Pestera cu Apa din Dealul Cornilor
Date
istorice. Numeroasele iscalituri de pe peretii coridorului principal al acestei
pesteri atesta ca ea a fost frecvent vizitata in ultimul deceniu al secolului
al XIX-lea. V. Puscariu o prospecteaza
biospeologic, iar un colectiv al Institutului de
s 555e46f peologie "
Localizare si cale de acces. Este situata pe malul sting al Vaii Iadului, la 13 km amonte de comuna Bulz, in Dealul Cornilor. Pentru acces vezi Pestera.cu apa de la Bulz. Din comuna Bulz se continua drumul carosabil pina la pestera (13 km). De peste drum de pestera, sau din aval, se trece peste un podet care traverseaza Valea Iadului, apoi se merge pe poteca pina la pestera (fig. 7).
Descriere. Pestera este sapata in calcare tithonice, in apropierea contactului cu calcarele eocretacice. Este activa, parcursa de un piriu subteran care a fost captat intr-o retea inferioara si drenat spre un mic izbuc, situat dedesubtul pesterii, si care se varsa direct in Valea Iadului. Pestera detine remarcabili martori de eroziune si este bogat concretionata. Are o lungime de aproximativ 300 m (fig.9).
Intrarea destul de mare, triunghiulara, situata la 515 m altitudine. Latimea, la sol, este de aproximativ 10 m. Prima incapere, spatioasa, al carei sol a fost acoperit in dreapta cu o movila constituita din material de umplutura provenit din exterior, conduce, dupa 25 m, intr-un coridor ingust si destul de inalt, obstruat in prima parte de o aglomerare de birne ramase de la o veche poarta a pesterii. La mica distanta pestera incepe sa prezinte o serie de bifurcatii, spatii mai inguste, care duc intr-o zona superioara, destul de bogat concretionata, ce poate fi evitata parcurgind un coridor principal strimt, la nivelul inferior. De-a lungul unor vechi terase, prin coridorul ingust se ajunge la o zona puternic erodata, cu septe, care constituie un sorb al apei in regim de viitura. In regim normal apa dispare la aproximativ 8 m amonte de aceste septe, printr-un mic sorb aflat chiar la malul piriului, in dreapta cum inaintam. Urmarim piriul de-a lungul acestui coridor unic pe o distanta de aproximativ 70 m. Inaltimea coridorului este variabila, in general destul de mare, peretii evidentiind mai multe nivele de eroziune, cu sedimente pe ele, cu lingurite si cu pietris rulat. Dupa parcurgerea distantei amintite se ajunge la un bloc prabusit in mijlocul coridorului (Piatra Miscatoare), unde apare din dreapta un afluent subteran; urmarind acest afluent de-a lungul unui coridor destul de scund si ingust ajungem, dupa aproximativ 16 m, la un mic lac-sifon (Sifonul I), impenetrabil. De la Piatra Miscatoare, unde coridorul este mai spatios si inalt (peste 15 m), piriul subteran mai poate fi urmat inspre amonte, foarte comod, pe o distanta de aproape 40 m, pina la punctul terminus al sau, reprezentat prin Sifonul II, la rindul sau impenetrabil. In acest ultim sector, relativ slab concretionat, apar si plajele de pietris, largimea coridorului fiind de 2 - 3 m.
Temperatura aerului a inregistrat valori cuprinse intre 9-9,5° C, iar a apei intre 8-9,2° C.
Pestera este importanta pentru studiul speleogenezei si sedimentologiei prin martorii de eroziune existenti la diferite nivele. Biospeologic, ea se remarca printr-o bogata fauna cavernicola care traieste aici. Semnalam formele troglobionte cunoscute pina acum: gasteropodul Bythimlla austriaca si elicopterul Drimeotus (s. str.) kovacsi horvrilhi.
Conditii de vizitare. Pestera necesita mijloace proprii de iluminare si cizme de cauciuc lungi.
|
