suspende sau sa inceteze obligatia contractuala.

Art. 21
(1) Daca un participant inceteaza plata contributiei, acesta isi pastreaza drepturile, conform regulilor schemei facultative de pensii ocupationale, cu exceptia cazului in care a solicitat un transfer de disponibilitati catre alt fond de pensii ocupationale.
(2) Participantul la o schema facultativa de pensii ocupationale din Romania, care a fost detasat intr-o alta tara, are dreptul la continuarea platii contributiilor la acea schema pe durata detasarii sale.

(3) Daca un participant devine incapabil de a presta o munca, ca urmare a invaliditatii, acesta va avea dreptul sa foloseasca activul personal, in conformitate cu normele Comisiei.

(4) Daca un participant decedeaza inainte de pensionare, activele personale evaluate la acea data se distribuie beneficiarilor, conform actului de succesiune si normelor Comisiei.
(5) In cazul schimbarii locului de munca, a domiciliului sau resedintei in alta tara, stat membru al Uniunii Europene sau stat apartinand Spatiului Economic European, participantul si beneficiarul pastreaza dreptul la pensia ocupationala castigata in cadrul schemelor facultative de pensii ocupationale din Romania si aceasta se plateste in acel stat, in cuantumul ramas dupa scaderea tuturor taxelor si cheltuielilor aferente platii.

Investitiile fondurilor de pensii ocupationale

Art. 43
(1) Investitiile fondurilor de pensii ocupationale se efectueaza in conformitate cu dispozitiile prezentei legi si cu normele Comisiei, cu respectarea regulilor schemei facultative de pensii ocupationale si ale contractului de administrare, in scopul maximizarii veniturilor si in beneficiul exclusiv al participantilor.
(2) Principiile de investitie sunt:

a) prudentialitatea, inclusiv asigurarea securitatii activelor;
b) diversificarea investitiilor in vederea evitarii concentrarii excesive a investitiilor pe o anumita clasa de active, emitenti sau grup de emitenti;
c) mentinerea unei lichiditati adecvate stipulate in normele Comisiei;
d) calitatea si profitabilitatea investitiilor.
(3) Declaratia privind politica de investitii respecta principiile de investire si contine:
a) strategia de investire a activelor, in raport cu natura si durata obligatiilor;
b) metode de masurare a riscului investitiilor;
c) procedurile de management al riscului;
d) metoda de revizuire a principiilor de investitie;

e) persoanele responsabile de luarea deciziilor si realizarea investitiilor, procedurile pentru luarea deciziilor.
(4) Administratorul revizuieste si completeaza declaratia privind politica de investitii o data la 3 ani sau ori de cate ori intervine o schimbare importanta in politica de investitii, cu acordul Comisiei si al Consiliului de coordonare.

Art. 44
Cu respectarea dispozitiilor art. 43, administratorul investeste in:
a) instrumente ale pietei monetare, inclusiv conturi si depozite in lei la o banca, persoana juridica romana, sau la o sucursala a unei institutii de credit straine autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei si care nu se afla in procedura de supraveghere speciala ori administrare speciala sau a carei autorizatie nu este retrasa;
b) titluri de stat emise de Ministerul Finantelor Publice;
c) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de autoritatile administratiei publice locale din Romania;
d) valori mobiliare tranzactionate pe o piata reglementata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare;
e) obligatiuni si alte valori mobiliare emise de alte state, care indeplinesc cerintele prevazute de normele Comisiei;

f) obligatiuni si alte valori mobiliare ale organismelor straine neguvernamentale, daca aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate si indeplinesc cerintele de rating si alte cerinte prevazute de normele Comisiei;
g) titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv in valori mobiliare din Romania sau din alte tari, care indeplinesc cerintele de rating si alte cerinte prevazute de normele Comisiei;
h) alte forme de investitii prevazute de normele Comisiei, in conditiile art. 94 alin. (1) lit.

Art. 45
(1) Investitiile in categoriile de active prevazute la art. 44 se supun urmatoarelor conditii:
a) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. a), nu poate fi investit un procent mai mare de 20% din valoarea totala a activelor fondului;
b) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. b), nu poate fi investit un procent mai mare de 70% din valoarea totala a activelor fondului;
c) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. c), nu poate fi investit un procent mai mare de 30% din valoarea totala a activelor fondului;
d) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. d), nu poate fi investit un procent mai mare de 50% din valoarea totala a activelor fondului;
e) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. e), nu poate fi investit un procent mai mare de 10% din valoarea totala a activelor fondului;

f) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. f), nu poate fi investit un procent mai mare de 10% din valoarea totala a activelor fondului;
g) in cazul activelor prevazute la art. 44 lit. g), nu poate fi investit un procent mai mare de 5% din valoarea totala a activelor fondului.
(2) Investitiile in categoriile de active prevazute la art. 44 lit. e)-g) si in procentele prevazute la alin. (1) lit. e)-g) se fac cu respectarea prevederilor privind operatiunile valutare, conform reglementarilor in vigoare ale Bancii Nationale a Romaniei.
(3) Comisia poate diminua temporar procentul maxim al activelor care poate fi investit in categoriile de active prevazute la art. 44.

(4) Procentele maxime admise sunt:
a) 5% din activele unui fond pot fi investite intr-o singura societate comerciala sau in fiecare categorie de active ale acesteia;
b) 5% din activele unui fond pot fi investite in activele unui singur emitent, grup de emitenti si persoanele afiliate lor;
c) 10% din activele unui singur emitent pot face obiectul investitiilor unui fond.

Art. 46
(1) Administratorul exercita, in numele fondului, dreptul de vot in adunarile generale ale actionarilor societatilor comerciale in care s-au investit activele fondului de pensii ocupationale.
(2) Votul este exercitat exclusiv in beneficiul participantilor la fondul de pensii ocupationale.

Art. 47
Administratorul nu poate investi activele fondului de pensii ocupationale in:
a) active care nu pot fi instrainate prin lege;
b) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de actionarii administratorului;
c) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de administrator, daca este cazul;

d) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de angajator;

e) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de depozitar;
f) actiuni, obligatiuni si alte valori mobiliare emise de orice persoana afiliata in raport cu entitatile prevazute la lit. b)-e);
g) orice alte active stabilite prin normele Comisiei.

Art. 48
(1) Administratorul este obligat sa ia masuri pentru adaptarea activitatii de investitii in situatia in care prevederile strategiei financiare nu sunt respectate, ca urmare a:
a) schimbarii preturilor de piata, care constituie baza de evaluare a activelor;

b) modificarii ratelor de schimb valutar;
c) modificarii relatiilor organizatorice sau economice dintre entitatile in care au fost investite activele;
d) oricaror alte circumstante care nu pot fi controlate imediat de catre administrator.
(2) Adaptarea activitatii de investitii trebuie sa aiba loc in termen de cel mult 6 luni de la data aparitiei situatiilor prevazute la alin.

(3) La cererea administratorului, in cazuri bine justificate, Comisia poate, daca protejarea intereselor participantilor la schema facultativa de pensii ocupationale o impune, sa prelungeasca termenul prevazut la alin. (2) pana la 12 luni.

Art. 49
(1) Administratorul nu poate instraina activele fondului de pensii ocupationale:
a) sie insusi;
b) depozitarului;
c) angajatorului sau sindicatului care propune schema facultativa de pensii ocupationale;
d) persoanelor afiliate in raport cu oricare dintre entitatile prevazute la lit. a)-c).
(2) Activele fondului de pensii ocupationale nu pot constitui garantii si nu pot fi utilizate pentru acordarea de credite, sub sanctiunea nulitatii.

Art. 50 (1) Comisia poate prevedea restrictii suplimentare pentru investitii, in scopul protejarii intereselor participantilor.
(2) Nerespectarea prevederilor privind investitiile fondurilor de pensii ocupationale duce la retragerea autorizatiei de functionare a administratorului.
Plata pensiilor ocupationale

Art. 70 (1) Activul personal este folosit numai pentru obtinerea unei pensii ocupationale viagere.
(2) Dreptul la pensia ocupationala se deschide, la cererea participantului, cu indeplinirea urmatoarelor conditii cumulative:

a) varsta de pensionare prevazuta in Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) daca au fost platite minimum 60 de contributii lunare;

c) activul personal este cel putin egal cu suma necesara obtinerii pensiei ocupationale minime prevazute prin normele Comisiei.

Art. 71 Se excepteaza de la prevederile art. 70 situatiile in care:
a) participantul nu indeplineste una dintre conditiile prevazute la art. 70 alin. (2) lit. b) si c), caz in care primeste suma existenta in contul sau ca plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, la alegerea sa;
b) participantul este pensionat de invaliditate pentru afectiuni care nu mai permit reluarea activitatii definite potrivit Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, caz in care poate obtine:
1. suma existenta in contul sau ca plata unica sau plati esalonate in rate pe o durata de maximum 5 ani, daca nu indeplineste conditia prevazuta la art. 70 alin. (2) lit. c), conform normelor Comisiei;

2. o pensie ocupationala, ale carei conditii si termene sunt stabilite prin lege speciala privind organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor ocupationale, daca indeplineste conditia prevazuta la art. 70 alin. (2) lit. c);
c) decesul participantului a survenit inainte de depunerea cererii pentru obtinerea unei pensii ocupationale, caz in care suma din cont se plateste beneficiarilor in conditiile si cuantumul stabilite prin actul de aderare si actul de succesiune;
d) decesul participantului a survenit dupa deschiderea dreptului la pensia ocupationala si acesta a ales un tip de pensie ocupationala cu componenta de supravietuitor, caz in care sumele aferente se platesc catre persoana nominalizata.

Art. 72
(1) Suma totala cuvenita pentru pensia ocupationala nu poate fi mai mica decat valoarea contributiilor platite, ajustate cu indicele de consum al preturilor intervenit intre data platii

contributiei respective si data retragerii si a transferurilor de disponibilitati catre contul participantului, care se diminueaza cu comisioanele percepute de administrator si se

majoreaza cu un profit minim anual real, stabilit de Comisie, care nu poate fi mai mic de 1%.
(2) Comisia emite norme care sa prevada modul de stabilire si modificare a profitului minim in functie de performanta investitionala, suma necesara pentru obtinerea unei pensii ocupationale minime, costurile pe care un participant trebuie sa le suporte, modul de plata si consecintele decesului unui participant.
(3) In termen de 3 ani de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se adopta legea speciala privind organizarea si functionarea sistemului de plata a pensiilor ocupationale.

Art. 73
Pensia ocupationala se supune reglementarilor legale privind impozitarea pensiilor si executarea silita.
Supravegherea activitatii

Art. 93 (1) Comisia reglementeaza, coordoneaza si controleaza activitatea entitatilor implicate in domeniul pensiilor ocupationale.
(2) In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Comisia infiinteaza un departament distinct in vederea desfasurarii activitatii in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Art. 94 (1) Pentru desfasurarea activitatii in conformitate cu prevederile prezentei legi, Comisia are urmatoarele atributii principale:
a) acordarea sau retragerea autorizatiilor, dupa caz, pentru schemele facultative de pensii ocupationale, fondurile de pensii ocupationale si administratori;
b) acordarea sau retragerea avizelor pentru depozitari si auditori financiari;

c) asigurarea unei bune functionari a schemelor facultative de pensii ocupationale si a administratorilor;

d) supravegherea prudentiala a activitatii fondurilor de pensii ocupationale si a administratorilor;
e) verificarea evidentierii separate a activelor si pasivelor fiecarui fond de pensii ocupationale de celelalte activitati ale entitatilor implicate;
f) informarea si educarea populatiei cu privire la scopurile si principiile de functionare a schemelor facultative de pensii ocupationale, a fondurilor de pensii ocupationale si a administratorilor;
g) colaborarea cu Banca Nationala a Romaniei si cu Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, precum si cu alte organisme interne si internationale, pentru a asigura cea mai eficienta supraveghere si reglementare;
h) emiterea de norme privind functionarea schemelor facultative de pensii ocupationale, a fondurilor de pensii ocupationale, a fondurilor de rezerva, a Consiliului de coordonare, a administratorilor, a activitatii depozitarilor si a auditorilor financiari;

i) emiterea de norme privind investitiile si evidentierea contabila distincta pentru perioadele contributive si cele de plata a pensiilor ocupationale;
j) stabilirea profitului minim anual real, luat in considerare la determinarea sumei la care are dreptul participantul la terminarea perioadelor contributive;
k) supravegherea si controlul activitatii administratorilor;
l) desfasurarea altor activitati prevazute in prezenta lege.
(2) Comisia are calitatea procesuala activa si poate interveni in orice proces impotriva administratorilor, organisme sau persoane care se afla intr-o relatie juridica cu acestia, fie in mod direct, fie in mod indirect, atunci cand o astfel de actiune este necesara in scopul protejarii participantilor.
(3) Comisia calculeaza si publica:
a) rata ponderata de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii ocupationale pentru ultimele 24 de luni ca suma a produselor dintre rata de rentabilitate a fiecarui fond si ponderea medie a fondului in piata fondurilor;

b) ponderea fiecarui fond de pensii ocupationale in piata fondurilor ca medie aritmetica dintre ponderea fondului in ultima zi lucratoare a lunii care preceda perioada de 24 de luni si ponderea fondului in ultima zi lucratoare a ultimei luni din perioada de 24 de luni.
(4) In cazul in care rata de rentabilitate a unui fond de pensii ocupationale este mai mica decat rata de rentabilitate minima a tuturor fondurilor, pentru 3 ani consecutivi, Comisia poate retrage autorizatia de functionare administratorului fondului respectiv, aplicand procedura prevazuta la art. 12.

Art. 95 (1) In exercitarea atributiilor de control al activitatilor administratorilor, Comisia are dreptul:
a) sa obtina de la administratori, angajatori, sindicate si depozitari copii dupa toate documentele care privesc schema facultativa de pensii ocupationale respectiva;
b) sa obtina orice informatie ori sa chestioneze orice membru al Consiliului de administratie sau pe oricare dintre angajatii unui administrator ori ai depozitarului in legatura cu activitatile acestora.
(2) Persoanele autorizate de presedintele Comisiei vor avea drept de acces in sediile:
a) unui administrator sau ale oricarei alte entitati implicate, cu scopul de a verifica daca activitatile sale sunt in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale normelor Comisiei, cu regulile schemei facultative de pensii ocupationale respective si cu prevederile contractului de administrare;
b) unui angajator sau sindicat, cu scopul de a verifica daca activitatile lor legate de schemele facultative de pensii ocupationale propuse sunt in conformitate cu prevederile prezentei legi si cu normele Comisiei;
c) depozitarului, cu scopul de a verifica daca activitatile acestora in legatura cu schemele facultative de pensii ocupationale sunt in conformitate cu prezenta lege si cu orice contract incheiat cu administratorul fondului de pensii ocupationale.

(3)Scopul inspectiei va fi indicat in autorizatia emisa de presedintele Comisiei.

(4) Persoana autorizata care efectueaza inspectia are dreptul:
a) sa solicite si sa verifice orice registre, documente, fisiere informatice sau alte evidente privind schemele facultative de pensii ocupationale;
b) sa solicite eliberarea de copii dupa astfel de documente sau evidente;
c) sa solicite orice informatii privind fondurile de pensii ocupationale, de la membrii organelor statutare de conducere si de la angajatii entitatilor la care se efectueaza inspectia.
(5) Entitatea inspectata este obligata sa se asigure ca persoanei autorizate, care efectueaza inspectia, i se permite accesul la toate registrele, documentele si alte evidente care privesc activitatile sale legate de obiectul inspectiei.
(6) Persoana care efectueaza inspectia redacteaza un raport pe care il prezinta presedintelui Comisiei, iar acesta instiinteaza entitatea la care s-a efectuat inspectia despre neregulile constatate si ii acorda un termen pentru corectarea acestora.

Art. 96 (1) Comisia tine Registrul fondurilor de pensii ocupationale si al administratorilor, denumit in continuare Registru.
(2) Registrul cuprinde:
a) denumirea si natura fondului de pensii ocupationale;
b) denumirea, sediul, numarul de ordine in registrul comertului si codul unic de inregistrare ale administratorului;
c) lista membrilor Consiliului de administratie al administratorului;
d) denumirea, sediul, numarul de ordine in registrul comertului si codul unic de inregistrare ale depozitarului;
e) codul autorizatiei fondului de pensii ocupationale, codul autorizatiei administratorului si codul avizului depozitarului;
f) alte informatii prevazute in normele Comisiei.
(3) Comisia emite norme privind actualizarea informatiilor din Registru.

Art. 97 (1) Comisia publica, in termen de 6 luni de la sfarsitul fiecarui an calendaristic, un raport privind piata pensiilor ocupationale din Romania.

(2) Raportul contine date despre piata pensiilor ocupationale, o prezentare a modului de aplicare a legislatiei pensiilor ocupationale, o prezentare a activitatilor Comisiei, alte aspecte privind schemele facultative de pensii ocupationale, administratorii si depozitarii, precum si rata medie ponderata de rentabilitate a tuturor fondurilor si ponderea medie a fiecarui fond.

Art. 98
(1) Presedintele, membrii Consiliului Comisiei si angajatii Comisiei sunt obligati sa pastreze stricta confidentialitate a oricarei informatii obtinute in cursul sau ca urmare a exercitarii functiei ori prerogativelor lor pe perioada exercitarii mandatului, respectiv contractului de munca, precum si pe o perioada de 2 ani de la data incetarii mandatului sau contractului de munca la Comisie.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatiile in care informatia este divulgata in exercitiul unei functii sau prerogative legate de activitatea Comisiei ori in alte cazuri prevazute de lege.

Art. 99 Presedintele Comisiei, membrii Consiliului Comisiei si personalul de specialitate al Comisiei, in timpul activitatii, sunt obligati:
a) sa nu accepte nici un fel de plata, post sau functie, sa nu presteze servicii si sa nu detina actiuni la un administrator, un sindicat, un depozitar, dupa caz, precum si la persoanele afiliate acestora;
b) sa nu exercite alta profesie ori sa nu ocupe o functie publica, privata sau de demnitate publica, cu exceptia activitatii didactice in invatamantul superior;
c) sa nu adere la un fond de pensii ocupationale.

Art. 100 (1) Veniturile bugetului Comisiei se completeaza cu:
a) taxe pentru cereri de autorizare a schemei facultative de pensii ocupationale, in cuantum de 10.000.000 lei;

b) taxe pentru cereri de autorizare a fondului de pensii ocupationale, in cuantum de 10.000.000 lei;
c) taxe pentru cereri de autorizare a administratorului, in cuantum de 200.000.000 lei;
d) taxe pentru cereri de avizare a depozitarului, in cuantum de 50.000.000 lei;
e) taxe lunare platite de administratori din fonduri proprii, in cuantum de 0,7% din contributiile brute incasate.
(2) In cazul respingerii cererii de avizare sau de autorizare, taxa perceputa nu se restituie.
(3) Taxele prevazute la alin. (1) sunt suportate de solicitant, iar modalitatea de plata a acestora este stabilita prin normele Comisiei.
(4) Prin proiectul anual al bugetului propriu, Comisia poate modifica nivelul taxelor prevazut la alin. (1) lit. a)-d), in functie de indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica.
(5) Pentru nevirarea la termen a taxei prevazute la alin. (1) lit. e), Comisia va calcula majorari de intarziere, in conformitate cu reglementarile in vigoare referitoare la sumele nevirate la termen la bugetul de stat.

Art. 101 Pana la termenul de intrare in vigoare a legii, pentru cheltuielile de intretinere, dotare si functionare a departamentului prevazut la art. 93 alin. (2), Comisia va apela, cu titlu de imprumut rambursabil, la disponibilul din Fondul de protejare a asiguratilor, constituit in baza art. 60 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare. Imprumutul se va rambursa de catre autoritatea de reglementare si supraveghere a fondurilor de pensii in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, potrivit art. 115, impreuna cu dobanda egala cu cea practicata de trezoreria statului.

Art. 102 (1) In primii 5 ani de la infiintare, Comisia colaboreaza cu un consultant cu experienta internationala in supravegherea si administrarea fondurilor de pensii ocupationale.

(2) Comisia stabileste conditiile si criteriile de selectare a consultantului.

Art. 103 (1) Un participant sau un fost participant la o schema facultativa de pensii ocupationale poate depune la Comisie plangere impotriva administratorului daca considera ca activitatea acestuia nu se conformeaza prevederilor legale in vigoare cu privire la schemele facultative de pensii ocupationale.
(2) Plangerile formulate conform prevederilor alin. (1) se adreseaza presedintelui Comisiei.
(3) In termen de 30 de zile de la primirea sesizarii, presedintele Comisiei este obligat sa raspunda petentului.
(4) Raspunsul presedintelui Comisiei la plangerea formulata poate fi contestat la instanta judecatoreasca conform prevederilor legislatiei in vigoare referitoare la contenciosul administrativ.
Fondul de garantare a pensiilor ocupationale

Art.104

(1)Drepturile cuvenite participantilor sunt garantate.

(2)In caz de neplata a drepturilor datorate participantilor de catre entitatile implicate, platile vor fi efectuate din Fondul de garantare a pensiilor ocupationale, pana la reluarea platilor de catre entitatile implicate.

Art.105 (1) Scopul Fondului de garantare a platilor ocupationale este acela de a proteja drepturile participantilor castigate in cadrul schemelor facultative de pensii ocupationale.

(2) Fondul de garantare a platilor ocupationale se constituie din cotizatiile administratorilor.
(3) Sumele din Fondul de garantare a platilor ocupationale se pot investi in depozite bancare si titluri de stat.

(4)In termen de pana la un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Guvernul va elabora proiectul legii speciale privind organizarea, functionarea si administrarea Fondului de garantare a pensiilor ocupationale.

BIBLIOGRAFIE

- Legea 19/2000 - privind sistemul public de pensii

- Legea 411/2004 - privind fondurile de pensii administrate privat

- Legea 249/2004 - privind pensiile ocupationale

- Norme si instructiuni ce functioneaza in cadrul CNPAS

- Institutul European din Romania

- Economia asigurarilor - Titel Negru

- Istoria asigurarilor - Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania

- Asigurari si reasigurari -Marinica Dobrin si Mihaela Galiceanu

Document Info

Accesari: 8741
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare