Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Pestera Veterani

geografie




Pestera Veterani

Date istorice. Locuitorii Clisurii ii mai spun Pestera din Pinza Curii sau Pestera lui Maovat. inainte de formarea lacului de acumulare ei intrau aici ca sa adaposteasca vitele sau oile si caprele. Uneltele din epipaleoliticul tirziu gasite la baza pantei de sub intrarea in pestera atesta ca ea a fost cunoscuta din timpuri preistorice. Dacii o considerau, parese, drept sanctuar al zeului Zamolxis, iar romanii o cunosteau si ei cu siguranta. Dealtfel, prin Clisura mai circula inca legenda dupa care pestera ar fi fost adincita de soldatii lui Traian indata dupa cucerirea Daciei. La intrare si in sala 545j99f exista ziduri In parte ruinate, iar in fundul salii Fintina Turcului, un put aproape colmatat, zidit cu piatra de riu si plin cu apa de infiltratie. Acum citiva ani, pe cind lacul de acumulare nu acoperea vechea sosea, exista aici o tabla indicatoare pe care scria: "Pestera a fost folosita ca adapost de lupta in incaierarile dintre armatele turcesti si austriece, putind adaposti 700 de ostasi. Ea a fost fortificata de Veterani, aghiotantul lt. col. Ianovici, comandantul ostirilor austriece din Caransebes. Gura pesterii se putea inchide cu o stinca. Lupte crincene intre trupele turcesti si austriece au avut loc in anul 1692 si apoi in 1788'. Sapaturile din ultimii ani arata ca de fapt Veterani a executat doar noi fortificatii, pentru ca pestera si imprejurimile ci fusesera intarite cu ziduri de piatra inca din secolul XIII. Se presupune ca aceasta asezare intarita de la Veterani-Dubova, care in secolul XV mai era locuita de romani, a fost cetatea Peth. Peste tot in pestera exista sapaturi; o parte dintre ele apartin cautatorilor de comori care au scotocit-o inaintea arheologilor. Se spune ca unul mai norocos a gasit in locul numit Comoara Pemului multe podoabe si monezi de aur tainuite de haiduci. Peretii poarta in citeva locuri iscalituri, majoritatea din secolul nostru. Prima descriere, inclusiv planul sistemului de fortificatii, sint publicate in 1740 de A. F. Marsigli sub denumirea de Piscabara. Cele dintii cercetari stiintifice au fost facute de M. Munk in 1872 (geologie) si de O. Herman in 1879 (fauna). Fiind aproape de sosea si accesibila chiar fara lampa, pestera a fost vizitata pina astazi de multi cercetatori, in special de zoologi, care o mentioneaza adesea ca "Pestera Veteranilor'. In 1929 A. Kubacka tipareste vechiul plan austriac al pesterii intocmit de oamenii lui Veterani in 1692; este probabil cel mai vechi plan de pestera din lume. Tot in 1929 R. Jeannel publica in "Biospeologica' o descriere sumara. In 1962, St. Negrea impreuna cu A. Negrea si L. Botosaneanu ridica planul topografic al pesterii si efectueaza cercetari extensive. In perioada premergatoare formarii lacului (1965 - 1969) A. Negrea si St. Negrea intreprind cercetari ecologice, iar C. S. Nicolaescu-Plopsor si colectivul sau organizeaza un amplu santier arheologic.




Localizare si cale de acces. Este sapata in versantul sting al Dunarii, in Cazanele Mari (Ciucaru Mare), la numai 500 m aval de Pestera Gura Ponicovei (vezi traseul 3 si fig. 100). Altitudine 73 m; la nivelul maxim al lacului de acumulare "Portile de Fier' apa urca pina la zidurile de la intrare.

Descriere. Pestera mijlocie (87 m lungime totala), usor ascendenta, fosila, dezvoltata pe intersectia unor diaclaze in calcare stratificate apartinind titho-nic-neocomianului, ca urmare a actiunii apei de infiltratie (fig. 104).

Intrarea joasa (2,7 m), mascata de copaci, ne duce printr-o galerie scurta intr-o sala de mari proportii, lata de 28 m, lunga de 37 m si inalta de peste 20 m.

Fig. 104. Pestera Veterani (nr. 80), cartata de St. Negrea, din St. Negrea si A. Negrea, 1969, simplificata.

In dreapta, la 11 m, se deschide in perete o "fereastra' naturala care lumineaza difuz toata incaperea. Spre vest se desprinde o galerie care urca si se infunda prin colmatare cu concretiuni, iar spre nord apare un tunel de presiune foarte ingust si in panta avind la capat un bazinas cu apa. Cam aceasta este toata pestera. Concretiunile sint putine, banale si distruse. Totusi, dupa descrierea calatorului italian Griselini, acum doua sute de ani (1780) ele erau intacte si deosebit de frumoase.

Sala pesterii, bintuita de curenti ce se formeaza intre deschidere si "fereastra', este puternic influentata de exterior atit ca temperatura (vara urca la 20C, iarna coboara la 4C), cit si ca umiditate (75 - 94%).



Prin cotloanele salii isi tes pinze numerosi paianjeni si se adapostesc multi fluturi, iar iarna apare specia hibernanta Culex pipiens. Lilieci izolati sageata vara si toamna bolta spre galeria vestica. Peticile de guano contin elemente specifice, ca Lae-mostenus punclatus, Heteromyza atricornis si diferiti acarieni, iar pe lemnele putrede se gasesc specii troglofile ca Brachydesmus troglobius si Chthonius ischnocheles, iar pe sub pietre chiar Euscorpius carpathicus. Apa din bazinasul amintit adaposteste o specie tipic subterana, Parabathynella stygia. Sapaturile arheologice au aratat ca Pestera Veterani a fost mai slab locuita de omul primitiv in comparatie cu abriul ferit de curenti si scaldat de soare al Pesterii Cuina Turcului din apropiere (dovezi din cultura gravetiana etc).

Conditii de vizitare. Despre starea de amenajare si degradare a pesterii s-a vorbit deja. Ea se afla in perimetrul ocrotit al Rezervatiei "Cazanele Dunarii'. Numarul vizitatorilor a scazut de cind aceasta pestera este accesibila numai cu barca sau salupa. Se poate intra in sala fara mijloc de iluminare.











Document Info


Accesari: 1706
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )