Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera Buhui

geografie




Pestera Buhui

Date istorice. Intrarile pesterii sint bine cunoscute locuitorilor Aninei, mai ales dupa captarea apei potabile pentru oras si construirea lacului de baraj. Primele cercetari au fost efectuate prin anii 1875-1884 de R. Hoernes si G. Teglas (paleontologie) si prin 1934-1935 de T. Ottlik (explorare, fotografii). Cercetari mai complete au fost intreprinse intre anii 1956-1959 de V. Sencu (cartare, descriere, hidrografie), iar intre 1961-1972 de L. Botosaneanu, A. Negrea si St. Negrea (biospeologie).




Localizare si cale de acces. Orasul Anina (jud. Caras-Severin). Doua deschideri ale pesterii sint sapate in versantul sting al Vaii Buhui, una inainte de inchiderea vaii la Saua Cuptoare, si alta (resurgenta) dincolo de sa. Pentru a ajunge la ele se porneste fie de la cimitirul orasului in directia Lacului Buhui, fie de la cantonul Celnic (vezi traseul 1 si fig. 80). Altitudinea la Intrarea Grota Buhui (III) circa 600 m.

Descriere. Pestera mare (3217 m lungime totala), usor descendenta (cu citeva praguri mai impor 333f56d tante, activa (cursul subteran strabate cei 2100 m ai galeriei principale), dezvoltata in parte pe diaclaze, in parte pe fete de strat, avind pe alocuri aspect de tunel de presiune. A fost adincita in calcarele barremian-aptiene si ale aptianului superior prin pierderea apei prin ponoarele de pe valea piriului Buhui. Au existat trei captari succesive: prima la Pestera Cuptoare; a doua la Intrarea Certej; a treia prin ponoarele din aval de barajul Lacului Buhui, etape strins legate de variatiile climatice ale cuaternarului (fig. 81). Pestera se prezinta ca o galerie de dimensiuni variabile, cu multe cotituri si cu citeva sali mari pe parcurs. Atit din galeria principala cit si din sali pornesc galerii laterale scurte, infundate la capat fie cu concretiuni, fie cu material aluvionar. Galeria principala este drenata de piriul Buhui, care apare in capatul ei din amonte, si de piriul Certej, cu care se uneste in pestera in dreptul primei intrari. Apa unita a celor doua cursuri se pierde partial prin ponoare si fisuri, dispare complet in dreptul Intrarii prin Dolina, reapare apoi si formeaza cascade si dorne adinci. Pestera poate fi explorata de la un capat la altul, dar pentru a evita obstacolele mai dificile se recomanda folosirea succesiva a celor trei intrari. Sa patrundem mai intii prin Intrarea Certej, larga de 9 m si inalta de 2 m, insotiti de apa piriului cu acelasi nume. La numai 22 m de la intrare dam in galeria principala drenata de piriul Buhui care vine din stinga, din directia Lacului Buhui. inaintind in acest sens 25 m dam pe stinga de un labirint de mici galerii, cu sectiunea in forma de fanta inclinata. Mai departe galeria atinge inaltimi pina la 6 - 8 m si face un cot, in dreptul caruia exista hornuri pina la 14 m, o prabusire veche si o dorna. In dreptul cotului urmator se afla o frumoasa concretiune, Cascada Izvorului, impodobita cu gururi pline cu apa, iar dupa cot, o scurgere stalagmitica proeminenta, Vulturul. Continuind inaintarea dam pe stinga, la nivel superior, de o sala cu val stalagmitic, apoi de o bucla a galeriei principale si de o galerie laterala ascendenta, inaccesibila dupa 66 m. Dupa inca citeva coturi galeria principala devine si ea inaccesibila din cauza unui izbuc puternic. Pe toti cei 648 m ai galeriei sudice prin care am venit, in afara concretiunilor spectaculare, peretii prezinta urme puternice de eroziune sub forma de nivele, lingurite, marmite si lame ascutite de calcar. Revenind la confluenta piraielor Certej si Buhui, continuam explorarea galeriei principale in sensul curgerii apei. La 65 m de la intrare apa cursului subteran se infiltreaza pe sub blocurile unei vechi surpaturi care ingusteaza galeria la jumatate de metru, apoi la 105 m de la intrare remarcam pe dreapta trei sali fosile alaturate (Salile cu Fauna), situate la nivele diferite. Procesele de concretionare in aceste sali sint asa de avansate, incit pe alocuri desimea coloanelor, a stalactitelor, stalagmitelor si draperiilor ingreuiaza trecerea dintr-o sala in alta. Dincolo de sali galeria face doua bucle (in punctele 34 si 53), iar la 370 m de la intrare apare primul obstacol mai important: apropierea tavanului de oglinda apei si aluviunile de nisip si namol care fac foarte anevoioasa trecerea pe vreo 7 - 8 m, iar la viituri chiar imposibila. De aceea se impune abordarea pesterii pe la Intrarea prin Dolina, aflata la 975 m aval de Intrarea Certej (in apropiere mai exista o intrare, un aven de 15 m). Patrunzind In subteran prin deschiderea larga de 11 m si inalta de 2,5 m regasim galeria principala si avansam pe ea la stinga pina la Trecerea Dificila. Reluind explorarea din acest punct si urmarind cotiturile galeriei observam nenumarate urme de eroziune si coroziune care fac peretii aspri si colturosi, iar pe alocuri stilpi de calcar si coloane concretionare, intre punctele 92-95 se afla o surpatura masiva, deasupra careia tavanul pesterii se bolteste ogival la 25 - 30 m. Trecind anevoie peste blocurile imprastiate pe podea si prin dorne, observam ca dincolo de formatiunea Cascada Alba apa piriului se pierde in intregime la baza peretelui sting si in pietrisul din albie. La 108 m mai jos de Intrarea prin Dolina apa reapare printr-un izbuc si dupa inca 70 m formeaza o dorna de mari dimensiuni, care nu mai poate fi trecuta cu piciorul. Dincolo de ea intilnim Cascada Mare, unde apa se pravale printr-o gituitura a galeriei de la 3 m inaltime intr-un lac circular adinc de 2,5 m. Acest obstacol ne determina sa exploram restul pesterii prin Intrarea Grota Buhui, cu ajutorul unei barci pneumatice. Ajunsi la gura triunghiulara, larga de 12 m si inalta de 11m, punem barca pe oglinda lacului din spatele digului care bareaza iesirea apei si inaintam contra curentului, pina in dreptul unei galerii laterale ascendente pe stinga, care ne conduce in Sala Coloanelor si Sala Domurilor, bogat concretionate. Continuindu-ne drumul trebuie sa strabatem o dorna lunga de 65 m, lata de 3 - 7 m si adinca pina la 5 m pina la Sala Confluentei. Apoi, mergind printre lamele taioase de calcar si printre marmite si punind pe alocuri barca pe apa, ajungem la lacul rotund al Cascadei Mici, inalta de 1,7 m, aflata la 70 m mai jos de Cascada Mare, pe care am parasit-o mai inainte. Daca ne cataram pe peretele din stinga, ocolind cascada pe o muchie ingusta, dam de Sala Ursilor, cu frumoase concretiuni si cu multe oase de Ursus spelaeus. Hornurile din aceasta sala erau cindva in legatura cu Pestera Cuptoare, situata linga Saua Cuptoare.



Fig. 81. Pestera Buhui (nr. 61), dupa V. Secu, 1963, modificata.

Pestera Buhui este calda (8 - 9,5C in mai - septembrie, exceptind zona intrarilor), foarte umeda (98 - 100%), parcursa de curenti slabi.

Pestera Buhui este una dintre cele mai mari pesteri din Banat si din tara, impresionanta nu numai prin dimensiuni, ci si prin marea varietate a aspectelor pe care le prezinta galeriile si sabie. Ea are si o importanta stiintifica datorita problemelor de hidrologie carstica si de biospeologie. Resursele de hrana pentru fauna se acumuleaza numai pe plajele aluvionare mai inalte, care nu sint spalate de apa la viituri, si in salile laterale fosile, fiind compuse din frunzar, lemne putrede si putine gramezi de guano de sub micile colonii de lilieci (Myotis oxygnatus si Rhinolophus fermmequinum). Fauna terestra ne atrage atentia prin specia troglobionta Bulgarosoma ocella-tum si prin speciile de Polydesmus, Trachysphaera si Trechus. Ne mai atrage atentia Nemastoma sillii, totdeauna prezenta pe pereti alaturi de numeroase diptere si araneide. Apa din unele gururi contine mici crustacee tipic subterane: Elaphoidella romanica, Elaphoidella phreatica, Acanthocyclops reductus propinquus, Pseudocandona sp. aff. eremita si Niphargus sp. Sapaturile mai vechi si mai noi au scos la iveala oase de Ursus spelaeus si de Capra ibex.

Conditii de vizitare. Parcurgerea galeriei principale strabatuta de cursul de apa subteran necesita echipament de protectie (cizme de cauciuc, salopeta, casca), barca pneumatica si experienta in explorarea pesterilor cu apa. Se recomanda vizitarea numai la ape scazute, impreuna cu un cunoscator al pesterii, si evitarea poluarii de orice natura a piriului. Pestera este practic neamenajata si putin vizitata. A fost propusa ca rezervatie speologica in anul 1969. In viitor se intentioneaza electrificarea si amenajarea turistica a acestei pesteri. Timp de vizitare, o zi (cu piciorul si cu barca pneumatica).












Document Info


Accesari: 1629
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )