Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA

geografie


INFRASTRUCTURA REGIUNII SUD-VEST OLTENIA


5.1. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

Regiunea Oltenia este traversata de doua din cele trei coridoare Pan-europene care intersecteaza Romānia, si anume coridorul IV - Berlin/ Nurenberg - Praga - Budapesta -Constanta - Istambul - Salonic si coridorul VII fluviul Dunarea.

Fig. 5.1. Coridoare pan-Europene in Sud-Estul continentului



5.1.1. Reteaua de cale ferata

Regiunea Sud Vest Oltenia dispunea la 31 decembrie 2003 de o retea de cai ferate de 997 km, reprezentand 9 % din totalul national. Liniile electrificate au o lungime de 505 km, reprezentānd 50,65% din lungimea cailor ferate ce strabat regiunea (fata de 35,8% cāt este media nationala) iar liniile ferate duble reprezinta 241 km (24,17% din totalul regiunii, comparativ cu 26,76% media nationala). Cu toate acestea, densitatea cailor ferate in regiune este cea mai mica din tara - 34,1 km/1000 km².

Tab Liniile de cale ferata in exploatare la 31 decembrie 2003 (Km)

Regiunea

Total

Din care electrificate

Linii cu ecartament normal

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor la 1000 km²,

Total

Cu o cale

Cu doua cai

Romania








Nord Est








Sud Est








Sud








Sud Vest








Dolj








Gorj








Mehedinti








Olt








Valcea








Vest








Nord Vest








Centru








Bucuresti









Asa cum se poate vedea din figura 5.2, numai judetele Olt si Gorj au o densitate comparabila cu cea nationala (dar sub medie) in timp ce Vālcea, Mehedinti si Dolj sunt printre ultimele din Romānia in ceea ce priveste densitatea.liniilor ferate pe mia de km² de teritoriu.

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

Īn particular, zona de cāmpie - de-a lungul Dunarii de la Drobeta Turnu Severin pāna la Calafat si de la Calafat pāna la Corabia -, cāt si regiunea deluroasa dintre Tārgu Carbunesti si Ocnele Mari nu beneficiaza deloc de retea de cale ferata. Mai mult, nu exista conexiune directa pe calea ferata de la Rāmnicu Vālcea la Pitesti si Bucuresti.

Principala magistrala de cale ferata este Bucuresti - Timisoara si traverseaza regiunea de la est la vest fiind si singura linie dubla din regiune. A doua ca importanta este Craiova - Simeria si traverseaza regiunea de la sud la nord. Acestea sunt singurele linii electrificate. Alte linii importante sunt Craiova - Calafat, Strehaia - Motru, Craiova - Piatra-Olt - Rāmnicu Vālcea. Piatra Olt este nod de cale ferata avānd legaturi directe cu Rāmnicu Vālcea, Pitesti, Caracal-Corabia. Toate acestea insa sunt linii simple, neelectrificate. Toate orasele importante din regiune au statii de cale ferata.

Un dezavantaj major īl constituie insa faptul ca nu exista punte de trecere a frontierei pe calea ferata la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia si la Calafat si Corabia spre Bulgaria. Ca urmare, schimburile comerciale īntre regiune si tarile īnvecinate sunt īngreunate.




Tab. 5.1. Date despre rutele feroviare existente

Ruta

Distanta (km)

Cel mai bun timp de parcurs

Bucuresti - Caracal -Craiova


2 h 40 min

Craiova - Slatina - Pitesti


2h 26 min

Rm.Vālcea - Piatra Olt - Craiova


3h 26 min

Piatra Olt - Corabia


1 h 47 min

Craiova - Calafat


2 h 35 min

Craiova - Drobeta Turnu Severin


1h 40 min

Craiova - Motru


2h

Craiova - Tārgu Jiu


1h 30 min

Īn timp ce regiunea miniera Gorj are o conectare relativ buna la reteaua de cale ferata, permitānd un bun trafic al bunurilor īn Valea Jiului, nu acelasi lucru se poate spune despre zona de sud-vest a regiunii. Lipsa conectarilor si a facilitatilor eficiente inter-modale īntre reteaua de cale ferata si cea de cai navigabile interioare constituie un obstacol pentru exportul produselor cu valoare adaugata scazuta din regiune, cum ar fi metalele, lemnul, materii prime agricole, produse miniere, etc.

Volumul transportului de pasageri si bunuri pe caile ferate a scazut continuu īn ultimii ani, atāt la nivel regional cāt si la nivel national īn paralel cu cresterea numarului de autovehicule, de pasageri si a marfurilor transportate de vehicule. Astfel, in ceea ce priveste numarul de pasageri transportati, la nivel national, acesta a scazut de la 146800 mii persoane in 1998 la 94810 mii persoane in anul 2003. Volumul de marfuri transportate a scazut de asemenea de la 76512 mii tone in 1998 la 71411 mii tone in 2003. (date disponibile numai la nivel national).

Numarul mijloacelor de transport pe caile ferate a scazut de asemenea īn ultimii ani: - de la 3521 locomotive in 1998 la 3318 locomotive īn 2003; - de la 137086 īn 1998 la 64758 vagoane pentru trenuri de marfa īn 2003; - de la 6437 īn 1998 la 5560 vagoane pentru trenuri de calatori īn 2003 (date disponibile numai la nivel national). Īn prezent, nu exista programe/proiecte īn desfasurare pentru reabilitarea dezvoltarii infrastructurii cailor ferate īn regiunea Oltenia. Īn viitor, Ministerul Lucrarilor Publice Transportului si Locuintei are īn plan sa dezvolte proiecte/programe dupa cum urmeaza: - reabilitarea urmatoarelor sectiuni de cale ferata:

Craiova -Calafat - Podul peste Dunare - (146 km);

Craiova - Strehaia - Drobeta Turnu Severin (114 km);

Drobeta -Turnu Severin - Caransebes -Timisoara - Arad (267 km).

5.1.2. Reteaua rutiera

Dupa cum este aratat īn tabelul de mai jos, Oltenia are o retea totala de sosele de 10480 km (13,26% din totalul national), din care 1983km sunt drumuri nationale (13,11% din total drumuri nationale) si 8.497 km drumuri judetene si comunale ( 13,30 % din totalul national). Nu exista autostrazi sau drumuri expres, singura autostrada din Romānia traversānd doar regiunile Sud si Bucuresti. De aceea, comparativ cu tarile UE 25 , Romānia are cea mai scazuta densitate de autostrazi.

Tab. 5.2. Reteau drumurilor publice la 31 decembrie 2003 (km)

Unitatea teritoriala

Total drumuri publice

Drumuri nationale

Drumuri judetene si comunale

Densitatea drumurilor publice la 100 km²,

Total

Modernizate

Cu imbracaminti usoare

Total

Modernizate

Cu imbracaminti usoare

Romania









Nord Est









Sud Est









Sud









Sud Vest









Dolj









Gorj









Mehedinti









Olt









Valcea









Vest









Nord Vest









Centru









Bucuresti









Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004


Densitatea retelei rutiere regionale - 35,9 km/km² - este usor mai ridicata decāt media nationala - 33,1 km/km²-, mai putin īn Dolj unde este de 29,9 km/km², insa relativ bine dezvoltata īn celelalte judete ale regiunii (Gorj - 39,3 km/km², Olt - 37,1 km/km², Mehedinti 37,6 km/km², si Valcea 37,6 km/km²).



Fig. 5.4. Densitatea retelei rutiere in Oltenia





Regiunea Sud Vest Oltenia este traversata de doua mari drumuri europene:

Tab. 5.3. Distante si timpi de calatorie pe principalele trasee rutiere

Ruta

Distanta pe sosea (km)

Timp de calatorie
(medie de 65 km/h)

Craiova - Slatina


45 min

Craiova - Rm.Vālcea


2 h

Craiova - Tg.Jiu


1 h 40 min

Craiova - Drobeta Turnu Severin


1 h 45 min

Craiova - Calafat


1 h 15 min

Craiova - Bechet


1 h 10 min

Craiova - Corabia


1 h 30 min

Craiova - Caracal


50 min

Exista puncte rutiere de trecere a frontierei la Drobeta Turnu Severin spre Iugoslavia, la Calafat si Bechet spre Bulgaria (numai cu bacul).

Īn prezent, Ministerul Lucrarilor Publice Transportului si Locuintei dezvolta unele programe pentru reabilitarea soselelor din regiunea Oltenia, astfel:

Programul de reabilitare a soselelor nationale - etapa 4: E79 Petrosani - Simeria; E 70 Lugoj - Caransebes - Turnu Severin - Craiova, proiecte finantate de BEI, componenta de facilitati ISPA si Guvernul Romāniei (pe cel de al IV-lea coridor Pan-European)

Programul de constructie a centurii Craiova, proiect finantat de JBIC si de Guvernul Romāniei.

Īn viitoarele proiecte se afla inclus podul peste Dunare īntre Calafat si Vidin (BG).

Legat de strazile orasenesti, Oltenia are o retea de 2340 km de astfel de strazi (9,98% din totalul retelei nationale), din care 1496 km sunt modernizati (10,67% din totalul de km la nivel national modernizati).

Tab. 5.Transportul urban de pasageri la 31 decembrie 2003

Unitatea teritoriala

Lungime linie simpla (km)

Numar vehicule īnregistrate la sfārsitul anului 2003

Calatori transportati (mii)

Tramvai

Trolei
buz

Metrou

Tramvai (vagoane)

Auto
buz

Trolei
buz

Metrou (vagoane)

Tramvai

Autobuze

Trolei
buz

Metrou

Romānia












Oltenia












% Oltenia /Romānia












Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004


Asa cum se vede, principalul mijloc de transport sunt autobuzele, iar numarul calatorilor care utilizeaza mijloace ecologice de transport in comun(tramvai si troleibuz) reprezinta un procent de numai 26,30% īn Oltenia, comparativ cu 49,66% īn Romānia si 70,68% īn Regiunea Vest.

Numarul calatorilor cu mijloacele de transport in comun īn orasele regiunii a continuat sa descreasca - de la 169.791.000 īn 1990 la 70.283.000 calatori īn 2002 ajungand la 67.647,8 in 2003, odata cu cresterea numarului de autoturisme.

Numarul accidentelor de circulatie rutiera a scazut īn ultimii ani, unul din motive fiind īmbunatatirea calitatii soselelor: de la 8457 in 1998, numarul accidentelor grave de circulatie rutiera a scazut la 6654 in 2003, de asemenea, numarul persoanelor accidentate a scazut de la 9999 in 1998 la 7773 in 2003. Datele sunt la nivel national, dar tendinta se regaseste, de asemenea si la nivel regional.


5.1.3. Aeroporturi

Īn regiunea Sud Vest Oltenia exista un singur aeroport situat īn Craiova si care este administrat de Consiliul Judetean Dolj. Cu dimensiuni ale pistei de 2.500 x 60 m, Aeroportul Craiova este pe pozitia a treia ca marime intre aeroporturile din Romānia. Din informatiile furnizate de conducerea aeroportului reiese ca traficul de bunuri si pasageri īn anul 2001 a fost īn crestere. Din punct de vedere al miscarilor de aeronave si al traficului de pasageri, in 2002, aeroportul s-a clasat pe pozitia 8 din 17 Deoarece Craiova este situata la o distanta de numai de 200 km de Bucuresti, pana acum dezvoltarea aeroportului nu a fost considerata o prioritate, fiind preferata dezvoltarea traficului rutier sau feroviar. Situatia s-a schimbat īncepānd din februarie anul curent cānd s-a primit (prin Hotarāre de Guvern) statutul de operare internationala, prin īnfiintarea pe aeroport a unui punct de trecere a frontierei de stat si a unui birou vamal si de control vamal la frontiera. Dotarea tehnica a Aeroportului Craiova permite operarea in regim de Aeroport International si dezvoltarea sa ulterioara (prin includerea sa si in planurile de reabilitare si dezvoltare pe termen lung, īntocmite de MLPTL) va contribui la dezvoltarea economica a orasului Craiova, a judetului Dolj si a regiunii Oltenia.

5.1.4. Cai navigabile interne

Īn Romānia traficul pe cai navigabile este aproape īn exclusivitate realizat pe Dunare, navigabila din Bazias (la intrarea īn Romānia) pāna la Braila pentru nave cu pescaj de 2 m, iar pe Dunarea maritima, īntre Braila si Sulina, pentru nave cu pescaj de pāna la 7 m. De-a lungul celor 1.075 km ai Dunarii din Romānia, cele 19 orase localizate pe malul romānesc sunt de asemenea porturi fluviale din care 5 apartin regiunii Oltenia: Orsova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Bechet si Corabia.

Īn scopul atragerii investitiei straine, Romānia a īnfiintat de-a lungul Dunarii, zone libere[1] ce ofera atāt facilitati legislative cāt si planuri strategice īn apropiere de mijloacele de transport fluviale si maritime si chiar de transport aerian, dar nici una din acestea nu se afla īn Oltenia. Dupa constructia podului Calafat-Vidin peste Dunare, se asteapta ca orasul Calafat va īndeplini conditiile pentru a deveni Zona Libera: un punct cheie in traficul international atāt rutier si feroviar cāt si fluvial.

Fig. 5.5. Porturile Olteniei la Dunare

Tab. 5.6. Situatia celor cinci porturi fluviale din Oltenia


Orsova

Dr. Tr. Severin

Calafat

Bechet

Corabia

TOTAL

Localizare

km 945

Km 933 - 931

km 795

km 679

km 626 - 631


PORT COMERCIAL:







Lungimea rāului cheie operationalui (m)







Adāncimea de īncarcare (m)







Chei pentru pasageri (m)


n.a.


n.a.

n.a.


Chei de asteptare (m)

n.a.



n.a.

n.a.


Ferryboat cu compartimente

Nu

Nu

da

n.a.

n.a.


Depozite (m)


n.a.


n.a.



Suprafete platforme (sqm)


n.a.


n.a.



Acces rutier sau cai ferate

Da

Da

Da

Da

Da


sANTIER:







Capacitate maxima vase (dwt)

n.a.






Locuri orizontale

10 locuri

12 locuri




22 locuri

Chei echipat īn bazin







Pasaje echipate

Da

Da





Echipament - macarale (tf)

>40






Ateliere

Da

Da





FACILITĂŢI







Capacitate maxima nave (t)





n.a


Capacitate trafic (t/an)





n.a


RO-RO Terminal

Nu

Nu

Da

Da

nu


Sursa: C.N. APDF Giurgiu S.A.

Ţinānd cont de importanta Dunarii ca un coridor Pan-European (VII) pentru tranzitul de marfuri īntre Europa Centrala, Europa Vestica, Marea Neagra, regiunea Caucaziana, Asia Centrala Orientul Mijlociu si Orientul Īndepartat, Romānia acorda prioritate urmatoarelor obiective:

Modernizarea sistemului de semnalizare si a masurilor hidro-tehnice;

Asigurarea adāncimii minime de navigatie īn punctele critice tot timpul anului;

Instalarea de silozuri īn porturile fluviale;

Modernizarea si īntretinerea infrastructurii portuare (baraje, diguri, bazine si zone portuare).

Īn prezent, in regiune se deruleaza doua proiecte de reabilitare si anume "Corabia - consolidarea malului stāng al Dunarii" si "Dezvoltarea durabila a zonei Ilovita-Bahna-Ciresu-Marga Mehedinti".

Pe termen lung, un singur proiect este planificat a fi dezvoltat de catre Ministerul Transportului īn domeniul infrastructurii fluviale īn Oltenia: "Terminalul de containere īn portul Drobeta Turnu Severin".

5.2. INFRASTRUCTURA UTILITĂŢILOR

5.2.1. Reteaua de distributie a apei potabile

Lungimea retelei de alimentare cu apa a regiunii Oltenia este de 3.460 km, cea mai mica dintre toate regiunile - 8,18 % din totalul national de 42263 km.

Tab. 5.7. Localitati cu instalatii de alimentare cu apa potabila la sfarsitul anului 2003

Unitate teritoriala

Nr. de localitati racordate

Din care: municipalitati si orase

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei potabile (km)

Romānia




Nord Est




Sud Est




Sud




OLTENIA




Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




Vest




Nord Vest




Centru




Bucuresti




Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004

In afara judetului Giurgiu, Doljul are cel mai mic numar de localitati din tara care au retea de apa - 11 din 479 (comparativ cu judetul Cluj, care are 204 de localitati conectate la retea, dintr-un total de 500). Regiunea Oltenia are īn total cel mai mic numar de localitati alimentate cu apa din Romānia. Aceasta are ca rezultat evident un consum redus pe cap de locuitor: la nivel regional: 53,21 m³ / locuitor; la nivel national: 56,05 m³ / locuitor.

Tab. 5.8. Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor in 2003. Comparatie īntre judete

Unitate teritoriala

Volumul apei potabile distribuite īn anul 2003 ( mii m³)

Nr. locuitori (2003)

Consum (m³/locuitori) 2003

Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




OLTENIA




Romania




Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Tab. 5.9. Evolutia consumului de apa potabila (m³/locuitori) 2000/2003 . Comparatie īntre regiuni

Unitate teritoriala

Consum (m³/locuitori) 2000

Consum (m³/locuitori) 2001

Consum (m³/locuitori) 2002

Consum (m³/locuitori)     2003

Nord Est





Sud Est





Sud





Oltenia





Vest





Nord Vest





Centru





Bucuresti





Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Fig. 5.6. Evolutia consumului de apa potabila (m³/locuitori) 2000/2003


Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite populatiei ilustreaza o descrestere de-a lungul ultimilor 10 ani īn Oltenia:

Tab. 5.10. Evolutia cantitatii de apa potabila distribuite consumatorilor 1990 - 2003 (mii m3)

An

ROMĀNIA

OLTENIA

% Oltenia din Romānia

Total

Din care - pentru uz casnic


Total

Din care - pentru uz casnic


Total

Din care - pentru uz casnic































































































































Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004
Evolutia cantitatii de apa furnizate pentru uz casnic este aproape similara atāt la nivel regional cāt si la nivel national. Proportia apei de uz casnic din totalul apei distribuite a īnregistrat usoare modificari de-a lungul ultimei decade.

Dupa anul 1990, apa a īnceput sa fie distribuita utilizāndu-se apometre. Aceasta masura a contribuit la o mai buna distributie a apei, reducānd atāt pierderile cāt si costurile si īmbunatatind monitorizarea consumului de apa. Regiunea Oltenia se plaseaza pe ultimul loc īn Romānia īn ceea ce priveste procentul de apa furnizata prin utilizarea de apometre: 51,0%, comparativ cu 74,7% la nivel national si 81,2% si 79,8% pentru regiunile Nord Est si, respectiv, Centru. Judetul Gorj este situat pe ultimul loc īn Romānia (24,5%), la aproape 20 procente fata de urmatoarele judete plasate in partea de jos a clasificarii - Teleorman (43,9%) si Dolj - 45,8%. Numai judetul Olt se plaseaza peste medie - 77,7% (date 2003).

Calitatea apei este direct influentata de activitatile economice. Valea Jiului a suferit o lunga perioada de timp datorita industriei miniere (activitati de spalare a carbunelui), fara a se face investitii suficiente īn protectia apei. Lipsa sau calitatea scazuta a echipamentelor ecologice pentru deseuri īn unitatile industriale a dus la accidente cu consecinte asupra calitatii apei. Cu toate acestea, calitatea apei din rāuri este suficient de buna.



Tab. 5.11. Calitatea apelor rāurilor Olteniei (sursa: INS, 2000)

Bazinul hidrografic

Total (km)

Categoria

I

II

III

peste III

Jiu






Olt






Dunare






TOTAL






Fig. 5.8. Lungimea retelei de canalizare - comparatie intre regiuni (2003)


Īn Romānia, Doljul se numara printre judetele care au cel mai mic numar de localitati cu retea de canalizare din tara. Īn special, īn Craiova, statia de epurare a apei īnca nu functioneaza, apele reziduale provenind de la populatie si de la unitatile industriale fiind deversate īntr-un canal colector care este partial acoperit si care traverseaza orasul, deversāndu-se apoi īn rāul Jiu, care se varsa la rāndul sau īn Dunare. Īn celelalte orase ale regiunii nu exista statii de epurare a apei, apele reziduale deversāndu-se direct īn rāurile Olt, Jiu sau īn Dunare. Regia de canalizare beneficiaza de un proiect īn cadrul programului ISPA, prin care se urmareste construirea si darea īn functiune a unei noi statii de epurare a apei si a unui nou canal colector īn Craiova.


5.2.3. Reteaua de distributie a gazului natural

In regiunea Oltenia, la nivelul anului 2003 lungimea retelei de furnizare a gazelor naturale este de 1618 km. Aceasta reprezinta numai 6,76 % din lungimea retelei de gaze naturale la nivel national (23917 km), si plaseaza regiunea Oltenia pe penultimul loc īn tara, inaintea Regiunii Sud Est. Una din cauzele ce determina aceasta situatie este reprezentata de situatia judetului Mehedinti - singurul judet din Romānia ce nu are o retea de distributie a gazelor naturale.

Distributia acestei retele pe localitati este urmatoarea:

Tab. 5.14. Localitati in care se distribuie gaze naturale - la sfarsitul anului 2003

Unitate teritoriala

Localitati racordate

Din care: municipii si orase

Lungimea simpla a conductelor de distributie a gazelor naturale (km)

Romānia




Nord Est




Sud Est




Sud




Sud Vest




Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




Vest




Nord Vest




Centru




Bucuresti




Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004



Tab    Volumul gazelor naturale distribuite in 2003 (mii m3). Comparatie intre judete.


Unitate teritoriala

Volumul gazelor naturale distribute īn anul 2003 ( mii m³)

Nr. locuitori (2003)

Consum (m³/locuitori) 2003

Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




OLTENIA




Romania





Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004


Tab. 5.15. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2003 comparatie īntre judete

Unitate teritoriala

Consum
(m³/locuitori/an)


Consum
(m³/locuitori/an)


Consum
(m³/locuitori/an)


Consum (m³/locuitori) 2003

Dolj





Gorj





Mehedinti





Olt





Vālcea





Total regiune





Romānia






Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004



Tab. 5.16. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2003. Comparatie īntre regiuni

Unitate teritoriala

Consum 2000 (m³/locuitori/an)

Consum 2001 (m³/locuitori/an)

Consum 2002 (m³/locuitori/an)

Consum 2003 (m³/locuitori/an)

Nord Est





Sud Est





Sud





Sud Vest





Vest





Nord Vest





Centru





Bucuresti





Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2004

Fig. 5.16. Evolutia consumului de gaze naturale 2000/2003


In 2001, numarul de localitati conectate a fost de 41, cu 3 mai mult decāt in 2000.

5.2.4. Reteaua de īncalzire centrala

Cu un numar de 24 localitati in care se distribuie energie termica, Oltenia se plaseaza pe locul 5 īn Romānia dupa regiunile Centru - 33, Nord Est - 30, Sud - 29 si Vest - 27.

Tab. 5.17. Reteaua de īncalzire centrala 2003

Unitate teritoriala

Nr. de localitati in care se distribuie energie termica (2003)

Din care: municipalitati si orase

Comune si sate

Romānia




Nord Est




Sud Est




Sud




OLTENIA




Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




Vest




Nord Vest




Centru




Bucuresti




Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2004


Rezultatele ultimului recensamānt al populatiei efectuat in anul 2002 prezinta situatia locuintelor dotate cu sistem de īncalzire prin unitati de termoficare sau prin centrale termice:

Tab. 5.18. Situatia locuintelor dotate cu sistem de īncalzire prin unitati de termoficare sau prin centrale termice - 2002

Unitate teritoriala

Total locuinte ce beneficiaza de īncalzire prin unitati de termoficare sau prin centrala termica

Din care: municipalitati si orase

Comune si orase

Dolj




Gorj




Mehedinti




Olt




Vālcea




Total regiune




Romānia




Sursa: Recensamāntul Populatiei si Locuintelor, 2002


Deoarece reteaua de termoficare este foarte veche si genereaza pierderi platite de catre populatie, īn ultima perioada de timp numarul de locuinte ce utilizeaza sisteme proprii de īncalzire a crescut continuu. Posibilitatea de utilizare a unor statii independente de īncalzire este īn directa dependenta de reteaua de gaz.


5.10. Reteaua de electricitate

Pe baza rezultatelor preliminare ale recensamāntului 2002, situatia locuintelor racordate la reteaua de energie electrica este urmatoarea:

Tab. 5.20. Situatia locuintelor dotate cu instalatie electrica

Unitate teritoriala

Total locuinte ce sunt dotate cu instalatie electrica

% din total locuinte

Din care: Municipalitati si orase

% din total locuinte

Comune si orase

% din total locuinte

Dolj







Gorj







Mehedinti







Olt







Vālcea







Total regiune







Romānia








Sursa: Recensamāntul Populatiei si Locuintelor, 2002

Īn Oltenia energia este furnizata si distribuita de Societatea Nationala de Furnizare si Distributie a Energiei Electrice - filiala Oltenia. Un total de 917.039 clienti erau īnregistrati īn octombrie 2001 īn regiune, numarul clientilor dupa marime fiind prezentat īn continuare.

Tab. 5.21. Consumatori de energie electrica

Judet

Clienti mari

Clienti mici

Consumatori casnici

TOTAL Clienti

CRAIOVA





DR.TR.SEVERIN





RM. VĀLCEA





SLATINA





TG.JIU





TOTAL - SNDFEE OLTENIA







Fig. 5.10. Consumatorii dupa marime

Consumatorii dupa marime

 

Situatia cantitatii de energie electrica furnizata dupa tipul de voltaj al tensiunii la sfārsitul anului 2000 este prezentata mai jos *:

Fig. 5.11. Situatia cantitatii de energie electrica furnizata dupa tipul de voltaj al tensiunii

Linii

110kV

km

Linii

Mt

km

Linii Jt

(Km)

Statii

110kV/ mt

buc

Nr. trafo

buc

Putere

instalata

MVA

Stati

imt/mt

buc

Nr. trafo

buc

Putere instalata

(MVA)

Posturi transfor
mare si puncte aliment.
20/0,4kV

Nr.

Trafo

buc

Putere instalata

( MVA)

Craiova













Dr.Tr. Severin













Rm. Vālcea













Slatina













Tg.Jiu













Oltenia














Sursa: SNFDEE Olenia

Asa cum s-a prezentat īn fig.1.2. (Capitolul 2), consumul de energie electrica a fost īn descrestere īn ultima decada, īn special pentru tensiunea de voltaj mediu si īnalt, dovedind astfel reducerea activitatilor industriale.


5.12. Retea telefonie fixa


Dupa cum se observa din tabelul de mai jos, dintre toate regiunile, Oltenia are cel mai mic numar de abonamente la telefonia fixa la 100 locuitori, respectiv 12.9, media pe tara fiind 17.98 posturi telefonice la 100 locuitori.

Din datele furnizate de catre RomTelecom Dolj, īn judetul Dolj 62 localitati beneficiaza de centrala telefonica automata, alte 19 localitati fiind conectate īnca la centrale manuale.

Tab. 5.23. Accesul la telefonie fixa 2003

Unitate teritoriala

Nr. abonamente la 100 locuitori 2000

Nr. abonamente la 100 locuitori 2001

Nr abonamente la 100 locuitori 2002

Nr abonamente la 100 locuitori 2003

Nord Est





Sud Est





Sud





Sud Vest





Vest





Nord Vest





Centru





Bucuresti





ROMĀNIA






Sursa: Anuarul Statistic al Romāniei, 2003

Anul 2002 a fost ultimul īn care firma RomTelecom a detinut monopolul pe piata telefoniei fixe. Din anul 2003, apar si alti operatori pe piata, ceea ce va conduce la o diversificare a ofertelor, a tipurilor de abonamente si prin urmare si la cresterea numarului de abonati.




Harta 5.1 Densitatea autostrazilor in km de autostrada la 100 km 2, 2001 - NUTS2


























si anume Zona Libera Constanta; Galati Free Zone; Zona Libera Sulina; Zona Libera Giurgiu; Zona Libera Braila; Zona Libera Arad Curtici.

Serviciile de apa si de canalizare pentru populatie sunt sub responsabilitatea Regiilor Locale de Apa, unitati in subordinea Primariilor. Apa pentru utilizarea publica este obtinuta din patru tipuri principale de surse: lacuri, rāuri de suprafata, ape de suprafata putin adānci, si izvoare de adāncime. In special īn zona rurala, locuintele au propriile fāntāni, īn multe cazuri neconforme cu standardele de igiena si ecologice.

Administratia Nationala "Apele Romane", prin prin filialele sale regionale, Directia Apelor Jiu - Craiova si Directia Apelor Olt - Rāmnicu Vālcea are calitatea de unic operator atat al resurselor de apa de suprafata, naturale sau amenajate, indiferent de detinatorul cu orice titlu al amenajarii, cat si al resurselor de apa subterane, indiferent de natura lor si a instalatiilor.

Directiva Cadru Apa 60/2000/EC, ca prim instrument de politica europeana de protectia mediului, integreaza considerentele economice ale procesului cu atingerea obiectivelor de mediu la nivel de bazin hidrografic.




Document Info


Accesari: 7886
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )