Documente online.
Zona de administrare documente. Fisierele tale
Am uitat parola x Creaza cont nou
 HomeExploreaza
upload
Upload




Statele Unite ale Americii

geografie


Statele Unite ale Americii



Statele Unite ale Americii este o tara din America de Nord, situata īntre Canada, Mexic, Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific. Este o republica federala, cu capitala la Washington, D.C.. Teritoriul Statelor Unite este de aproximativ 40 de ori mai mare decāt suprafata Romāniei, masurānd peste 4.800 de kilometri de la Oceanul Atlantic (la est) pāna la Oceanul Pacific (la vest) si se īntinde pe aproape 2.000 de kilometri de la granita canadiana (la nord) pāna la cea mexicana (la sud).



Federatia este alcatuita din 50 de state, dintre care 48 sunt state continentale (enclave), iar doua state (Alaska si Hawaii) sunt exclave, fiind situate īn exteriorul teritoriului amintit. La aceste state se adauga districtul federal Columbia, pamānt federal obtinut prin donatie, īn proportii egale, de catre statele Maryland si Virginia.



Cadru Natural


Din punct de vedere geografic, tara se īmparte īn trei regiuni principale: Muntii Stāncosi (Rocky Mountains) - la vest, zona de podis si de munte a Appalasilor - la est, precum si cāmpiile īntinse (Great Plains) din partea centrala. Aici se gasesc preeriile imense, care au devenit simbolul cuceririi de noi teritorii si al vietii īn libertate. Caracteristice pentru America de Nord sunt si marea diversitate a climei si bogatia lumii vegetale.


Relief. Īn zona estica, paralel cu tarmul Oceanului Atlantic se īntind din nord-est spre sud-vest muntii Apalasi, cu altitudinea maxima de 2.036 m. Zona centrala cuprinde cāmpii si podisuri: īn nord-est o parte a podisului Laurentian, spre sud, Cīmpiile centrale marginite de podisul Ozark si apoi muntii Ouachita. Īn vest Mariile Prerii, Muntii Cordilieri iar īn sud cāmpia litorala a Golfului Mexic.

Lantul estic al Cordilierilor īl constituie Muntii Stāncosi iar lantul vestic Muntii Cascadelor si Sierra Nevada. Aceste doua lanturi īncadreaza un sir de podisuri dintre care cele mai importante sunt: Podisul Columbiei, Podisul Marelui Bazin si Podisul Colorado.

Clima. Cea mai mare parte a teritoriului SUA are clima temperata si subtropicala, cu exceptia peninsulei Alaska, care are o clima sub-artica si a sudului Floridei, care are o clima tropicala. Clima se caracterizeaza prin diferente mari de temperatura de la un anotimp la altul si prin schimbari bruste care genereaza uneori uragane si inundatii.


Ape. Cele mai importante cursuri de apa sunt: Mississippi cu afluentii Missouri, Ohio, Tennessee, Arkansas si Red, Rio Grande del Norte, Savannah, Potomac, Delaware, Hudson, Connecticut, Colorado, Sacramento si Columbia. Īn nord-est, la granita cu 828x2311i Canada se afla Marile Lacuri, cel mai mare sistem lacustru de pe glob.


Fauna si Flora. Vegetatia este reprezentata īn est īndeosebi prin paduri amestecate de conifere si de foioase, paduri de pin, iar īn zona centrala prin prerii cu ierburi īnalteīn Cāmpiile centrale si cu ierburi scunde īn Mariile Prerii. Īn California este caracteristic arborele-mamut (Sequoia gigante).




Resurse naturale


Resurse minerale: huila ( 849 000 000 t), lignit, petrol (386000000 t - in G. Mexic, Middlecontinent si in Alaska), gaze naturale ( 529,5 miliarde m3 - locul II pe glob in G.Mexic ,Middlecontinent, Alaska), minereu de fier - locul II pe glob, crom, nichel, tungsten locul III pe loc, molibden- locul I pe glob, vanadiu- locul I pe glob, cupru, (2 478 000-locul II pe glob), plumb - locul I pe glob, zinc, bauxita, aur, argint - locul II pe glob ,stibiu,staniu, uraniu- locul I pe glob, toriu, azbest, sulf - locul I pe glob, fosfati naturali- locul I pe glob,saruri potasice, sare- locul I pe glob, carbuni (bazinul fluviului Mississippi, Muntii Apalasi si Muntii Stancosi).
Produse industriale : energie electrica - (locul I pe glob - din care 276,1 md. kWh hidroenergie, 54,0 md.kWh energie nucleara si 1,5 md. kWh energie geotermica), fonta-locul II pe glob,otel (96 601 000 t -locul III pe glob), cocs metalurgic-locul I pe glob,aluminiu-locul I pe glob, cupru rafinat-locul I pe glob, plumb- locul I pe glob,zinc-locul I pe glob, aparate optice si fotografice, masini de cusut, de scris, de calculat, autoturiasme (Detroit si Cleveland)- locul II pe glob, turbine, masini agricole si textile, autovehicule, magneziu- locul I pe glob, capacitatea rafinariilor de petrol - locul I pe glob,benzina, uleiuri usoare, uleiuri grele, acid sulfuric-locul I pe glob, acid azotic- locul I pe glob, acid clorhidric locul I pe glob,soda caustica - locul I pe glob, ingrasaminte azotoase- locul I pe glob, materiale plastice si rasini sintetice- locul I pe glob, cauciu sintetic - locul I pe glob, anvelope - locul I pe glob, produce farmaceutice, cherestea - locul II pe glob, celuloza, hirtie, ciment-locul II pe glob, fiere de bumbac- locul II pe glob , tesaturi de lina, tesaturi de bumbac, fire de lina.tesaturi de matase naturala,fire si fibrer artificiale, tesaturi artificiale, fire si fibre asintetice- locul I pe glob, imbracaminte si incaltaminte, tigarete, tigari, lapte, unt, brinza- locul I pe glob,carne - locul I pe glob,conserve de carne,de fructe, de peste, margarina- locul I pe glob, zahar - locul III pe glob, bere, vin, avioane (Seattle si San Diego)si tehnica aerospatiala - locul I pe glob,confetii(New York-cel mai mare centru din lume).Modul de utilizare a terenurilor:arabil - 18,6%
;culturi arborescente - 0,2% ;pasuni si fanete - 27,7% ;paduri - 31,6% ;alte terenuri - 21,9% .Resurse agricole: grau - locul I pe glob ,secara, porumb - locul I pe glob,orz,ovaz locul I pe glob,orez,sorg,sfecla de zahar,restie de zahar,bumbac - locul II pe glob, arahide, cafea, soia - locul I pe glob,tutun - locul I pe glob, banane, cartofi - locul III pe glob,lamai,portocale si mandarine,ananas, mere, prune, pere, piersici, struguri.Cresterea animalelor :bovine (102 755 000 capete - locul III pe glob) , porcine (59 992 000 capete - locul II pe glob) , ovine , cabaline - locul III pe glob ,caprine.




Economia


Economia politica a fost termenul original pentru studiul productiei, actiunilor de vānzare si cumparare si a relatiilor acestora cu legile, vamile si guvernul. Aceasta s-a dezvoltat īn secolul al XVIII-lea ca un studiu al economiilor statelor. Spre deosebire de teoria fiziocratilor īn cadrul careia pamāntul era vazut ca o sursa a bunastarii tuturor, economistii care studiau economia politica au propus teoria valorii muncii (introdusa pentru prima oara de John Locke, dezvoltata mai tārziu de Adam Smith si de Karl Marx), conform careia munca este o sursa reala de valoare. Economistii preocupati de economia politica au atras, de asemenea atentia asupra dezvoltarii accelerate a tehnologiei, al carei rol īn relatiile economice si sociale a devenit foarte importanta.


Agricultura. Drept urmare a cresterilor din productia agricola Statele Unite au exportat īn anul 1981 produse agricole īn valoare de 42 miliarde de dolari, cu toate ca populatia īnregistrase īntre anii 1950 si 1980 o crestere cu peste 75 milioane de oameni.

Cresterea productiei agricole poate fi realizata fie prin extindere, fie prin intensificare, fie prin ambele simultan. Īn timp istoric suprafata cultivata a Statelor Unite s-a extins prin procesul de "cucerire" a Vestului, iar mai apoi noi suprafete au fost aduse īn folosinta prin extinderea irigatiilor, īn special īn statele din vestul continentului unde suprafata agricola irigata a crescut īntre anii 1950 si 1980 de la 25 la 45 milioane de acri (de la 10 la 18 milioane hectare).

De asemenea, agricultura americana s-a caracterizat de-a lungul timpului printr-un proces de intensificare a folosirii pamānturilor cultivate si a cresterii animalelor prin aplicarea stiintei si a tehnologiilor revolutionare. Spre exemplu, daca īn anul 1940 era nevoie de 12 pāna la 14 saptamāni pentru a produce un pui de 2 kg, iar pasarea consuma 8 kg de hrana pentru fiecare kilogram de carne pe care īl dadea, īn anul 1980 un astfel de pui putea fi produs īn doar 8 saptamāni la un cost de mai putin de 4 kg hrana pentru 1 kg carne dat. Īn ceea ce priveste cultura plantelor productivitatile erau cu 20% mai scazute decāt cele obtinute īn Europa datorita naturii extensive a culturii pamāntului īn Statele Unite.

Mai trebuie amintit faptul ca cele doua procese, de extindere si de intensificare, nu opereaza independent, iar relatia complexa de interdependenta dintre ele poate fi ilustrata de faptul ca mecanizarea, factorul central al procesului de intensificare, a permis extinderea suprafetei cultivate prin eliberarea a milioane de acri de pamānt ce erau initial folositi pentru cultura plantelor folosite pentru hrana animalelor de tractiune cum ar fi caii si catārii.

Una dintre cele mai putin de dorit consecinte ale acestei puteri de productie fenomenale a fost sensibilitatea permanenta a agriculturii americane la schimbarile pietei: cānd cererea scadea periodic iar oferta se mentinea, surplusul inevitabil trebuia sa fie depozitat, aruncat sau chiar distrus.

Astfel, marile surplusuri de grāu si alte cereale, de produse lactate, tutun, zahar s.a. formate spre sfārsitul anilor '70 s-au transformat īn "munti si lacuri" īn anul 1982, cānd oferta a depasit cu mult cererea.



Industria. Aceasta regiune cuprinde statul California, ocupīnd 11 % din suprafata tarii si detinīnd 8,7% din populatie. Relieful este variat; īntre lanturile semete de munti (Coastei, Sierra Nevada) aflīndu-se o īntinsa depresiune, Valea Californiei (formata din San Joaquin Valley si Sacramento Valley), care ofera posibilitati deosebite pentru agricultura. Īn sud se īntinde o alta depresiune, Los Angeles, īn cuprinsul careia s-a dezvoltat o mare aglomeratie urbana.

California este cel mai dezvoltat stat al vestului S.U.A., atīt din punet de vedere industrial, cīt si agricol, comercial-financiar, cultural si turistic, dispunīnd de mari resurse energetice, īndeosebi petrol, exploatat īn zona Los Angeles si īn bazinul Salinas. Energia electrica este furnizata de marile termocentrale, care functioneaza pe baza petrolului si a gazelor naturale, cīt si de hidrocentralele de pe fluviul Colorado.
Ramurile industriale cele mai dezvoltate sīnt: metalurgia neferoasa, constructiile de avioane si rachete, electrotehnica, constructiile navale, masini-agricole, prelucrarea petrolului si petrochimia, prelucrarea lemnului, confectiile si o variata industrie alimentara (conserve de legume, fructe si peste, sucuri, zahar, lactate, vinificatie etc.). Concentrarea industriei īn regiunea industriala Los Angeles si īn marele centru San Francisco este o caracteristica importanta a Californiei, fapt care explica si mpresionanta crestere a populatiei acestora.

Varietatea deosebita a conditiilor de sol si de clima, irigatiile si mecanizarea au favorizat o dezvoltare cu totul deosebita a agriculturii. Aceasta este specializata īn pomicultura (pruni, meri, caisi, piersici), viticultura, legumicultura, cultura citricelor (portocale, lamīi), a orezului si bumbacului. Partea centrala a statului (vaile San Joaquin si Sacramento) a devenit, pe baza irigatiilor, regiunea cu agricultura cea mai intensiva din S.U.A.

Īn partea de sud, care are un climat mai uscat, se cultiva bumbac pe terenurile irigate. California ocupa unul dintre primele locuri īn lume īn privinta intensitatii culturii pomilor fructiferi si a arbustilor mediteraneeni, ca si prin numarul fabricilor de prelucrare. Ea aprovizioneaza īntregul teritoriu al S.U.A., o parte a produselor fiind exportate īn Canada si īn tarile din Europa.
Los Angeles este situat pe tarmul sudic al Californiei, īntr-o depresiune cu un relief accidentat si un climat arid, īn apropierea Muntilor San Bernardino si a desertului Mojave. Īnfiintat de spanioli īn anul 1781 sub numele de El Pueblo del Nuestra Senora la Reina de Los Angeles de Porciuncula, orasul s-a dezvoltat īn mai multe etape: prima, dupa anul 1890, cīnd au fost descoperite zacamintele de petrol si a īnceput dezvoltarea industriala, a doua, dupa anul 1920, odata cu fondarea Hollywood-ului, care a permis extinderea functiunii cultural artistice, si a treia, īn timpul si dupa cel de-al doilea razboi mondial; cīnd s-a dezvoltat industria aeronautica cu ramurile ei anexe.

Īn ultimele decenii activitatea industriala s-a extins foarte mult, formīndu-se o adevarata regiune industriala care cuprinde nenumaratele centre ce formeaza conurbatia Los Angeles. Totodata, orasul a capatat dimensiuni gigantice prin īnglobarea unor orase-satelit situate la mare distanta (70-100 km). Orasul propriu-zis are 2,5 milioane locuitori, iar conurbatia a ajuns la 7 milioane locuitori, incluzīnd multe orase legate intre ele printr-un sistem modern de sosele, autostrazi, cai ferate. Īntre acestea, spre nord se afla Alhambra, Pasadena, Glendale, Burbank, Hollywood, San Fernando, iar la tarmul Oceanului Pacific: Beverly Hills, Santa Monica, Hawthorne, Redondo Beach; spre sud, se afla: Long Beach, Torrance, San Pedro, Compton, Wilmington, iar la est : Santa Ana, Anaheim, Huntington Beach, Garden Grove, Downey, Fontana, Riverside, Norwale, Bellflower.
Din anul 1965, īn cadrul conurbatiei Los Angeles au fost desprinse alte doua orase milionare : Anaheim-Santa Ana -Garden Grove cu 1,5 milioane locuitori si Riverside-San Bernardino-Ontario cu 1,1 milioane locuitori.

Functia principala este cea industriala, marea dezvoltare a industriei fiind determinatā de valorificarea petrolului si a gazelor naturale, de activitatea portuarā si de caile de comunicatie foarte dese, de amplasarea unor uzine legate de productia de razboi etc.
Conurbatia se distinge printr-o puternica industrie de prelucrare si chimizare a petrolului, capacitatea rafinariilor fiind de peste 41,8 milioane tone/an. Complexele petrochimice sīnt amplasate in apropierea rafinariilor, ele producīnd cauciuc sintetic, mase plastice, coloranti, detergenti, medicamente.
Los Angeles este al doilea centru al S.U.A. pentru productia de automobile (cu o mare uzina a firmei Chrysler), iar santierele navale din Los Angeles si San Pedro sīnt dintre cele mai cunoscute de pe coasta Pacificului. Industria mai produce utilaje petroliere, material feroviar, aparatura electrotehnica, masini agricole etc. La Fontana functioneaza o mare uzina siderurgica, care aprovizioneaza cu otel si laminate īntreaga regiune. Pentru productia de avioane s-a dezvoltat industria aluminiului, ramura care lucreaza pe baza importului de bauxita. Dintre alte ramuri sīnt de mentionat : confectii, textila, īncaltaminte, conserve de fructe si legume etc. Dispersarea uzinelor a necesitat crearea unei retele dezvoltate de cai de comunicatie.

San Francisco este situat īn partea centrala a litoralului Californiei, la marele golf īn care se varsa fluviile Sacramento si San Joaquin. Golful este īnchis de doua peninsule muntoase, care lasa o īngusta trecere, numita Golden Gate, orasul fiind amplasat īn amfiteatru, la sud de aceasta trecere. Īn partea estica a Golfului San Francisco se afla o serie de orase : Oakland, Richmond, Berkeley, iar spre sud, Palo Alto, South San Francisco, San Mateo, Redwood City, toate alcatuind conurbatia San Francisco-Oakland, care concentreaza 3,1 milioane locuitori.
Pīna īn anul 1848, el a apartinut Mexicului, apoi, intrat īn confederatia americana, īncepe sa se dezvolte vertiginos, devenind centrul faimoasei "febre a aurului". Spre sfīrsitul secolului al XIX-lea este cunoscut ca un port si centru industrial de mare īnsemnatate īn urma constructiei caii ferate New York - San Francisco. Dupa ce a fost aproape īn īntregime distrus de cutremurul din anul 1906, San Francisco a renascut, devenind un mare centru economic al vestului. Din aceasta perioada dateaza caracterul pestrit al populatiei, mai pronuntat decīt la New York, peste jumatate din locuitorii orasului fiind imigranti sau fii ai imigrantilor. Cartierele lor sīnt deosebit de pitoresti prin specificul national pastrat cu mīndrie. Cei mai numerosi sīnt chinezii, italienii, japonezii, slavii, grecii, nordicii, mexicanii etc. Desi a fost īntrecut, īn ultimul timp, de Los Angeles, atīt īn privinta populatiei cīt si a importanei economice, San Francisco ramīne un mare centru comercial-industrial al Statelor Unite.

Activitatea industriala este concentrata īn afara orasului si īn Oakland, Richmond, unde sīnt dezvoltate industriile: electrotehnica si electronica, constructiile navale, masini-unelte, mecanica de precizie, avioane, montaj de automobile, prelucrarea si chimizarea petrolului, textila, confectii, sticlarie, īncaltaminte, alimentara (zahar, conserve de fructe, legume si peste) etc.
San Diego (1 milioane locuitori, cu suburbiile) tinde sa devina si el un mare centru urban al vestului tarii. Situat līnga granita cu Mexicul, este un port militar important, avīnd īn apropiere una dintre cele mai mari baze navale si de rachete ale S.U.A. Industria sa a fost puternic influentata de caracterul militar al activitatii, remarcīndu-se productia de avioane si de rachete (uzinele General Dynamic si Convair) cu care ocupa unul dintre primele locuri īn S.U.A. Īntre alte ramuri, s-au mai dezvoltat: industria electrotehnica, a constructiilor navale si alimentara. Portul are un trafic restrīns, bazat mai mult pe pescuit. San Diego este si o mare statiune balneara, inclusiv localitatile īnvecinate: Imperial Beach, Coronado, Chula Vistā, Pacific Beach, National City, La Jolla.

Īn ultimii ani a crescut importanta economica a altor orase din California, asa cum sīnt: San Jose ,metropola economica a "vaii Californiei", Sacramento (851 000 locuitori, cu suburbiile), capitala statului, Fresno (431 000 locuitori), Bakersfield (336 000 locuitori), Oxnard-Simi Valley-Ventura (405 000 locuitori), Salinas-Seaside-Monterey (254 000 locuitori).


Transporturi. cai ferate (aproape dubla fata de reteaua feroviara a Europei) , sosele (6 000 000 km lungime) , flota comerciala maritima (locul VIII in lume) , transport aerian , autoturisme (200 000 000) , aeroporturi S.U.A. incadreaza 15 din primele 22 de aeroporturi ale lumii - New York (J.F. Kennedy,La Guardia) ; Chicago (O'Hare) ; Dallas ; Los Angeles.Porturi : New York , Hampton Roads (la Atlantic) New Orleans , Houston (la G. Mexic) , Los Angeles (la Pacific) si Honolulu (Ins. Hawaii).Transporturi fluviale dezvoltate pe Mississippi si Marile Lacuri.


Servicii. Sistemul economic american poate fi definit prin caracterul sau descentralizat , caracter capitalist, bazat pe proprietatea privata si libera initiativa. Interventia autoritatilor federale īn economie se manifesta prin strategii de politica bugetara si monetara. Īn acelasi timp, bugetul federal are o componenta ce vizeaza investitii īn cercetare . Legislatia economica americana permite implicarea guvernului īn controlul practicilor de afaceri, guvernul american avānd si rolul de supervizor al cresterii economice.

Un rol special īn economia americana īl joaca companiile transnationale. Coca Cola, Colgate, Microsoft, Ford, IBM, General Electric, Intel, Exxon, Wal-Mart, Mc Donald"s, reprezinta imaginea SUA īn īntreaga lume. Īn topul primelor zece corporatii transnationale din lume, primele cinci sunt din SUA. Activitatea lor se concentreaza asupra ramurilor cu reale perspective de dezvoltare si de obtinere a profitului. De altfel, companiile transnationale sunt vārful de lance al ofensivei americane īn contextul globalizarii economice. Īn anii 80, societatile transnationale detineau o treime din productia industriala, peste jumatate din comertul exterior. Valoarea marfurilor si a serviciilor asigurate de transnationalele de provenienta americana se ridica īn aceasta perioada la 350 miliarde dolari. Exprimat īn procente, firmele americane reprezentau īn 1999, 71 % din valoarea primelor 50 de societati transnationale din lume . Prin investitiile directe īn strainatate, marile companii americane obtin profituri uriase dar mai ales capata posibilitatea de a controla sursele de materii prime. Companiile americane sunt prezente pe pietele de īnalt nivel īn ceea ce priveste consumul dar īn regiunile producatoare de materii prime. Totodata companiile americane transfera īn exterior modelul american de planificare si de management a activitatii economice, si īn egala masura si noile tehnologii de mare randament si productivitate . Globalizarea economiei duce la dezvoltarea companiilor transnationale.americane. Ele sunt astazi o puternica forta īn economia mondiala si un adevarat liant al economiei americane care se regaseste si dincolo de frontierele nationale Secretul succesului american este legate de sumele uriase investite īn cercetare si dezvoltare, atāt de catre companiile private dar si de catre autoritatile federale. Un alt factor al succesului īl reprezinta gradul de pregatire si numarul personalului de cercetare. Revolutia tehnico-stiintifica a pornit din Statele Unite. Cei mai multi detinatori ai premiului Nobel īn stiinta sunt americani. Nivelul īnalt al tehnologiei utilizate īn industria americana determina repartizarea fortei de munca īn domeniul serviciilor īntr-un procent urias (73,2% ) prin comparatie cu 24,1% īn industrie si 2,7%īn agricultura.

Turism. Cele mai recente statistici, facute publice de Departamentul pentru Comert al SUA, indica faptul ca in anul 2002 americanii au cheltuit 78 de miliarde de dolari pentru calatorii in strainatate. Statele Unite devanseaza categoric, in clasamentul mondial cu privire la cheltuielile pentru turism si calatorii in strainatate, pe ocupantele locurilor al doilea (Marea Britanie) si al treilea (Germania).

Europa este si va ramane, probabil, destinatia de vacanta preferata de americani. Peste 45% dintre americanii care calatoresc in strainatate au destinatia Europa. Trebuie sa notam insa faptul ca, in ultimii 15 ani, Asia de Sud-Est si Oceania au castigat cinci procente din piata americana a calatoriilor in strainatate, in principal in dauna Europei si a tarilor din zona Marii Caraibelor.
Piata turistica americana este una dintre cele mai dinamice si mai imprevizibile, in acelasi timp. Competitia pentru atentia turistilor potentiali din SUA si pentru bugetele lor de calatorie este foarte puternica. Anticipam insa ca, in conditiile in care noi atacuri teroriste vor putea fi prevenite si economia americana nu va cunoaste perioade de recesiune severa, destinatiile europene inclusiv Romania vor ramane in topul preferintelor publicului american.

Date cu privire la piata turistica americana
Total Populatie SUA: 285 milioane locuitori (2003)
Numar de detinatori de Pasaport:21 milioane (2003)
Pondere detinatori pasaport:7,5% (din total populatie - 2003)
Venit anual mediu/ familie: 54.800 $ (per familie - doi sau mai multi membri - 2003)
Cheltuieli Totale - turism si calatorii: 550 miliarde $ (calatorii in SUA si in strainatate - 2002)
Total Populatie in anul 2050: 400 milioane locuitori (prognoza)

In anul 2003 au sosit in Romania 91.930 de turisti si vizitatori americani
Numarul de vizitatori americani a cunoscut, in ultima decada, un trend evident crescator:
Evolutia sosirilor in perioada 1994 - 2003**:

Anul





Sosiri





** Evenimente care au influentat semnificativ circulatia turistica din America de Nord catre


Europa:

- razboiul din Serbia/ Kosovo

2001 (spetembrie)

- atacuri teroriste in SUA

2001 (noiembrie)

- recesiune economia ( economia americana a intrat 'oficial' in recesiune)

2003 (aprilie)

- razboiul din Irak

2003 (iunie)

- nivel record (scazut) rata schimb dolar SUA/ Euro (1,17 $ = 1,00Euro)

2003 (decembrie)

- nivel record (scazut) rata schimb dolar SUA/ Euro ( 1,23 $ = 1,00Euro )


Ritmul mediu anual de crestere:

Perioada




Prognoza 2004

Evolutie /





Ritm mediu anual










Bibliografie:


https://ro.wikipedia.org

https://www.qreferat.com

www.referat.clopotel.ro

https://www.infotravelromania.ro



Document Info


Accesari: 17525
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )