CLASA UMBRISOLURI
Umbrisolurilor cuprinde solurile cu epipedon umbric, adica cele care au ca orizonturi de diagnoza orizontul A umbric si orizont intermediar A/C, A/R sau Bv tot cu culori de A umbricDin aceasta clasa fac parte 919f52j doua tipuri de soluri si anume: Nigrosolurile si Humosiosolurile.
1 Nigrosolurile sunt cunoscute din clasificarile anterioare sub numele de soluri negre acide sau brune acide profund humifere sau brune acide de pajisti subalpine.
1) orizont Au cu crome sub 2 2) īn zona montana superioara din Carpati unde ocupa sub 1% din suprafata totala a tarii3) pe roci predominant acide, granite, grandiorite, sisturi cristaline, gresii si conglomerate silicioase- relief montan pe versanti cu panta mica sau moderatala altitudini cuprinse īntre 1000 si 1600 m
- climat umed si racoros, cu temperaturi medii anuale cuprinse īntre 3 si 60C, cantitati medii anuale de precipitatii īntre 800 si 1400 mm- vegetatia ierboasa de pajisti secundare montane4) procesul de solificare este orientat īn directia debazificarii si acidificarii puternice Vegetatia erbacee favorizeaza prin descompunerea resturilor organice formarea unei cantitati mai mari de humus īnchis la culoare, 5) profil: Au-A/C(Bv)-C sau R6) textura de la mijlocie grosiera pāna la fina si īn general nediferentiata pe profil. Structura solului este īn cea mai mare parte grauntoasa īn Au si poliedrica īn Bv. - Gradul de saturatie īn baze si pH-ul sunt scazute atāt īn Au cāt si īn Bv. Īn general, V scade sub 53%, adeseori sub 20%, iar pH-ul sub 2 Humosiosolurile (HS)1.) orizont Au cu crome sub 2 si orizont A/C, A/R sau Bv2) īn etajul alpin superior din Carpati-ele ocupa o suprafata de 0,1% din suprafata totala a tarii3) pe roci consolidate, acide sau intermediare, granite, granodiorite, sisturi cristaline, gresii si conglomerate silicioase sau pe materiale parentale rezultate din dezagregarea acestor roci- relieful este caracteristic etajului alpin, cu altitudini peste 1800m- climatul este foarte rece si foarte umed, t.m.a+3 si -30C, precipitatii anuale peste 1000 mm- vegetatia din pajisti alpine de graminee4climat: rece si umed, bioacumularea si humificarea sunt slabe, rezultānd putin humus, acid, īnchis la culoare5) profil: Au-A/R(A/C)-R(C)6) textura grosiera la mijlocie, nediferentiata pe profil, cu mult schelet si structura grauntoasa slab dezvoltata
soluri acide la puternic acide (pH=4,00-5,50), puternic debazificate, gradul de saturatie īn baze scazānd pāna la 5-10%7) subtipuri tipic, cambic, litic8) fertilitate scazuta datorita volumului edafic redus, aciditatii si troficitatii minerale scazute
CLASA ANDISOLURI Andosolurile (AN)1) orizont A molic, A umbric sau A ocric urmat de un orizont intermediar AC, AR, Bv2) īn muntii vulcanici din Carpatii Orientali si Apuseni- Ele ocupa circa 166.000 ha ceea ce reprezinta 0,7% din suprafata tarii3) andosoluri sunt materialele parentale rezultate din dezagregarea si alterarea rocilor eruptive efuzive (vulcanice)- relieful este tipic montan vulcanic cu altitudini cuprinse īntre 1200-1800 m
- climatul este īn general umed si racoros, cu t.m.a 3-60C, precipitatii medii anuale īntre 900 si 1300 mm
- Andosolurile s-au format sub paduri de molid, molid si fag sau chiar fagete pure dar si sub vegetatie subalpina, alcatuita din raristi de molid ci ienupar si asociatii de jnepenisuri 4) are loc o intensa alterare si debazificare si formare de compusi amorfi de tip allofanic- andosolurile au orizonturi inferioare īmbogatite īn materie organica si cu culori negricioase5) pe profil: Au-A/C(A/R)C sau R
6) textura nediferentiata pe profil, iar structura grauntoasa, slab dezvoltata īn orizontul Au- au un continut foarte mare de humus, 7) subtipuri tipic, cambic8) fertilitate variabila īn raport cu volumul lor edafic si cu pozitia lor pe versant. Īn general, andosolurile au o fertilitate ridicata pentru molidisuri si mijlocie pentru fagete
CLASA PELISOLURI Soluri cu orizont pelic (Z) sau vertic (Y)Īn aceasta clasa au fost incluse doua tipuri de soluri: Pelosolurile si Vertosolurile.
Pelosolurile (PE)1)orizontul pelic (z)2) pe suprafete restrānse din Subcarpati, Piemonturile Vestice, Cāmpia de Vest, Podisul Transilvaniei, Podisul Sucevei, Cāmpia Jijiei, Podisul Getic3) pe materiale parentale cu textura fina care contin cel putin 30% argila- īn regiunea de dealuri, piemonturi, podisuri, cāmpii, depresiuni, la altitudini cuprinse frecvent īntre 150-200 m si 400-600 m
- climate relativ umede, cu precipitatii cuprinse īntre 530-900 mm, t.m.a de la 6-7 la 9-100C- vegetetie de pajisti4) . Datorita continutului ridicat īn argila gonflanta a materialului parental, īn procesul de formare al acestor soluri dominante sunt procesele vertice 5) profil Az-C sau Az-Bz-C6) textura fina nediferentiata sau foarte slab diferentiata pe profil. Sunt soluri practic nestructurate compacte si cu o porozitate de aeratie mica
-gradul de saturatie īn baze este cuprins īntre 70%-90-95%, sunt soluri slab acide la neutre (ph 6.0-7.0).7) subtipuri tipic, brunic, brun mezobasic vertic, argic,gleic, stagnic
8) Datorita proprietatilor fizice, fizico-mecanice, termice si de aeratie nefavorabile, pelosolurile au o fertilitate foarte scazutaVertosolurile (VS)1) orizont vertic y2) suprafete restrānse din Subcarpati, Piemonturile vestice, Cāmpia de Vest, Podisul Transilvaniei, Podisul Sucevei, Cāmpia Jijiei, Podisul Getic3) pe materiale parentale cu textura fina care contin cel putin 30% argila- īn regiunea de dealuri, piemonturi, podisuri, cāmpii, depresiuni, la altitudini cuprinse frecvent īntre 150-200 m si 400-600 m- climate relativ umede, cu precipitatii cuprinse īntre 530-900 mm, t.m.a de la 6-7 la 9-100C- vegetetie de pajisti4) . Datorita continutului ridicat īn argila gonflanta a materialului parental, īn procesul de formare al acestor soluri dominante sunt procesele vertice5) profil: Ay-By-C sau numai Ay-C
6) textura este fina (argiloasa sau argilo-lutoasa), nediferentiata sau slab diferentiata pe profil. Vertosolurile sunt practic nestructurate, compacte si cu aeratie defectuoasa- gradul de saturatie īn baze cuprins īntre 70-80 pāna la 90-95%- aciditatea variaza de la neutra la slab acida - pH-ul fiind cuprins īntre 6-77) subtipului tipic, brunic, stagnic, gleic, sailnic si alcalic8) datorita proprietatilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice si de aeratie nefavorabile, vertisolurile au o fertilitate scazuta
|
