Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Rolul comertului exterior asupra dezvoltarii economice a Romaniei, in noul context al exigentelor pietei externe

Finante




Rolul comertului exterior asupra dezvoltarii economice a Romāniei, īn noul context al exigentelor pietei externe

Pentru recuperarea anilor pierduti īntr-un sistem care a gāndit altfel economia, libertatea si dezvoltarea, si pentru afirmarea īn Uniunea Europeana, a unei natiuni sanatoase, prospere, educate, libere si demne, integrarea europeana a Romāniei trebuie privita din interior spre exterior, prin eforturi interne care sa contribuie la dezvoltarea economica, pentru a participa performant si competitiv pe piata concurentiala a Uniunii Europene extinse.




Conform principiilor integrarii economice, ,,cresterea gradului de integrare va conduce la cresterea PIB la nivel comunitar si a veniturilor pe cap de locuitor īn fiecare din statele membre. Elementul catalizator īn acest caz īl reprezinta cresterea concurentei īntre firme tot mai eficiente, care actioneaza pe o piata tot mai extinsa". [1]

Politica de integrare a Romāniei īn Uniunea Europeana constituie o necesitate durabila, care presupune o serie de exigente economice, sociale, politice, culturale, pentru īndeplinirea carora trebuie sa actioneze concertat īntreaga populatie.[2]

Integrarea comertului national īn cel european si mondial impune ca oferta de produse, atāt pentru piata interna cāt si cele destinate pietei externe, sa fie īn concordanta cu noile exigente calitative ale produselor pe piata mondiala.

O politica esentiala pentru dezvoltarea politicii industriale a unei tari este politica comerciala. Politica comerciala a constituit unul din instrumentele de baza prin care politica industriala si-a atins obiectivele pentru dezvoltarea preferentiala a unor anumite ramuri industriale, pentru protectia produselor indigene fata de concurenta straina si promovarea produselor pe piete externe.

Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a Uniunii Europene, de asemenea specializarea pe anumite ramuri ale economiei. Dupa 1990, fostele tari socialiste, actualmente membre sau candidate la Uniunea Europeana, erau specializate īn sectoare puternic intensive īn munca si īn resurse naturale si energie, fiind dezavantajate comparativ īn sectoarele puternic intensive īn capital, cercetare-dezvoltare si capital uman. Īn cazul Romāniei schimburile comerciale cu UE ramān dominate de specializarile industriale traditionale intensive īn munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau īn materii prime.

Romānia trebuie, treptat, sa-si schimbe specializarea printr-o trecere de la sectoarele cu o productivitate a muncii scazuta catre sectoare cu o valoare adaugata mai mare. Avantajele ar putea fi obtinute prin exploatarea capacitatilor industriale mostenite care trebuie modernizate si prin folosirea fortei de munca relativ specializate (de exemplu īn industria chimica si metalurgica). Un rol important īl au si investitiile straine directe care ajuta la aparitia īn tara de firme cu noi specializari, dezvoltānd performanta industriei nationale pentru piata interna si externa.

Principalul impuls al dezvoltarii este dat de efortul intern concertat al institutiilor statului, mediului de afaceri si societatii, dar investitiile straine directe sunt un factor de crestere economica, impactul lor propagāndu-se īn economie si īn societate. Romānia este avantajata de pozitia geografica, de dotarea cu factori naturali si de resursele umane pe care le are. Traditia unei economii de piata antebelice, īn care investitiile straine directe jucau un rol important, de asemenea diferentierea si structura industriilor din perioada postbelica constituie avantaje comparative. Ridicarea acestor factori la stadiul de avantaje competitive, adica sporirea capacitatii de a obtine o valoare adaugata mai mare prin folosirea aceleiasi cantitati de factori de productie este determinata īn Romānia de introducerea si consolidarea mecanismelor economiei de piata si liberalizarea cadrului economic pentru alocarea eficienta a resurselor. [3]

Adoptarea tarifului vamal comun de catre Romānia, pentru comertul exterior cu produse industriale, implica deja costuri determinate de liberalizarea din anul 2002 a comertului cu Uniunea Europeana. Īn viitor, aplicarea taxelor vamale mai mici din tariful comun, de asemenea restructurarea si modernizarea industriei vor reprezenta costuri normale, dar efectele pozitive trebuie sa fie superioare posibilelor consecinte negative. Pentru a observa implicatiile adoptarii tarifului comun de catre Romānia se poate reliefa un punct de vedere prin analiza principalelor industrii romānesti, prin prisma integrarii economice comerciale.

Adoptarea tarifului vamal comun si a politicii comerciale comune de catre Romānia va genera schimbari importante īn structura economiei nationale si īn structura comertului exterior al Romāniei, īn repozitionarea tarii noastre īn planul relatiilor economice internationale, īn cadrul organizatiilor internationale cāt si al modificarii fluxurilor tranzactiilor comerciale.

Actuala politica īn domeniul īncheierii acordurilor de comert liber este īn concordanta cu politica Uniunii Europene. Romānia are īncheiate acorduri de comert liber cu acele tari care au negociat acorduri similare cu Uniunea Europeana. Legislatia Romāniei īn domeniul politicii comerciale si al relatiilor externe este, īn mare masura, īn concordanta cu legislatia comunitara.

Romānia va aplica tariful vamal comun din ziua aderarii la Uniunea Europeana. Analizānd aspectele teoretice ale politicii comerciale comune, stadiul implementarii acesteia īn Romānia, ,,pregatirea graduala" a tarifului vamal national si politicii vamale nationale pentru aplicarea propriu-zisa a tarifului vamal comun, am reliefat implicatiile aplicarii acestuia la nivelul armonizarii legislativ-institutionale, al protectiei economiei nationale si al tranzactiilor de comert exterior pe categorii de marfuri, cāt si la nivelul relatiilor internationale ale Romāniei.

Astfel, referitor la calitatea de membru al OMC, aderarea Romāniei la Uniunea Europeana nu va aduce schimbari importante īn privinta obligatiilor asumate de Romānia īn cadrul OMC, angajamentele asumate īn cadrul viitoarelor negocieri comerciale multilaterale vor fi īn conformitate cu obiectivul aderarii la Uniunea Europeana.



Avantajul principal al adoptarii tarifului vamal comun pentru exporturile Romāniei īl reprezinta accesul liber sau preferential a produselor nationale pe piata europeana sau pe pietele terte cu care UE are relatii comerciale preferentiale.

Liberalizarea importurilor are ca avantaje, cresterea ofertei de produse de calitate, importate fara taxe din Uniunea Europeana sau cu taxe mici din tarile terte, fiind pozitiva pentru consumatorii interni.

De asemenea liberalizarea poate avea ca efecte pozitive specializarea īn productia de bunuri nationale pentru care avem un avantaj comparativ, cresterea competitivitatii produselor nationale pe piata interna si externa, urmare a concurentei importurilor de calitate si ieftine.

Promovarea exporturilor si stimularea lor pe piata libera europeana va avea efecte pozitive si poate conduce la performanta productiei nationale.

Prin adoptarea politicii comerciale comune interesele comerciale ale Romāniei īn cadrul organismelor internationale vor fi promovate de Uniunea Europeana.

Beneficiile, īn plan comercial, implicate de aderarea la Uniunea Europeana sunt determinate de valorificarea oportunitatilor de acces pe piete terte cu care Uniunea Europeana a īncheiat acorduri comerciale preferentiale.

Eliminarea taxelor vamale la importurile din Uniunea Europeana poate conduce la cresterea optiunilor de alegere din partea producatorilor īn privinta bunurilor de productie si a tehnologiilor utilizate. De asemenea consumatorii vor avea de ales o diversitate de bunuri la preturi accesibile.

Īn planul relatiilor economice internationale, adoptarea de catre Romānia a politicii comerciale comune, va determina armonizarea angajamentelor tarii noastre īn OMC cu cele ale UE, aderarea la Spatiul Economic European, participarea la acordurile preferentiale de parteneriat euro-mediteranean si de parteneriat īntre UE si tarile Africii, Caraibelor si Pacificului (ACP), precum si la acordurile de comert liber ale UE cu tari latino-americane si din Golful Persic si cu alte tari cu care UE ar putea īncheia acorduri pāna la aderarea Romāniei.

Aplicarea de catre Romānia a taxelor vamale din tariful vamal comun va conduce si la modificarea fluxurilor comerciale.

Principalii parteneri ai accesului pe piata Romāniei vor fi actualele si viitoarele membre ale Uniunii Europene.

Romānia va trebui sa faca fata liberalizarii comertului cu tarile membre, astfel īncāt productia nationala sa aiba putin de suferit pentru a nu se produce dezechilibre economice si sociale.

Cu privire la orientarea geografica a comertului exterior, aceasta va fi atāt la import cāt si la export, īn principal cu Uniunea Europeana si cu tarile terte dezvoltate.

Īn relatiile Romāniei cu Rusia, prin adoptarea tarifului vamal comun, posibilitatea dezvoltarii schimburilor comerciale, avānd īn vedere piata de desfacere a acesteia si necesitatile la importul din Rusia, consider ca poate fi determinata doar de decizii politice bilaterale īntre cele doua state, chiar daca din punct de vedere comercial, politica se va face la Comisia Europeana. Romānia are traditie pe piata Rusiei si a spatiului ex-sovietic, importurile dn Rusia, īn special īn domeniul petrolului si gazelor sunt importante pentru Romānia.

Īn relatiile Romāniei cu Statele Unite ale Americii, desi teoretic promovarea exporturillor romānesti pe aceasta piata ar fi apreciata, consider ca, cresterea calitativa si valorica a importurilor īn Romānia, īn special prin investitii directe ar contribui mai mult la dezvoltarea schimburilor bilaterale.

Īn relatiile economice ale Romāniei cu tarile latino - americane si africane, adoptarea tarifului vamal comun nu va crea probleme deosebite, deoarece comertul exterior cu aceste tari este redus.

Din punct de vedere al tranzactiilor comerciale ale Romāniei, adoptarea tarifului vamal comun implica avantaje si costuri, acestea fiind vizibile sau usor de anticipat si īn prezent.

Astfel īn domeniul productiei industriale intervin si costuri, reducerea protectiei vamale afecteaza productia acelor marfuri industriale care lipsite de apararea taxelor vamale la importul produselor straine concurente, devin necompetitive pe piata interna.

Pentru produsele agricole, tariful vamal comun ,,impune" cresterea calitatii produselor agricole pentru a face fata concurentei externe cu produse care vor circula liber sau cu taxe vamale cu un grad de protectie scazut.

Pentru a observa impactul integrarii comerciale asupra productiei nationale trebuie analizate si avantajele comparative ale productiei nationale fata de cea a UE, de asemenea specializarea pe anumite ramuri ale economiei.

Schimburile comerciale ale Romāniei cu UE ramān dominate de specializarile industriale traditionale intensive īn munca (industria textila si a prelucrarii lemnului) sau īn materii prime.

Romānia detine avantaje comparative īn industriile traditionale intensive īn forta de munca ieftina (īmbracaminte, īncaltaminte) si dezavantaje īn industriile intensive īn capital uman specializat si īn cele bazate pe tehnologia avansata.

Structura comertului exterior al Romāniei cu Uniunea Europeana se caracterizeaza, pentru Romānia, pe doua domenii relativ opuse, si anume exportul produselor care necesita forta de munca mare si putin calificata si cel al produselor din industriile intensive īn capital. Situatia avantajelor comparative ale Romāniei īn raport cu UE, arata ca Romānia este specializata īntr-un numar mic de sectoare.



Avantajele comparative ale Romāniei se concentreaza pe cāteva sectiuni ale nomenclatorului combinat: materii textile si articole din acestea, īncaltaminte, metale comune si articole din metale comune, marfuri si produse diverse si produse din lemn.

Dezavantajele comparative ale Romāniei se concentreaza pe sectiuni care cuprind produse care necesita exigente sporite din punct de vedere al specializarii fortei de munca, al gradului de prelucrare si calitatii materiilor prime īncorporate.

Suprimarea totala a taxelor vamale la importul produselor agricole, originare din Uniunea Europeana, īn momentul aderarii, ar putea afecta, īn special, productia nationala de produse agricole care beneficiaza de protectie vamala ridicata.

Concurenta importurilor din Uniunea Europeana va fi mai dura, deoarece la momentul integrarii Romāniei, vom avea concurenti si pe noii membrii ai UE, cu un potential mare la exportul produselor agricole (Ungaria, Polonia), sau candidati care vor fi membrii (Bulgaria).

Avantajele, teoretice la acest moment, ale eliminarii taxelor vamale la importul produselor agricole romānesti pe piata UE pot fi dezvoltarea exportului romānesc si competitivitatea pe piata externa.

De exemplu, avantajele adoptarii tarifului comun al Uniunii Europene īn domeniul industriei electrotehnice si electronice romānesti vor fi determinate de accesul liber la piata UE care vor favoriza exporturile, accesul privilegiat al produselor romānesti pe pietele tarilor cu care UE are īncheiate acorduri comerciale preferentiale, de asemenea importul fara taxe vamale din UE sau cu taxe vamale reduse din tarile terte a bunurilor necesare industriei electrotehnice si electronice nationale.

Principalul dezavantaj, resimtit si īn perioada preaderare, este determinat de cresterea importurilor de produse electrotehnice performante, īn special la bunurile electrotehnice si electronice de consum, ofertantii fiind companii importante europene. Astfel, liberalizarea importului din UE a determinat cresterea importurilor afectānd astfel producatorii romāni consacrati, de produse electrocasnice de larg consum (frigidere, combine frigorifice, masini de spalat, aspiratoare, aragaze), altfel costurile sunt generale si similare cu cele din celelalte domenii.

Cu privire la protectia vamala, īn sectorul autovehiculelor importate īn UE, aceasta este relativ ridicata. UE aplica o taxa vamala de 10% pentru importul de autoturisme, iar Romānia, īn baza tarifului national aplica o taxa vamala de 30% pentru autoturismele importate din tarile terte. Desi īn ultimii ani īn Romānia au crescut importurile si vānzarile de automobile performante, eliminarea taxelor vamale īn anul 2002 la importul de autoturisme originare din Uniunea Europeana sau Cehia au afectat producatorii interni Dacia Renault si Daewoo.

Sistemul de leasing, agreat de cumparatori, a afectat de asemenea vānzarea de automobile romānesti. Desi īn ambele fabrici de autoturisme participa investitori straini de marca, romānii au preferat sa cumpere automobile din tarile Uniunii Europene, Germania, Franta, Italia, Cehia. Producatorul intern Daewoo Craiova este cel mai afectat de liberalizarea importurilor la autoturisme.

Dar, eliminarea taxelor vamale a condus la cresterea numarului de autoturisme performante, de asemenea a condus la dezvoltarea investitiilor īn Romānia pentru productia de piese de schimb si accesorii pentru autoturisme.

Din analiza impactului comercial al adoptarii tarifului vamal comun de catre noile state membre, pe termen scurt si mediu, se poate concluziona pentru Romānia ca efectele pozitive ale integrarii comerciale sunt mult mai mari decāt posibilele consecinte negative care se vor manifesta, īn principal, īn perioada imediat urmatoare aderarii.

Īn sensul celor prezentate, implicatiile adoptarii tarifului comun asupra comertului Romāniei trebuie cunoscute, īn substanta, īnainte de aderare pentru a fi fructificate avantajele accesului liber sau preferential al produselor nationale pe pietele membrilor si ai tarilor terte si al produselor acestora pe piata interna, pentru a atenua costurile cauzate de aplicarea unor taxe vamale mai mici sau de 0% si a acorda o atentie sensibila gradului de protectie a economiei nationale fata de concurenta externa ,,eliberata" de barierele tarifare, pentru a īntelege avantajele si importanta reprezentarii de catre Uniunea Europeana a intereselor comerciale ale Romāniei, de asemenea pentru a īntelege noul statut al Romāniei, ca membru al Uniunii Europene, īn cadrul relatiilor economice internationale.



Dragan Gabriela, Romānia si managementul instrumentelor structurale, IER, 2004, pag.7 .

Ciucur Dumitru, coordonator, Economie, Edit. Economica, 2001, pag: 699

Misu Negritoiu, Salt īnainte, Edit. Expert, 1996, pag. 228










Document Info


Accesari: 6088
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )