Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera Polovragi

geografie




Pestera Polovragi *

(* Ca urmare a explorarilor incepute de Cercul de speologie "Focul Viu' din Bucuresti in anul 1974, se cunosc in prezent galerii care insumeaza peste 9 000 m lungime. Descrierea pesterii se refera numai la sectorul cunoscut anterior, iar schita pe care o prezentam insumeaza circa 3 200 m.)

Date istorice. Este cunoscuta in diferite publicatii si sub numele de Pestera lui Pahomie de la Polovragi sau Pestera de la Polovragi. Unele date privind localizarea acestei pesteri se gasesc in lucrarile lui R. Jeannel si E. Racovita (1929), iar o descriere sumara a fost facuta de Joannes (1868), Chappuis si Winkler (1951). O descri 515d32f ere a Cheilor Oltetului si a Pesterii Polovragi (insotita de o schita aproximativa) a fost publicata de Silvia Iancu, Silvia Lupu si Ilie Ion in 1961. Nu sint lipsite de interes nici cele citeva insemnari pe care Al. Vlahuta ni le-a lasat in Romania pitoreasca (1901).




Localizare si cale de acces. Pestera este sapata in versantul sting al Cheilor Oltetului, la circa 200 m distanta de intrare. Altitudine circa 670 m, la 20 m diferenta fata de talvegul Oltetului. Se ajunge la ea pornind de la Minastirea Polovragi, din satul cu acelasi nume, atezat pe dreapta la 2 km de soseaua Rimnicu Vilcea - Tirgu Jiu. Deschiderea mare, orientata inspre vest, se gaseste linga soseaua forestiera care urca in chei; din sosea se patrunde in pestera urcind cele citeva trepte de beton zidite cu ocazia construirii soselei (vezi fig. 152).

Descriere. Pestera mare alcatuita dintr-o galerie principala, in cea mai mare parte orizontala, din care se desprind in special in prima si in ultima portiune a ei culoare laterale mici, multe dintre ele colmatate cu aluviuni. De-a lungul galeriei pot fi distinse trei sectoare (fig. 153).

Fig. 152. Schita zonei Polovragi-Cernadia.

Primul sector se intinde de la deschidere si pina la Culoarul Stilpului si incepe cu doua culoare laterale mici, mai important fiind cel din dreapta, Culoarul Liliecilor, numit asa pentru faptul ca aici se adapostesc din cind in cind lilieci. Acest culoar este accidentat si are planseul acoperit cu mult nisip si cu peticute de guano vechi. Galeria continua cu latimi in jur de 10 m si inaltimi de 2-8 m. Sint foarte frecvente aici hornurile, prabusirile si scurgerile din tavan. Aceasta prima portiune a pesterii a fost vizitata la sfirsitul secolului trecut si de Alexandru Vlahuta, care in paginile minunatei Romania Pitoreasca ne-a lasat citeva rinduri despre Minastirea Polovragi, Cheile Oltetului si Pestera Polovragi. Despre ultima spune, printre altele: "Calugarul care ne insoteste aprinde-o luminare de ceara si paseste incet-naintea noastra. La slaba lumina ce joaca pe peretii umezi si intunecosi ai pesterii vedem o bogatie uimitoare de stalactite si stalagmite - ciucuri mari de piatra atirnati de tavan ca niste turturi de gheata, gata sa se impreune cu altii ce cresc de jos in sus - plazmuire minunata a picaturii de apa care, strecurindu-se prin steiuri, in mii si mii de ani de staruinta ciopleste stincile, topeste piatra si face din ea ce vrea'. Tot in aceasta prima portiune se deschid culoare secundare mici si joase (inaltimea lor variaza intre 2,5-0,50 m) dar destul de impodobite cu formatiuni de calcita.



Cel de al doilea sector, Sectorul Ogiva, este delimitat de Culoarul Stilpului si Culoarul Sufocant. El incepe cam dupa aproximativ 400 m distanta de intrare si pe parcursul lui aspectul galeriei se schimba; aceasta isi mentine latimea, insa devine mult mai scunda (inaltimile tavanului variaza intre 1-2, 5m), gradul de concretionare se reduce, iar plafonul este in cea mai mare parte plan, corespunzind la o fata de strat.

Ultimul sector, cuprins intre Culoarul Sufocant si capatul nordic al galeriei, continua pestera pina in dreptul unui sorb aproape colmatat. In aceasta portiune, atit latimea cit si inaltimea galeriei se reduc, sinuozitatea se accentueaza si se observa multe prabusiri si material aluvionar. Formatiunile stalagmitice sint mai numeroase inspre extremitatile sectorului. Ca geneza, pestera reprezinta un meandru fosil al Oltetului sapat probabil in cuaternarul superior, concomitent cu formarea terasei de 20-25 m din amonte si din aval de Cheile Oltetului.

Este o pestera relativ calda (in jur de 8C), umeda si lipsita de curenti de aer.

Biospeologic, pestera este putin interesanta, avind o fauna saraca si o singura specie troglobionta, Trachysphaera spelaea. Ea pare sa prezinte insa interes din punct de vedere geomorfologic si turistic, in cadrul complexului pe care-l formeaza cu Minastirea Polovragi si cu Cheile Oltetului. Conditii de vizitare. Este o pestera usor de parcurs, care nu necesita un echipament special, ci numai mijloace de iluminare.












Document Info


Accesari: 1456
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )