Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































Sibiu

geografie





Sibiu





INFORMATII GENERALE
. asezare: în centrul Romaniei, în sudul Transilvaniei, axat în principal pe bazinul Oltului, în interiorul arcuirii largi a Muntilor Fagaras si Cibin;
. vecini: la nord-Mures; la est-Brasov; la sud-Arges, Valcea; la vest-Alba;
. suprafata: 5.432 km2 (respectiv 2,3 % din teritoriul tarii);
. populatie: 500.000 locuitori;
. orase: SIBIU-resedinta de judet (cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucuresti, important centru industrial, comercial, cultural, turistic, pastreaza si azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei si artei ce definesc nobletea si frumusetea acestor locuri); Agnita; Avrig; Cisnadie; Copsa Mica; Dumbraveni; Medias (situat în centrul Romaniei, la o altitudine de 295m, cu o populatie de aproximativ 64.000 locuitori, este amplasat într-o regiune pe care Dumnezeu si natura au rasfatat-o în frumuseti si bogatii naturale. Vestigiile istorice ne arata ca aceasta zona a fost populata cu mii de ani în urma, semn al generozitatii naturii cu aceste locuri. Prima atestare documentara a orasului are loc la 3 iunie 1267, printr-un document oficial al lui Stefan al V-lea al Ungariei. În secolele XII-XIII la chemarea regilor maghiari-se aseaza populatia care v-a fi cunoscuta sub numele de sasi. Misiunea lor initiala a fost de aparare a granitelor de est ale statului maghiar, în schimbul unor privilegii acordate comunitatilor rurale si urbane ce s-au întemeiat. Influentele reciproce ale culturii si civilizatiilor celor trei etnii conlocuitoare (romana, maghiara, germana), munca în comun a oamenilor acestor locuri au zamislit o viata econommica înfloritoare confirmata prin monumentele medievale pe care le întalnim în toata regiunea. Ridicat la rangul de Civitas în anul 1359, devine un centru economic bine dezvoltat care se bucura de atentia curtii regale. Includerea sa în randul celor 7 cetati confirma afirmatia anterioara); Ocna Sibiului; Talmaciu.
. relieful: este variat si coboara în trepte de la sud-Muntii Fagaras (cu vf. Negoiu de 2.535m, cu o creasta al 19419d315t pina zimtata sub care se adapostesc circuri si vai glaciare, marcate de frumoase cascade), Muntii Cindrelului si Lotrului (cu suprafete plane, usor valurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Steflesti 2.244 m, cu vai adanci ce contrasteaza cu culmile înalte), despartiti de defileul Oltului, la nord-Podisul Secaselor si Hartibaciului, Podisul Tarnavelor (cu altitudini de 600-700 m), Depresiunea larga a Sibiului;
. clima: este continentala, mai rece decat media pe tara, cu luna iulie cea mai calda si ianuarie cea mai rece, cu precipitatii neuniforme, cu predominarea vanturilor locale: brizele, Vantul mare, vanturile de vest si sud-vest;
. cursurile de apa: sunt reprezentate de Olt, cu afluentul sau Cibinul (care primeste Hartibaciul si Raul Mare, dar si Sadu), de Mures (la nord-vest), de Tarnava Mare, dar si de apele sarate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului si Bazna, cu efecte terapeutice.
. si SIBIU-este marcat de o istorie tumultoasa, vatra sa fiind locuita înca din paleolitic. Primele mentiuni documentare apar între 1192-1196, sub numele de Cibinium, iar în sec. XII-XIII, colonistii sasi numesc asezarea Hermannstadt, dar populatia romanesca i-a dat un nume care-l aminteste pe cel originar-Sibiu. În evul mediu, orasul era prosper si devine al mestesugarilor (în 1476 erau 19 bresle, în cadrul carora se practicau 25 de meserii). A fost si vatra de cultura, un important centru al stiintei, în 1544 tiparindu-se prin carte în limba romana: 'Catehismul romanesc" si tot aici au activat Nicolaus Olahus (umanist de talie europeana), Samuel Brukenthal (pasionat iubitor al artei), Simion Barnutiu, George Baritiu, Ioan Slavici. Este printre putinele locuri din tara în care contrastele dintre vechi si nou sunt atat de surprinzatoare. Multe locuri sunt legate de numele unor personalitati remarcabile ale culturii: Rasinari (unde s-au nascut poetul O. Goga si marele filozof si scriitor E. Cioran), Paltinis (unde a locuit filozoful C. Noica).



OBIECTIVE TURISTICE

Munti
. Muntii Fagaras-(cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca înaltime din tara, intra pe teritoriul judetului numai în jumatatea vestica a fatadei lor nordice. Prin întindere, prin masivitatea si prin maretia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din Romania), alcatuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale tarii. Beneficiaza de numeroase trasee marcate, de cabane si de refugii, de soseaua 'Transfagarasan" (la 2.034 m altitudine), ce leaga Transilvania de Muntenia. Acesti 'Alpi ai Transilvaniei" se caracterizeaza prin numeroase circuri glaciare si lacuri alpine situate la mari altitudini si care dau un farmec deosebit peisajului montan;
. Muntii Cindrel (Cibin)-(cu vf. Cindrel 2.244 m), caracterizati prin masivitate si culmi domoale, acoperite cu pasuni. prin varfurile lor solitare, cu pasuni alpine, vai pitoresti si adanci, acoperite cu paduri, prin bogatul fond de vanatoare si de pescuit, constituie o adevarata încantare pentru cei dornici sa-i strabata.



Chei si Defilee
. Defileul Oltului-(doar 12 km din jumatatea nordica pe teritoriul judetului Sibiu), renumit pentru pitorescul sau, desparte Muntii Cindrel si Lotru de Fagaras, si este o zona de mare valoare turistica prin privelistile naturale pe care le ofera. 'Drumul Oltului prin lume e un cantec neîntrerupt, un lung poem simfonic" sunea Geo Bogza, melodie care atinge intensitatea maxima între Turnu Rosu si Cozia, unde varfurile muntilor domina cu peste 1700 m aceasta vale transversala a Carpatilor romanesti. Numeroase cascade (dintre care Balea este cea mai frumoasa) se formeaza datorita pantei foarte înclinate a Muntilor Fagaras, apele coborand în salturi peste versantii lor abrupti si denivelarile accentuate.

Lacuri
. Lacul Balea-(la 65 km de Sibiu), lac glaciar în Muntii Fagaras, la obarsia Curtisoarei, (la 2.034 m altitudine), declarat monument al naturii, este unul dintre cele mai frumoase si mai mari din Romania (360 m lungime si 11 m adancime). În jurul sau, 100 ha au fost declarate rezervatie stiintifica cu numeroase plante (floarea de colt, macul galben) si animalele ocrotite (capra neagra, rasul, acvila de munte) ;
. Iezerele Cindrelului-rezervatie complexa (450 ha) ce include mai multe circuri glaciare (la 2.168-2.245 m altitudine). În zona acestor iezere se întalnesc variate specii de animale ocrotite (capre negre, ursi, lupi);
. Lacul fara fund-Ocna Sibiului, rezervatie geologica reprezentata printr-un lac din golul format în urma prabusirii unei vechi saline. Lacul, cu o adancime de 35 m, are o mare valoare terapeutica si prezinta o stratificare termica a apei (stratul de apa sarata de sub cel de apa dulce favorizeaza acumularea caldurii solare);
. Podragu-lac glaciar;
. Avrig-lac glaciar;
. Cibin-lac de baraj;
. Sadu-lac de baraj;
. Hartibaciu-lac de baraj.

Rezervatii si Monumente ale Naturii
. Calcarele-Turnu Rosu (la 30 km de Sibiu), rezervatie geologica de calcare eocene aflata la poalele Muntilor Fagaras, aproape de defileul Oltului. Avand mare valoare stiintifica (monument al naturii), calcarele si conglomeratele contin cele mai frumoase exemplare de moluste din Romania, dinti de rechin, corali, reptile;
. Vulcanii noroiosi-Hasag (la 21 km de Sibiu), rezervatie geologica interesanta reprezentata de 'vulcani" în miniatura. Noroiul evacuat la suprafata a format conurile prin care iese apa, în care bolboroseste gazul metan;
. Calcarele-Cisnadioara, rezervatie geologica reprezentand un bloc masiv de calcar în care s-a identificat o fauna fosila bogata si variata;
. Poiana Gaujoara-(la 25 km de Sibiu).




Statiuni
. Paltinis-(la 34 km de Sibiu), în Muntii Cibinului sub varful Oncesti (de 1717 m); ca statiune climaterica si turistica permanenta, la 32 km sud-vest de Sibiu. Beneficiaza de cea mai mare altitudine din tara, 1442 m si de opadure de conifere, în Muntii Cindrel. A fost întemeiata de Societatea Carpatina Transilvana (S.K.V.) în ultimul deceniu al sec. XIX. Din nucleul de vile initial statiunea conserva Casa Turistilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) si înca o vila declarate monumente istorice, hoteluri, restaurante, baruri, club, biblioteca. Printre principalii sai factori terapeutici se înscriu climatul alpin de mare altitudine, aerul tonifiant, puternic ozonat, cu aerosoli iodati, temperatura moderata (temperatura medie anuala: 4oC), verile racoroase, fara vanturi puternice, cu multe zile senine. splendidul peisaj montan dantelat de muntii ale caror varfuri trec peste 2000 m, padurile de brad cu aerul lor curat creaza aici, în orice anotimp, o atmosfera de liniste si deconectare. Climatul montan cu aerul ozonat recomanda statiunea pentru tratarea asteniilor, a Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benigna. Numeroase poteci marcate ajuta pe turistii care poposesc aici sa cunoasca Muntii Cindrelului (de aici sunt usor accesibile Cheile Cibinului si Valea Sadului, cu seria de baraje), si Lotrului. În lunile de iarna (circa 6 luni), zapada abundenta de pe pantele muntilor, adauga Paltinisului valentele unei reputate statiuni pentru practicarea sporturilor de sezon. Pentru schi si sanius sunt amenajate partii cu diferite grade de dificultate (ex. cea de pe Muntele Oncesti), iar mijloacele de transport pe cablu (telescaun, teleski, babylift), faciliteaza accesul la partii. La Schit, langa biserica de lemn este mormantul filozofului C-tin Noica (1907-1987). Caile de acces sunt: feroviare-gara Sibiu pe linia Bucuresti-Brasov-Arad, apoi cu mijloace auto pana în statiune, rutiere-DN 1 de la Oradea sau DN 7 = E 15 de la Bucuresti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Rasinari, pana în statiune, aeriene-din Bucuresti pana la Sibiu, apoi cu mijloace auto pana în statiune;
. Ocna Sibiului-(la 14 km nord de Sibiu), statiune balneoclimaterica permanenta în Depresiunea Sibiului (la 410 m altidudine), înconjurata de dealuri învesmantate în paduri de stejar. Se evidentiaza printr-un valoros si divers potential balneoclimateric, fiind folosita înca din epoca daco-romana (cand din salinele aflate aici se extragea sare). Astazi, nu mai putin de 15 lacuri (cu apa minerala cloruro-sodica) ocupa cavitatile vechilor saline, unele dintre ele fiind folosite de stabilimentul balnear, altele ca stranduri publice. Climatul moderat de depresiune intracoliniara, aerul bogat în aerosoli, temperatura medie anuala (8,8oC); efectele curative ale apei sarate din lacuri, reprezinta inestimabile surse de sanatate. Caile de acces sunt: feroviare-halta Baile Ocna Sibiului pe linia Sibiu-Copsa Mica, rutiere-DN 1 sau DN 7 = E 15A de la Sibiu sau de la Sebes, cu deviatie la aeroport;
. Bazna-statiune balneoclimaterica permanenta, (la 72 km de Sibiu), se evidentiaza prin eficienta curativa a izvoarelor sale de ape minerale si a namolurilor terapeutice, a peisajului sau pitoresc.



Vestigii Istorice
. Forificatiile medievale-Sibiu, cuprind un numar impresionant de turnuri, dintre care cele mai importante sunt: Turnul Sfatului (constituie o atractie aparte pentru vizitatorii orasului, a fost construit în sec. XII cu modificari ulterioare în sec.XV, XVII, XIX-1826), Turnul Scarilor (una dintre cele mai vechi constructii ale orasului, ridicata în sec.XIII ca element al primei centuri de aparare a Sibiului); Turnul de poarta (sec. XV); Turnul archebuzierilor (sec. XV); Turnul Dulgherilor (fundatiile si o buna parte zidurile sale au fost realizate din piatra la începutul sec. XV); Turnul pulberariei (ridicat în 1552 ca depozit pentru praful de pusca); Turnul olarilor (sec. XVI, cu numeroase metereze); Bastionul Soldisch (una dintre cele mai interesante fortificatii, construit în 1627);
. Ruinele cetatii-Medias, se mai pastreaza zidurile de incinta si turnurile de aparare ridicate în sec. XV-XVI (turnurile fierarilor-sec. XVIII Forkesch, aurarilor si pietrarilor sec.XVI);
. Primaria Veche-Sibiu, constructie impunatoare din a doua jumatate a sec. XV (1470), cu elemente specifice fazei de trecere de la gotic la Renastere. Inscriptia în limba latina de la poarta de intrare dateaza din 1783, fiind inspirata de vizita lui Iosif II la Sibiu. În prezent gazduieste Muzeul de istorie;
. Cetate dacica-Tilisca (la cca 28 km de Sibiu), sec. II i.Hr.-I d.Hr.;
. Asezare dacica-Arpasu de Jos, fortificata cu val de pamant si sant de aparare, ce dateaza din sec. I i.Hr.-II d.Hr.);
. Cetate cu bazilica romanica-Cisnadioara, unul dintre cele mai remarcabile monumente în acest stil din Transilvania, din 1200;
. Cetatea Salo-Sibiel (sec. XII-XIII);
. Cetate de pamant-Rasinari (sec. XIII), cetate medievala de granita, astazi ruine;
. Cetate sateasca-Daia (sec. XIII);
. Ruinele cetatii-Talmaciu (la 18 km de Sibiu), mentionata documentar în 1370 sub numele de 'castrum Lanchron", fortificatia domina Valea Oltului la intrarea acestuia în defileul Turnul Rosu;
. Cetate taraneasca-Slimnic (la 15 km de Sibiu), sec. XIV;
. Cetate sateasca-Biertan (la 26 km de Medias), una dintre cele mai impresionante constructii de acest gen din Transilvania, (sec. XV-XVI);
. Cetate sateasca-Cristian (la 11 km de Sibiu), din sec. XV.
. Piata Mica-Sibiu, a doua piata fortificata a orasului;
. Zidul Cetatii si turnurile Hartenek-Sibiu, sunt a treia centura de fortificatie a orasului, consolidate în sec. XVII.


Edificii Religioase
. Manastirea Cisterciana-Carta (la 47 km de Sibiu), cea mai veche constructie în stil gotic din Romania. Întemeiata de calugarii cistericeni (ordin calugaresc originar din Franta) în 1202, a fost devastata si incendiata în timpul navalirii tatarilor (1241-1242), dar ulterior a fost reconstituita. A fost desfiintata de regele Mihai Corvin în 1474. În prezent, este biserica a parohiei evanghelice din Carta;
. Biserica evanghelica-Sibiu, este monumentul care realizeaza pentru prima data pe teritoriul Romaniei îmbinarea bazilicii arhaice cu o elevatie în stil gotic maur. Construita în sec. XIV, mai pastreaza picturi murale din 1445, si detine o renumita orga;
. Biserica-Cisnadioara, cea mai veche biserica romanica din tara noastra, datand din 1223, este considerata a fi si 'cel mai însemnat monument al arhitecturii ecleziastice sasesti";
. Biserica fortareata-Biertan, remarcabil si impunator monument de arta gotica, ce a fost realizata între 1520-1522 si înconjurata cu turnuri si ziduri puternice. Pastreaza azi o colectie de vechi covoare orientale;
. Biserica fortificata-Medias (sec. XIV-XVI), cu un valoros ansamblu de picturi murale gotice. Turnul sau, de 74 m, are un ceas care indica fazele lunii. Aici a fost închis domnitorul Vlad Țepes (în 1476), în urma unui conflict cu Matei Corvin;
. Biserica reformata-Ocna Sibiului (1240), cu picturi murale;
. Biserica Ursulinelor-Sibiu, zidit[ în 1478 din ordinul calugarilor dominicani;
. Biserica fortificata-Atel (la 18 km est de Medias), din sec. XIV, cu valoroase sculpturi în stil gotic. În jurul ei au fost contruite mai multe turnuri de aparare;
. Biserica evanghelica-Cisnadie (sec. XIII), înconjurata de o centura de ziduri si turnuri de aparare pastreaza fragmente de picturi murale de la sfarsitul sec. XV;
. Biserica evanghelica-Darlos (sec. XV), cu frumoase sculpturi ce îmbina stilul gotic cu cel renascentist;
. Biserica Brancoveanu-Ocna Sibiului, ctitorie a lui Mihai Viteazul din 1600, refacuta de Constantin Brancoveanu în 1701m ca o dovada concreta a stranselor legaturi culturale între tarile romane în evul mediu;
. Catedrala Romano catolica-Sibiu (sec. XVII), constrita de calugarii izuiti;
. Biserica Evanghelica-Sibiu (sec. XIV-XV), construita în stil gotic, pe urmele unei vechi basilici romane;
. Biserica fortificata-Buzd (sec. XVI);
. Catedrala ortodoxa-Sibiu (1778), detine elemente ale stilului baroc, si se remarca prin coloanele înalte si turnurile cu scari în spirala;
-Biserica Sf. Margareta-Medias, impunator edificiu în centrul întregului complex de fortificatii medievale. Este cunoscuta ti sub denumirea de castel. A fost atestata documentar în sec. XV. În prezent detine o orga din sec. XVII. Turnul bisericii, denumit Turnul Trompetilor, este simbolul orasului, avand 68,5 m înaltime, fiind unul din cele mai înclinate turnuri din Europa;
-Biserica si Manastirea franciscana-Medias, un monument complex arhitectural în stil baroc, atestat documentar în sec. XV. În prezent gazduieste Muzeul de Istorie al orasului.




Edificii Culturale
. Palatul Brukenthal-Avrig (la 30 km de Sibiu), constructie de mari dimansiuni în stil baroc, a fost resedinta de vara a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1721-1803), pasionat colectionar de obiecte de arta. Construit între 1780-1785, palatul detine unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase largi care coboara spre lunca Oltului. În prezent, adaposteste un sanatoriu;
. Palatul Brukenthal si Casa Albastra-Sibiu, conceput si construit în stil baroc austriac, între 1778-1788 de arhitectul Martinell. Azi gazduieste un prestigios muzeu;
. Castelul Apafy-Dumbraveni (la 20 km de Medias), a apartinut familiei principelui Transilvaniei, Mihai Apafy. Este o cladire în stil renascentist ridicata între 1552-1563, astazi o scoala;
. Castelul-Turn Rosu (la 21 km de Sibiu), fortificatie medievala masiva, ridicata în 1453 de Iancu de Hunedoara;
. Muzeul Brukenthal-Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din Europa (deschis pentru public în 1817). A fost înfiintat în 1780 de Samuel Brukenthal, consilier intim al Mariei Tereza si guvernator al Transilvaniei. Colectiile initiale s-au contopit cu cele ale muzeului Astrei, precum si cu cele ale Muzeului Societatii Carpatine rezultand unul dintre cele mai bogate muzee din Romania. Cuprinde sectii de: arta (pictura, grafica, gravuri si sculpturi realizate de renumiti artisti); istorie, stiintele naturii, arta populara, precum si o biblioteca cu carti pretioase;
. Muzeul etnografic si memorial 'Badea Cartan"-Cartisoara (la 47 km de Sibiu), prezinta, pe langa obiecte ce au apartinut taranului autodidact, si exponate din domeniul ceramicii si a sticlei manufacturiere, o colectie de icoane pe sticla;
. Casa memoriala 'Gh. Lazar"-Avrig (la 22 km sud-est de Sibiu), cu exponate ce au apartinut iluministului ardelean, întemeietorul scolii în limba romana;
. Casa memoriala 'O. Goga"-Rasinari (la 15 km de Sibiu), unde s-a nascut marele poet, (1881-1938);
. Muzeul 'Valea Hartibaciului"-Agnita (la 62 km nord-est de Sibiu), cu sectii de istorie si etnografie;
. Muzeul tehnicii si civilizatiei populare-Sibiu, în Padurea Dumbrava, al doilea muzeu în aer liber, ca marime, din lume;
. Muzeul de etnografie universala 'F. Binder"-Sibiu, cu exponate din Africa si Orient, ce functioneaza în casa Herms;
. Casa revolutionarului Axente Sever-Axente Sever (la 40 km de Sibiu);
. Casa memoriala 'St. Ludwig Roth"-Medias, participant la Adunarea de la Blaj;
. Muzeul locomotivelor cu aburi-Sibiu;
. Muzeul de arme si trofee de vanatoare-Sibiu;
. Muzeul de Istorie Naturala-Sibiu, cu exponate de mineralogie, botanica, zoologie, fauna si flora universala;
. Muzeul Herman Oberth-Medias, dedicat omului de stiinta, ce are meritul incontestabil de a fi proiectat motorul ce sta la baza navelor spatiale de azi;
. Casa Schuller-Medias, impunatoare constructie în stil civil renascentist, din spatiul Tarnavelor (atestat[ documentar în sec. XVI).

Monumente si Statui
. Monumentul de la Selimbar-(la 5 km de Sibiu), ridicat din initiativa Astrei, în amintirea victoriei reputate aici de oastea lui Mihai Viteazul asupra trupelor lui Andrei Bathory (18 octombrie 1599). În urma acestei victorii, Mihai Viteazul devine si voievod al Transilvaniei, facand primul pas spre unirea celor trei mari provincii romanesti.

Etnografie
. Judetul Sibiu constituie o originala zona etnografica, un caleidoscop de frumuseti ale artei populare (costume, cantece, dansuri, arhitectura). Satele din Marginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec si culoare, pentru sarbatorile populare si îndeletnicirile pastrate din generatie în generatie. Adevarate vetre etnografice sunt: Rasinari (vestita pentru frumosul port popular, bine pastrat, si pentru tesaturile facute de femeile de aici); Jina (la 3 km de Poiana Sibiului, cu obiceiuri traditionale, case si port popular); Gura Raului (la 3 km de Orlat, cu instalatii tehnice taranesti de pe apa Cibinului); Saliste (la 21 km de Sibiu, cunoscuta pentru frumusetea portului popular); Tilisca (la 26 km de Sibiu, cu originale case din lemn al caror interior se remarca prin bogatia tesaturilor decorative); Marpod (la 40 km de Sibiu, port popular romanesc si sasesc).



loading...











Document Info


Accesari: 2585
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )