Pestera Virfurasul
Date istorice. Pestera era cunoscuta de localnicii din imprejurimile Muntelui Vladeasa sub numele de Pestera cu Gheata sau Pestera cu Banci. Prima denumire provine de la temperatura scazuta a pesterii si de la faptul ca in zona de 444j96e la intrare se mentin formatiuni de gheata pina spre finele lunii iulie. A doua denumire vine de la prezenta unor nivele de eroziune interpretate de localnici ca fiind "banci' sculptate cindva de haiduci. Din lungimea stabilita in prezent, de 2420 m, localnicii cunoscusera numai citeva sute de metri; restul reprezinta descoperirea si cartarea facute de Cercul speologilor amatori din Cluj-Napoca incepind cu anul 1969.
Localizare si cale de acces. Pestera, amplasata in firul Vaii Seci, la alt. de 1240 m, este accesibila pe ruta auto: Cluj-Napoca- Huedin (sau Oradea- Huedin), Calatele - Rachitele. Din Rachitele se desprinde un diurn forestier de 10 km ce urmeaza Valea Seaca si care trece pe la cunoscuta Cascada de la Rachitele. Pestera se afla la capatul acestui drum, in fata Cabanei forestiere, In zona numita La Pietrele Albe.
Descriere. Pestera este sapata in calcare tithonice metamorfozate, cristaline, ceea ce-i confera in interior o extraordinara culoare alba. Ea este bogata in concretiuni si strabatuta de un curs de apa subteran. Data fiind altitudinea ridicata a locului in care se deschide pestera si intrarea descendenta, climatul ei este foarte rece, in medie de 5°C (fig. 19).
Intrarea veche a pesterii este descendenta, coborind circa 10 m pina la galeria care duce la nivelele de eroziune denumite de localnici Bancile de Piatra. Curind dupa aceasta, din galeria principala se desface un brat lateral vestic, la care se coboara din nou o diferenta de nivel de 10 m. Este vorba de un sistem de sali bine concretionate. Revenind in galeria de inaintare, aceasta se strimteaza usor si este colmatata cu aluviuni. Cercul speologilor amatori din Cluj-Napoca a sapat un tunel prin acest material reusind astfel sa asigure inaintarea. La capatul acestei galerii nordice pestera primeste citeva ramificatii laterale dinspre est (noile intrari ale pesterii sint in prezent inchise si impracticabile), coboara apoi o diferenta de nivel pina la intilnirea cursului subteran activ, punct numit La Disparitia Apei. Din acest punct, inaintarea se face in susul apei prin portiuni albe, deosebit de concretionate. In sala Draperia Alba se face trecerea spre un alt sistem de galerii, si anume o retea activa a cursului subteran si un sistem de galerii fosile, oarecum suprapuse. Galeriile astfel ingemanate si imbogatite cu frumoase meandrari iau o directie sudica, terminindu-se cu un sifon. Pestera nu a fost inca cercetata stiintific.
Conditii de vizitare. Pestera este inchisa, fiind ocrotita. Se viziteaza pe baza unei autorizatii. Sint necesare mijloace de iluminare, 10 m de scari si o coarda, iar pentru pasajul cursului subteran, cizme de cauciuc.
|
