Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




DISPARITATILE INFRAREGIONALE OLTENIA

geografie


DISPARITĂŢILE INFRAREGIONALE OLTENIA


Daca, de exemplu, regiunile Sud sau Nord-Est ar putea fi considerate relativ omogene în privinta nivelului de dezvoltare al judetelor, iar regiunile Bucuresti-Ilfov si Sud Est regiuni polarizante (ale caror teritorii, aproape în întregime, sunt puternic influentate de centrele Bucuresti si Constanta), regiunea Oltenia este mai omogena. Chiar daca municipiul Craiova este de departe cel mai important oras din regiune - vechea capitala a regiunii istorice de secole - influenta sa în regiune nu este atât de evidenta. Nu putem vorbi despre o hipertrofie a capitalei regionale asa cum, la nivel national, se poate spune despre Bucuresti si, oarecum, de Cluj, in Regiunea Nord-Vest.



Exista totusi disparitati privind regiunea Oltenia. Toate cele cinci judete care formeaza regiunea Oltenia trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca judetele industrializate din nord (Gorj si Vâlcea) au fost puternic afectate de restructurarea industriala, ducând la o crestere corespunzatoare a somajului, zona agricola din sud, cuprinzând judetele Dolj, Olt si Mehedinti este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, având ca rezultat adâncirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional subdezvoltate.

Diferentele dintre cele cinci judete încep cu marimea teritoriilor lor si a populatiei: daca judetul Dolj este considerat un judet mare privind atât suprafata, cât si populatia (al 7-lea, respectiv al 5-lea în România), restul de 4 sunt judete mici (Gorj, Mehedinti) sau medii (Vâlcea, Olt).


  Unitatea teritoriala

Total

Urban

% din total

Rural

% din total

Locuitori/kmp

Dolj







Gorj







Mehedinti







Olt







Valcea







Oltenia







Romania







Sursa: Statistica Teritoriala, 2004

Structura populatiei indica un procent de 60,7% in mediul rural in judetul Olt fata de 54,7% la nivel regional, ceea ce denota un puternic caracter rural al judetului, urmat de judetul Gorj (57,6%) si.Valcea (56,4%).

Pentru a obtine o analiza clara a disparitatilor dintre judetele regiunii, este nevoie de compararea unui numar specific de indicatori:

Unitate teritoriala

Castigul salarial nominal mediu net lunar (2003)

Rata somajului
(2003)

DOLJ



GORJ



MEHEDINŢI



OLT



VÂLCEA



OLTENIA



ROMÂNIA



Sursa: Statistica Teritoriala, 2004

Diferenta evidenta dintre salariul nominal în judetul Gorj comparativ cu celelate judete ale regiunii este legata de nivelul mai ridicat al salariilor în activitatile miniere.

Evolutia somajului în ultimul deceniu arata o evolutie relativ similara între judete, exceptând judetul Gorj, unde dinamica fo 20120u209u rtei de munca din industria miniera a dus la o evolutie mai speciala a somajului:



Evolutia ratei somajului 1992/2003














ROMÂNIA













Nord Est













Sud Est













Sud













Oltenia













Dolj













Gorj













Mehedinti













Olt













Vâlcea













Vest













Nord Vest













Centru













Bucuresti













Sursa: Anuarul Statistic al României

Datorita amenintarilor miscarilor sociale, procesul de restructurare miniera (inclusiv restructurarea locurilor de munca) a suferit întârzieri pâna în 1997. Procesul a demarat în 1997 ducând la cresterea rapida a somajului în judetul Gorj. Evolutia ratei somajului in Gorj în perioada 1996-2003 a fost una dintre cele mai evidente în România: de la 2,3% în 1996 (cel mai scazut nivel din tara), la 14,3% în 1999, 12,8% în 2000, 10,3% in 2001 si 9,1 in 2003. Ca rezultat, daca pâna în 1996 judetul Gorj a avut cea mai scazuta rata a somajului în Oltenia, în 1999 si 2000 se situa pe primul loc iar in 2003 pe locul al treilea. Dupa 1996 industria judetului Gorj a pierdut aproape 23.000 locuri de munca, in timp ce agricultura a câstigat aproape 5000 locuri de munca.

Judetul Olt a fost de asemenea, unul dintre judetele unde procesul restructurarii industriale a avut drept consecinta pierderi de locuri de munca. Dar, spre deosebire de judetul Gorj, Olt este un judet puternic agricol, o mare parte a angajatilor din industrie reorientându-se catre activitati agricole. Dupa 1996, în judetul Olt, în industrie s-au pierdut aproximativ 10.000 locuri de munca, in timp ce în agricultura locurile de munca au crescut constant pana in 2000, (cu un plus de aproximativ 8.000 locuri de munca), dupa care s-a constatat o scadere de 2000 de locuri de munca in 2001, astfel ca incepand cu anul 2002 rata somajului a cunoscut din nou un trend ascendent.

Daca in anii 2000-2001 diferentele între judetele cu cea mai ridicata respectiv cea mai scazuta rata a somajului - era semnificativa ( 3,3 puncte procentuale in 2000 intre Gorj si Olt si 6,1 puncte procentuale in 2001 intre Valcea si Olt) incepand cu anul 2002 aceste diferente s-au redus treptat, in anul 2003 fiind de numai 2,6 puncte procentuale intre Olt si Dolj.

Aceasta dependenta de industria miniera cu consecintele sale sociale, este dovedita de existenta pe teritoriul judetului Gorj a tuturor celor 3 zone defavorizate din Oltenia, create în principalele zone de exploatare a carbunelui, unde procesul restructurarii a creat cele mai importante probleme sociale.

Relieful regiunii este una din caracteristicile care diferentiaza judetele: daca Olt si Dolj au un relief dominat de câmpie, Gorj, Vâlcea si Mehedinti au un relief montan într-un procent important. Prin urmare turismul in cele trei judete, având o infrastructura suficient dezvoltata si potential în zonele montane, ar putea atrage o parte importanta a locurilor de munca pierdute în industrie si sectorul minier. Turismul cultural si religios ar putea fi de asemenea dezvoltat regiunea beneficiind de o mostenire culturala importanta. Fluviul Dunarea, situat în partea de sud a judetelor Olt si Dolj, nu a reprezentat pana acum o sursa pentru crearea de locuri de munca în turism, infrastructura specifica în aceasta parte a regiunii fiind slab dezvoltata.

Un alt aspect important în analiza disparitatilor sub-regionale este situatia infrastructurii:

Unitatea teritoriala

Cai ferate

Din care electrificate

Densitatea la 1000 mp

Drumuri publice

Din care modernizate

Densitatea la 1000 mp

Porturi fluviale

Aeroporturi civile

DOLJ









GORJ









MEHEDINŢI









OLT









VÂLCEA









OLTENIA









România









Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004

Judetele Gorj si Olt au o infrastructura relativ bine dezvoltata privind reteaua de transport rutier si cai ferate, sprijinind activitatea industriala a judetelor si care, împreuna cu facilitatile oferite de portul Corabia, creeaza oportunitati bune pentru exporturi pe cale fluviala. La nivelul anului 2003, judetul Olt se afla pe locul 1 in România in ceea ce priveste numarul de km de drumuri judetene si comunale modernizate. Judetul Dolj se situeaza pe ultimul loc în regiune în privinta densitatii drumurilor publice la 100 Kmp teritoriu si pe locul 3 in ceea ce priveste densitatea liniilor de cale ferata la 1000 Kmp teritoriu.



Nr. localitati

Nr. localitati conectate la reteaua de gaz 2003

% din total

Nr. localitati conectate la reteaua de apa 2003

% din total

Nr. localitati care beneficiaza de energie termica 2003

% din total

Procent locuinte cu acces la electricitate 2002

DOLJ









GORJ









MEHEDINŢI









OLT









VALCEA









Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004 Recensamântul Populatiei si Locuintelor, 2002


In ceea ce priveste retelele de utilitati, judetele Mehedinti si Dolj se situeaza pe ultimele locuri privind numarul oraselor si comunelor conectate le reteaua de gaz. Mehedinti este singurul judet din România fara nici o localitate conectata la reteaua de gaz. Pâna la sfârsitul anului 2004, este planificata racordarea la retea a 8 comune si orase, în conformitate cu strategia de dezvoltare a Consiliului Judetean Mehedinti. Privind volumul de gaz natural distribuit, judetul Dolj se situeaza pe locul 3 ca volum total distribuit si pe primul loc privind gazul distribuit pentru uz casnic. Aceasta situatie este determinata de volumul ridicat de gaz distribuit municipiului Craiova, aratând discrepanta uriasa între capitala judetului si zona rurala, cea mai evidenta în judetul Dolj. Aceeasi situatie este prezenta si în privinta retelei de distributie a apei potabile: chiar daca judetul Dolj este pe penultimul loc în România ca numar de localitati conectate la reteaua de apa, inaintea judetului Giurgiu, simpla lungime a retelei îl situeaza pe locul 28 în România si pe locul 2 în Oltenia, dupa Gorj. Dolj este al 4-lea judet în România si primul în Oltenia ca volum de apa potabila distribuita. Desigur, Craiova este beneficiarul aproape al întregii cantitati.

Municipiul Craiova este "responsabil" si pentru plasarea judetului Dolj în top în regiunea Oltenia referitor la principalii indicatori privind profilul dezvoltarii umane

Unitatea teritoriala

Biblioteci: cititori inscrisi la 1000 locuitori 2003

Abonamente TV la 1000 locuitori - 2003

Nr. Persoane la 1 doctor


Înscrieri în învatamântul superior 2003/2004 (%din populatia 15-24 ani)

Angajati în activitatea de cercetare dezvoltare (la 10.000 pers ocupate civile) 2003

Nr. anual spectatori la cinematograf (la 1000 locuitori)

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2004

Diferenta mare între Dolj si celelalte patru judete privind înscrierile în învatamântul superior, si numarul angajatilor in activitatea de cercetare-dezvoltare se datoreaza existentei unui puternic centru universitar în Craiova, cunoscut ca al 2-lea cel mai important centru cultural din sudul României dupa Bucuresti.

Disparitati evidente între cele cinci judete ale Olteniei se înregistreaza în sectorul turismului. Exista discrepante enorme între capacitatea de cazare a judetului Vâlcea si a celorlalte 4 judete: 70% din întreaga capacitate de cazare a regiunii Oltenia se gaseste in Vâlcea. Aceasta situatie este determinata de numarul mare al statiunilor balneo-climaterice din muntii judetului Vâlcea, cu ape minerale si o infrastructura buna în domeniul terapiei medicale. Judetele Gorj si Mehedinti sunt cunoscute mai ales pentru turismul rural si montan, însa infrastructura hotelurilor nu este foarte dezvoltata. Mehedinti, Dolj si Olt au o buna oportunitate de dezvoltare datorita fluviului Dunarea, dar turismul în regiunea fluviala este doar planificat a se dezvolta, singura parte a Dunarii suficient de bine dezvoltata pentru turism din România fiind Delta. Municipiul Craiova, unul dintre cele mai vechi orase din România si unul dintre cele mai importante centre culturale ale tarii, atrage mai putin turisti decât ar putea oferi potentialul sau, fiind izolata în mijlocul câmpiei Olteniei, relativ departe de zonele turistice traditionale.


In ceea ce priveste zonele rurale, Oltenia este singura regiune din România in care toate judetele componente au un nivel de dezvoltare al zonelor rurale redus sau foarte redus (dupa cum se observa pe harta de mai jos):



Relatia dintre dezvoltarea rurala si urbanizarea regiunii s-a dovedit de asemenea extrem de relevanta. Cu cât distanta între un sat si cel mai apropiat oras este mai mare, cu atât este mai mare probabilitatea ca acesta sa fie sarac. La nivelul judetelor, cu cât urbanizarea este mai ridicata, cu atât sunt mai dezvoltate satele. La nivel national, saracia prezenta în apropierea marilor orase este specifica pentru satele din Iasi, Galati si Braila. Cazul opus de sate dezvoltate în contextul unei urbanizari scazute a fost identificat în judetele Suceava si Dâmbovita. Cea mai buna situatie pare a fi cea a satelor dezvoltate în contextul unor judete puternic urbanizate ca Sibiu, Brasov, Hunedoara si Ilfov. Satele regiunii Oltenia nu se încadreaza in nici una din aceste situatii extreme.

Tabelul xxx: Nivelul mediu de dezvoltare rurala pe judete (1992-2002)


Nivelul mediu al dezvoltarii satului la nivel de judet[1]

Loc în clasamentul judetean

Rata schimbarii (1992=100)






Dolj



Loc 23/41


Gorj



Loc 27­/41


Mehedinti



Loc 34/41


Olt



Loc 28/41


Valcea



Loc 33/41


Sursa: NHDR 2005


Din tabelul de mai sus se poate observa ca judetele Dolj si Mehedinti înregistreaza cele mai înalt ritmuri de dezvoltare rurala (peste 10%), în timp ce judetele Gorj si Olt cunosc dezvoltari modeste în mediul rural (sub 5%). Dat fiind faptul ca doar un singur alt judet din tara (Bistrita-Nasaud) mai are un ritm de dezvoltare al satelor de peste 10%, iar o serie larga de judete înregistreaza regrese privind dezvoltarea rurala (de exemplu judetul Neamt are o rata a schimbarii de 90, adica o involutie de 10% fata de 1992), s-ar putea spune ca regiunea S-V Oltenia este pe drumul cel bun.


Totusi, evolutia pozitiva a regiunii se explica si prin punctul de plecare întârziat, în sensul ca toate judetele regiunii S-V Oltenia au fost atât în 1992, cât si în 2002 în a doua jumatate a clasamentului judetean privind dezvoltarea zonelor rurale.


Calculul indicelui de dezvoltare umana (IDU) la nivelul satelor din regiunea S-V Oltenia confirma faptul ca mediul rural din aceasta zona nu are un nivel de dezvoltare adecvat. Tabelul de mai jos prezinta deflacat componentele IDU pentru sate la nivel regional.


Tabelul xxx: Dezvoltarea umana a satelor la nivel de judet, 2002


Judete

Loc la nivel national

Indicele dezvoltarii umane

Factorul uman

Factorul demografic

Factorul material

Factorul de izolare

Valcea

33 din 41






Mehedinti

32 din 41






Olt

28 din 41






Gorj

25 din 41






Dolj

22 din 41






Sursa: NHDR 2005


Se poate observa ca exista diferentieri intra-regionale semnificative în ceea ce priveste mediul rural. În judetul Dolj exista o lipsa de capital uman. În Vâlcea demografia lasa de dorit, în sensul unui spor negativ al populatiei. Judetul Olt se confrunta în mediul rural cu probleme de ordin material, dar si cu izolarea unor comunitati rurale care nu au înca acces corespunzator la infrastructura.


Între aspectele pozitive care reies din datele prezentate se remarca calitatea capitalului uman si conditiile materiale prielnice în Gorj, avantajele oferite de demografie în Dolj si gradul mai redus de izolare al satelor din Vâlcea.


Daca grupam satele în functie de nivelul lor de dezvoltare în cinci categorii - foarte sarace, sarace, mediu dezvoltate, dezvoltate si respectiv cu un nivel maxim de dezvoltare - putem obtine o serie de comparatii atât la nivel intra- cât si inter-regional. Metodologia de calcul se bazeaza din nou pe Indicele dezvoltarii umane (IDU).


Tabelul xxx: Nivelul dezvoltarii satelor la nivel de judet, 2002

Judete

Sate foarte sarace

Sate sarace

Sate mediu dezvoltate

Sate dezvoltate

Sate cu nivel maxim de dezvoltare

Total %

Gorj







Olt







Dolj







Valcea







Mehedinti







Sursa: NHDR 2005


În tabelul de mai sus se poate observa faptul ca peste jumatate din satele situate în judetele Vâlcea si Mehedinti sunt sarace sau foarte sarace. Judetul Olt în schimb are cel mai redus procentaj de sate care sa fi atins un nivel de dezvoltare cu adevarat corespunzator. În Gorj, peste 10% din sate pot fi considerate cu adevarat dezvoltate, fiind judetul cu nivelul cel mai bun de dezvoltare al comunitatilor rurale.


Daca facem comparatii cu judetele din alte regiuni, constatam o performanta destul de modesta a satelor din regiunea S-V Oltenia. Exista judete unde procentajul satelor foarte sarace este de sub 5% (Brasov, Harghita, Ilfov), sau unde ponderea satelor cu nivel maxim de dezvoltare depaseste 40% (Constanta, Timis, Brasov, Harghita, Ilfov). Este adevarat ca sunt judete care au un nivel de dezvoltare rurala deplorabil, având un procent al satelor foarte sarace foarte ridicat cum ar fi Botosani (49,7%) sau Vaslui (53,8%). Prin urmare se poate si mai rau, dar pe ansamblu valorile înregistrate în S-V Oltenia plaseaza regiunea sub media nationala de dezvoltare a satelor.


Ce trebuie remarcat este faptul ca daca la nivel national disparitatile intra-regionale privind dezvoltarea satelor sunt în general considerabile, în cadrul regiunii S-V Oltenia problema dezvoltarii rurale este comuna tuturor judetelor componente, cu variatii mai reduse decât în alte regiuni. Acest fapt ar trebui sa faciliteze o politica regionala mai coerenta de dezvoltare a mediului rural, prin fundamentarea unui interes comun pentru toate judetele regiunii.











































































Indicii sunt calculati ca scoruri factoriale, care au fost transformate în scoruri Hull cu o medie de 50 si o abatere standard de 14. Valorile la nivel de judet sunt calculate ca medii ponderate cu populatia satelor în 2002.;


Document Info


Accesari: 2652
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )