Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Acumularea de carbon recalcitrant in sol, mentinerea fertilitatii naturale a solurilor si refacerea terenurilor degradate.

Geologie




Acumularea de carbon recalcitrant īn sol, mentinerea fertilitatii naturale a solurilor si refacerea terenurilor degradate. Tipuri de suport financiar pentru practicile destinate acumularii nete de carbon recalcitrant īn sol. Culturile īn benzi pe mulci vegetal si īncadrarea lor īn masurile de agro-mediu ale Uniunii Europene. Finantarea din Fondul de Carbon al Bancii Mondiale pentru acumularea de carbon īn solul plantatiilor forestiere.




Acumularea de carbon recalcitrant īn sol, mentinerea fertilitatii naturale a solurilor si refacerea terenurilor degradate. Asa cum s-a aratat deja sursele de materie organica din sol sunt reprezentate de plantele care cresc pe respectivul sol. Cea mai importanta sursa de materie prima organica din sol este reprezentata de cantitatile imense de material vegetal depuse anual ca litiera acumulari de frunze, fragmente de scoarta, seminte) īn care materialul vegetal recent cazut este numai partial dscompus, organele plantei mai putānd fi recunoscute. Cantitatile efectiv depuse sunt greu de estimat, dar se considera ca variaza īntre 1 si 15 tone / ha pe an.

Materialul vegetal īn curs de descompunere reprezinta deci cea mai importanta sursa de materie organica din sol. In afara de litiera o mare parte din materia organic 656f54g 9; din sol provine si din descompunerea radacinilor / organelor subterane ale plantelor (Astfel se explica de ce cantitatea de materie organica depusa īntr-un sol īntr-un an este mai mare īntr-o pajiste de stepa decāt īntr-o padure de foioase din zona temperata).

Materia organica provenita din rizodepunerea plantelor active fotosintetic este cea de-a doua sursa semnificativa a materiei organice din sol (īn unele cazuri rizodepunerea fiind mai importanta din punct de vedere cantitativ decāt resturile de material vegetal introdus de fitocenoza īn sol; īn cazul culturilor agricole īn care se īndeparteaza resturile vegetale rizodepunerea constituie evident sursa majora de materie organica īn sol).

Terenurile degradate sunt terenurile care, datorita actiunii factorilor antropici (exploatare agricola sau silvica necorespunzatoare, poluare cu elemente potential toxice de ex.) sau naturali (eroziunea sub actiunea factorilor climatici) au pierdut (din) materia organic 656f54g 9;. (Aceasta definitie este similara practic celei de la art.2 din Ordonanta nr. 81 din 25 august 1998 privind terenurile degradate, aprobata ulterior prin Legea 128/2000 - "Sunt considerate terenuri degradate, in intelesul prezentei ordonante, terenurile care, prin eroziune, poluare sau actiunea distructiva a unor factori antropici, si-au pierdut capacitatea de productie vegetala" - dar asa cum s-a aratat mai sus capacitatea de productie vegetala este functional legata de fertilitatea naturala a solului - iar aceasta fertilitate naturala este asigurata īn primul rānd de materia organic 656f54g 9; din sol!).

Pratic materia organic 656f54g 9; care contribuie la fertilitatea solului este humusul (materia organic 656f54g 9; stabila) care reprezinta o forma de carbon recalcitrant la biodegradare, cu o stabilitate īn sol care variaza īntre 50 si 2000 ani.

Humusul (materia organic 656f54g 9; stabila din sol) are doua componente principale. Circa 70 din aceasta materie organica din sol este reprezentata de compusi polifenilici (humusul propriu-zis). Asa cum s-a aratat deja aceasta componenta ese formeaza preponderent din materia vegetala īn curs de descompunere. Cea de-a doua componenta, relativ recent evidentiata, este glomalina, o glicoproteina bogata īn fier, cu rezistenta la biodegradare, care este produsa īn sol īn primul rānd de ciupercile de endomicoriza (AM -arbusculo-micorizale) pe sema rizodepunerii.

Pornindu-se de la faptul ca acumularea de materie organica īn sol este benefica atāt pentru productia vegetala cāt si pentru fixarea bioxidului de carbon si reducerea impactului rezultat din actiunea lui ca gaz de sera au fost elaborate o serie de mecanisme prin care guvernele, institutiile regionale (de ex. Comisiei de la Bruxellesa UE) sau organizatiile internationale (de tipul Bancii Mondiale) acorda suport finaciar pentru masurile destinate acumularii nete de carbon īn sol. In cele ce urmeaza vor fi prezentate īn detaliu masurile (Comisiei) UE pentru stimularea unei agriculturi īn consonanta cu mediul, prin care sa se refaca din carbonul pierdut prin utilizarea agricola a terenului si prin Fondul de Carbon al Bancii Mondiale (stabilit prin Protocolul de la Kyoto).

Tipuri de suport finaciar pentru practicile destinate acumularii nete de carbon recalcitrant īn sol.

La nivelul UE initierea procesului de integrare a agriculturii īn mediu a fost determinata de complexitatea relatiei dintre agricultura si mediu. In aceasta relatie compexa dintre agricultura si mediu sunt incluse aspectele referitoare la gazele cu efect de sera, iar solul este factorul principal de interconectare. Pentru a se īndeplini acest obiectiv al agriculturii īn consonanta cu mediul a fost stabilit un set de Bune Practici de Exploatatie agricola (GFP - Good Farming Practices), considerate necesare la nivel european, mai ales dupa reforma Politici Agricole Comunitare īn cadrul Agendei 2000.

Prioritatile GFP europene sunt legate practic de protectia solului: mentinerea / cresterea continutului de materie organica īn sol; mentinerea / ameliorarea structurii solului; reducerea emisiei de gaze cu efect de sera din agricultura; cresterea biodiversitatii; conservarea si utilizarea durabila a resurselor genetice īn agricultura; protectia solului fata de eroziune; scaderea ponderii utilizarii de pesticide pentru reducerea la minimum a impactului lor nefavorabil pentru mediu; reducerea poluarii apelor cu nitrati din surse agricole (si īn primul rānd din sol). Toate aceste prioritati sunt sustinute prin prin masuri economice, deoarece principalul obiectiv al Comunitatii este dezvoltarea durabila, cu un echilibrul īntre o productie agricola competitiva si pastrarea / ameliorarea resurselor utile.

Cele mai spectaculoase masuri economice au fost cele incluse īn politica agricola comunitara (CAP). Conform documentului programatic Agenda 2000, PAC are doi piloni, politica de asigurare a unor venituri si a unei piete sigure pentru fermieri ("primul pilon") si dezvoltarea durabila a zonelor rurale ("al doilea pilon"). Reforma PAC din 2003 a adus un nou nivel de integrare a agriculturii īn mediu, cu masuri noi legate de promovarea protectiei mediului utilizat īn agricultura (si īn primul rānd a solului) prin ambii piloni PAC.

In ceea ce priveste politica de asigurare a pietii (de desfacere) si (a nivelului de) venituri pentru fermieri, concesia reciproca este instrumentul de baza. Reforma din 2003 a CAP implica decuplarea majoritatii subventiilor directe de nivelele de productie. Din 2005 (cel mai tarziu 2007), o singura schema de plati va fi stabilita pe baza productiilor de referinta istorice. Aceasta va īnsemna reducerea a multe dintre stimulentele financiare pentru productia intensiva, care a fost asociata cu riscuri de mediu sporite. In ceea ce priveste politica de dezvoltare rurala, īndeplinirea standarde de mediu minime este o conditie de eligibilitate pentru sustinerea finaciara īn mai multe masuri de dezvoltare rurala diferite (inclusiv SAPARD), respectiv asistenta pentru investitiile īn organizarea asociatiilor de tip holding, īnfiintarea de ferme de catre tineri si īmbunatatirea procesarii si comercializarii produselor agricole. Mai mult, numai angajamentele situate de-asupra nivelului standardului de referinta al GFP pot califica exploatatia agricola pentru plati agro-mediu. Sprijinul pentru zonele defavorizate (si Romania este consideranta printre acestea) necesita, de asemenea, respectarea normelor GFP. Aceste masuri economice prezentate mai sus au creat stadiu actual la nivel european, cu o semnificativa cerere pentru practici agricole alternative, capabile sa īndeplineasca cerintele unei agriculturi competitive in armonie cu mediul.

La nivel mondial anagamentele pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera au depubat prin semnarea Conventiei Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbari Climatica (Rio, 1992). Prin aceasta conventie tarile semnatare si-au asumat un angajment politic global de reducere a emisiilor gazelor cu efect de sera. Īn 1997, īn cadrul Conventiei, s-a semnat Protocolul de la Kyoto prin care tarile anexei I (41 state plus statele Uniunuii Europene) s-au angajat sa reduca emisiile nete de gaze cu efect de sera (reducerea globala cu 5 % a emisiilor de CO īn intervalul 2008 -2012 fata de anul 1990)

īn toate activitatile economico-sociale pe cai eficiente economic si social, prin angajare politica la nivel national, tehnologii de productie adecvate si p

ractici specifice nepoluante. La aceste cai traditionale s-au adaugat unele specifice noi, asa numitele instrumente flexibile ("implementari comune", "mecanisme de dezvoltare nepoluante" si "piata de carbon"). Prin aceste instrumente angajamentul politic devine efectiv unul finaciar, materializat īn proiecte concrete. La momentul actual Protocolul de la Kyoto este ratificat numai de o parte din statele semnatare, īnsa instrumentele create sunt functionale si asigura finantari crescānde īn domeniul eficientizarii energiei si īn cel al protectiei solului (prin refacerea stocului de carbon recalcitrant utilizarii terenurilor pentru agricultura si silvicultura



Protocolul de la Kyoto face referire īn mod implicit la domeniul fixarii carbonului (si) īn sol īn Art 3.3 - "...schimbarile nete ale emisiilor (surse) sau absorbtiei (depozite) de gaze cu efect de sera, rezultānd din activitatea umana directa de utilizare a terenurilor īn agricultura si silvicultura, īncepānd cu anul 1990." ca si īn Art 3.4 - ".activitati aditionale cu efect de reducere neta a emisiilor (surse) sau absorbtiei (depozite) de gaze cu efect de sera aplicate la terenurile agricole, schimbarea utilizarii terenurilor si terenurile forestiere...". Īn momentul de fata proiectele care cad sub incidenta Art 3.4 sunt acceptate numai pentru raportarile nationale ale inventarului de emisii si nu sunt finantabile prin Fondul de Carbon. Motivul este dat de faptul ca exista o serie de dificultati stiintifice majore īn cunatificarea unitatilor de carbon efectiv stocate prin diferitele practici / culturi agricole (deci absorbtiei nete din atmosfera). Dificultatea cuntaificarii provine din lipsa unor scenarii asociate unor modele de proces cantitative care sa permita o estimare corecta a aditiei de unitati de carbon stocat īn taote cele 720 tipuri de sol pentru peste 100 de plante de cultura potentiale.

Sub incidenta Art. 3.3 cade activitatea de īmpaduriri, unde stocarea de CO2 este simulabila prin modele matematice bazate pe compozitia de īmpadurire, clasa potentiala de productie a speciilor din compozitie si alocarea biomasei la nivelul individual al arborelui īn raport cu vīrsta, pe durata implementarii proiectului (ce se poate suprapune peste īntergul ciclu de productie sau numai o parte a acestuia).

Un proiect de īmpaduriri finatat īn vederea fixarii carbonului trebuie sa īndeplineasca o serie de parametrii stricti definiti de Conventia pentru Schimbare Climatica: aditionalitatea carbonului fixat (aditional la practica curenta "bussines as usual"), verificabilitatea si transparenta, replicabilitatea, durabilitatea, managementul riscurilor si incertitudinilor si constituirea ca un instrument de sustenabilitate regionala si locala prin abordarea multifunctionalitatii.

In cele ce urmeaza vor fi prezentate doua exemple concrete de tehnologii agricole si silvice prin care se realizeaza acumularea de carbon recalcitrant īn sol, mentinerea fertilitatii naturale a solurilor si refacerea terenurilor degradate.

Culturile īn benzi pe mulci vegetal si īncadrarea lor īn masurile de agromediu ale Uniunii Europene. Asa cum s-a aratat plantele transloca īn exsudatele radiculare pāna la 40% din carbonul fotosintetizat, permitānd astfel o proliferare semnificativa a microrganismelor din rizosfera (si īn special a celor benefice, care creaza conditi favorabile de crestere a plantelor). In cazul asociatiilor simbiotice cu ciupercile AM o parte din acest carbon fixat translocat īn exsudatele radiculare este inclus īn glicoproteine hidrofobe si excretat īn sol sub forma de glomalina. Aceasta este o cale de continua refacere a materiei organice din sol care a fost īnteleasa prin cercetarile efectuate īn ultimul deceniu si care devine foarte importanta īn contextul global al preocuparilor pentru sechestrarea durabila a bioxidului de carbon generator de efect de sera.

In mod uzual mentinerea / cresterea nivelului de materie organica din sol se face prin aport de materiale generic denumite īn prezent īn Uniunea Europeana amelioratori de sol si care includ produsele cunoscute anterior ca īngrasaminte organice. Aplicate īn cantitati de ordinul zecilor de tone la hectar aceste materiale (amelioratori de sol) cresc nivelul de materie organica si stimuleaza activitatea microorganismelor din sol, dar nu furnizeaza suficiente componente adezive si hidrofobe, care sa asigure afānarea / structurarea solului si rezistenta lui naturala la eroziune. Noile cunostiinte dobāndite īn ultimul deceniu au aratat ca un rol important īn conferirea aceastor proprietati structurale si de rezistenta naturala al eroziune revine glomalinei produse de ciupercile simbiotice micorizale.

Tehnologia agricola de cultivare īn mulci vegetal este ilustrata īn fig. 1. Sistemul de mangement biotehnologic al culturii agricole a fost dezvoltat pe baza conceptelor noi de agricultura alternativa prin manipularea metabolomului plantelor pentru exprimarea preponderenta a anumitor gene de interes agricol si de stimularea fotosintezei si a translocarii radiculare a sevei elaborate prin folosirea de mulci cu reflexie īn IR apropiat.

Utilizarea unor biopreparate / bioproduse cu activitate de protectia plantelor reduce necesitatea aplicarii de pesticide - pesticidele avānd si ele o actiune de reducere a activitatii ciupercilor AM. Studiile efectuate au demonstrat pāna īn prezent o buna compatibilitate dintre bioprodusele pe baza de ciuperci AM si bacterii antagoniste Bacillus subtilis.

Mecanismele prin care sistemul de agricultura alternativa determina manipularea metabolomului plantelor pentru exprimarea preponderenta a anumitor gene de interes agricol este prezentat īn fig.2. Asa cum reiese din aceasta figura prin cultivarea plantelor pe mulci vegetal / resturi vegetale īn descompunere de mazariche paroasa (Vicia villosa) autorii au aratat ca se activeaza preponderent urmatoarele gene: (i) genele care raspund la azot- NiR, GS1, rbcL, rbcS, and G6PD; (ii) genele care codifica pentru proteinele chaperon - hsp70, BiP; (iii) genele sistemului defensiv din plante - chitinase and osmotin; (iv) genele dependente de citochinina a CKR; GA 20 oxidaza.

Activarea cu preponderenta a acestor gene din planta de cultura conduc preponderent la urmatoarele efecte:

- cresterea eficientei utilizarii azotului;

- stimularea fixarii fotosintetice a carbonului;

- reducerea incidentei bolilor plantelor;

-cresterea longevitatii culturii.

In afara acestor efecte (explicate prin activarea preponderenta a unor gene) este general recunoscut faptul ca folosirea mulciului-covor vegetal de mazariche paroasa are efecte benefice asupra solului (reduce eroziunea, īmbunatateste infiltrarea apei, stimuleaza afānarea solului) si asupra protectiei plantelor (reduce raspāndirea patogenilor specifici plantei de cultura principale, favorizeaza dezvoltarea insectelor pradatoare si reduce astfel atacul insectelor daunatoare, elimina buruienile).

Toate efectele rezultate prin aplicarea acestei secvente tehnologice de agricultura alternativa sunt utile si pentru tehnologia de reabilitare a terenurilor prezentata aici. De maxim interes pentru scopul final al biotehnologiei de reabilitare (respectiv cresterea cantitatii de bioxid de carbon fixat prin fotosinteza sechestrat īn materia organic 656f54g 9; din sol) este stimularea fotosintezei, care, asociata actiunii mulcilor cu reflexie īn IR apropiat de stimulare a translocarii radiculare a sevei elaborate, creeaza premisele de marire a secretiei de glomalina īn sol.

Fig.2. Mecanismele prin care sistemul de agricultura alternativa prin cultivare pe mulci vegetal de mazariche paroasa determina manipularea metabolomului plantelor pentru exprimarea preponderenta a anumitor gene de interes agricol.



In fine, īn afara de includerea unor noi solutii biotehnologice īn cadrul secventelor agrotehnice cu rol īn favorizarea dezoltarii ciupercilor AM si acumularii de materie organica īn sol (inclusiv prin folosirea de biofertilizanti si biopesticide) tehnologia propusa are un pronuntat "bio" si pentru ca se folosesc, pentru monitorizarea eficacitatii īn refacerea materiei organice din sol, metode de biochimie (extractia si dozarea glomalinei din sol; extractia si dozarea acizilor humici din sol) puse la punct relativ recent pe baza noilor cunostiinte de biologie celulara si moleculara.

Tehnologia propusa are urmatoarele etape: amenajarea terenului pentru stabilizare si drenare īn conformitate cu recomandarile codurilor de buna practica īn amenajarea terenurilor; īnfiintare pe terenul degradat si amenajat a unei culturi de mazariche paroasa (Vicia vilosa), prin semanarea unei norme de 125 kg seminte pe ha; dezvoltarea pāna primavara a covorului vegetal de mazariche paroasa; cosirea / roluirea covorului vegetal de mazariche paroasa īn bezi de 2 m latime; formarea unui mulci biocompozit prin depunerea peste mulciul vegetal de mazariche paroasa a unui benzi de 2 latime dintr-un film biodegradabil format prin pulverizarea directa a unei solutii pelciulogene pe baza de alcool polivinilic, izolat proteic, glicerina / ape glicerinoase si un colornat rosu; īnsamāntarea īn mulciul biocompozit a semintelor plantei de cultura; īntretinerea culturii rezultate conform tehnologiei agricole-cadru recomandate pentru zona de cultura; recoltarea productiei utile si īncoprorarea īn sol a resturileor vegetale provenite de la ambele culturi (cultura protectoare de mazariche + cultura de baza)

Prezenta tehnologie prezinta urmatoarele avantaje:

eliminarea riscurilor biologice, compozitia folosita continānd exclusiv microorganismele utile pentru cresterea plantelor de cultura si pentru refacerea materiei organice din sol, a caror inocuitate este general recunoscuta;

refacerea materiei organice din sol prin acumularea glomalinei excretate de ciupercile din simbiozele endomicorizale pe seama exsudatele radiculare (prin care plantele transloca pāna la 40% din bioxidul de carbon fixat fotosintetic);

marirea eficientei fazei de īntuneric a fotosintezei datorita activarii enzimelor ciclului Calvin ca urmare a aplicarii sistemului de agricultura alternativa de activare selectiva a genelor de interes agricol prin cultivare pe mulci de mazariche paroasa;

stimularea fazei de lumina a fotosintezei si a translocarii radiculare a sevei elaborate datorita folosirii mulcilor cu reflexie īn rosu si IR apropiat, reflexie produsa de colorantul rosu īnglobat īn mulciul biocompozit;

protejarea plantelor īmpotriva patogenilor edafici datorita prezentei bacteriilor Bacillus subtilis, antagoniste pentru fitopatogeni;

nutritia plantelor preponderent pe seama azotului fixat biologic de bacteriile fixatoare de azot, atāt de cele natural prezente īn sol care dezvolta simbioze fixatoare de azot cu mazarichea paroasa cāt si a endofittilor bacterieni din genul Azospirillum, care fixeaza azotul īn asociatie cu racinile de plantelor de legume sau cereale.

Reducerea atacului de boli, daunatori si buruieni datorita culturii intercalate, element de biodiversitate care favorizeaza dezvoltarea populatiilor de antagonisti pentru fitopatogeni si pradatori / parazitoizi pentru artropodele daunatoare si reduce dezvoltarea buruienilor.

Practic tehnologia descrisa mai sus este (re)interpretarea contemporana a unor practici agricole vechi. Culturile protectoare transformate īn mulci vegetal au fost folosite īnca din antichitate, de romani si de vechii greci. Folosita pe post de cultura protectoare, mazarichea determina fixarea azotului, reciclarea unor nutrienti, reducerea eroziunii si compactizarii solului, ameliorarea calitatii materiei organice din sol (prin rizodepunere). Atunci cānd sunt convertite īn mulci, resturile vegetale de mazariche limiteaza rasarirea buruienilor, maresc continutul de materie organica a solului, reduc pierderea de apa si actioneaza ca un fertilizant cu eliberare controlata.

Tehnologia agricola de cultura descrisa mai sus, care poate fi utilizata si pentru reabilitarea unor terenuri degradate, se īnscrie īn prioritatile GFP europene descrise mai sus, putānbd fi subventionata īn cadrul masurilor de agro-mediu (prin proiecte de dezvoltare rurala, cunoscute īn aceasta faza de pre-aderare ca proiecte de tip SAPARD). In cele ce urmeaza vor fi analizati principalii indicatori de agro-mediu ai tehnologiei agricole descrise mai sus.

Cresterea biodiversitatii. Sistemul propus in proiect determina īn mod evident cresterea biodiversitatii in domeniul productiei legumelor (tomate). In mod practic, sistemul implica promovarea si sustinerea unor practici agricole prietenoase pentru mediu care sunt benefice direct asupra biodiversitatii (cultura protectoare intercalata si cultura principala pe mulci biocompozit) sau indirect (cultura protectoare de mazariche este un refugiu pentru alte organisme - de ex. specii de pasari care pot cuibari sau se pot hrani).

Reducerea emisiilor de gaze de sera din agricultura. Sistemul alternativ determina cresterea materiei organice din sol si va reduce necesitatea de a fertiliza cu azot. In sistemul original (īmbunatatit īn prezentul proiect) s-a demonstrat o reducere cu 50% a necesarului de fertilizanti azotati. Prin urmare, sistemul propus determina reducerea necesarului de fertilizari cu azot si/sau gunoi de grajd si reduce emisiile gazelor de sera din agricultura: emisiile de N2O (oxid de azot) din sol, datorate in principal fertilizarii cu azot; emisiile de CH4 si N2O datorate manipularii gunoiului de grajd. Pe lānga aceasta, sistemul propus ofera solutii noi pentru sechestrarea carbonului in sol, prin rizodepunerea glomalinei datorata simbiozelor dintre ciupercile AM si radacina culturii de baza

Conservarea si utilizarea durabila a resurselor genetice din agricultura Sistemul propus ofera avantaje competitive pentru varietatile autohtone de tomate, mult mai rezistente la competitia buruienilor si mai putin productive in culturi superintensive decāt varie-tatile internationale. Pe langa aceasta, sistemul ofera o solutie pentru utilizarea resurselor genetice de microorganisme benefice palntelor de cultura.

Protectia solului de eroziune si mentinerea materiei organice si a structurii solului Impactul pozitiv al sistemului propus este evident īn acest caz, rezultānd din cultura de protectie si din rizodepunerea de materie organica de catre cultura de baza īn simbiozele formate cu microorganismelor benefice eliberate controlat din matricea filmului biodegradabil. Rizodepunerea / eliminarea carbonului fixat fotosintetic din celulele epidermei si cortexului radacinii plantelor de cultura conduce la o proliferare a microorganismelor īnauntrul (endorizosfera), la suprafata (rizoplanul) si la exteriorul radacinii (ectorizosfera). Eliberarea carbonului fixat īn rizosfera determina de asemenea importante modificari ale caracteristicilor chimice, fizice si biologice ale solului. Amploarea acestor modificari ale proprietatilor solului sunt determinate īn mod semnificativ de cantitatea si tipul carbonului eliberat din radacini ca si de caracteristicile intrinsece ale solului. Ciupercile AM pot secreta cantitati mari dintr-o glicoproteina adeziva si īnalt rezistenta la degradare (glomalina) in solul inconjurator ceea ce reprezinta in unele soluri (care isi maresc astfel rezistenta naturala la eroziune) si o forma de sechestrare de lunga durata pentru carbon. Mulciul reflexiv R/FR este inclus in sistem nu numai datorita functiei de a determina marirea productiei prin stimularea fazei de lumina a fotosintezei, dar si datorita efectului sau asupra stimularii (mediate de fitocrom) a realocarii carbonului fixat fotosintetic catre sistemul radicular



Reducerea utilizarii pesticidelor in vederea micsorarii impactului nefavorabil asupra mediului. Sistemul propus vizeaza reducerea semnificativa a utilizarii pesticidelor. De la eliminarea din tehnologie a erbicidului total in faza initiala de formare a mulciului vegetal pāna la reducerea utilizarii fungicidelor (datorita activitatii antagoniste a tulpinilor de PGPR si datorita activarii mecanismului de rezistenta dobandita sistemic, indusa atāt de resturilor de mazariche paroasa cāt si ciupercile AM) si insecticidelor (datorita cresterii populatiilor de pradatori/ paraziti pentru insectele daunatoare).

Reducerea poluarii apelor cu nitrati din surse agricole. Aceasta este o consecinta deja prezentata a reducerii utilizarii fertilizantilor pe baza de azot mineral pentru cultura de baza.

In fig. 4 sunt prezentate schematic inter-relatiile prin care tehnologia propusa si microorganismele incluse īn aceasta (bio)tehnologie de reabilitare a terenurilor degradate contribuie la refacerea materiei organice din sol.

Fig. 4. Inter-relatiile prin care tehnologia propusa si microorganismele incluse īn aceasta (bio)tehnologie de reabilitare a terenurilor degradate contribuie la refacerea materiei organice din sol.

Finantarea din Fondul de Carbon al Bancii Mondiale pentru acumularea de carbon īn solul plantatiilor forestiere.

Fondul de Carbon al Bancii Mondiale finanteaza proiectele de īmpaduriri. Prin aceste proiecte de īmpaduriri se ajunge la o sechestrarea neta de gaze cu efect de sera (GHG - Green House Gases), īn mare parte bioxid de carbon (CO2), care va fi absorbit din atmosfera si stocat ca si carbon organic atāt īn biomasa (sub si supraterana) cāt si īn sol. Alte emisii din proiectele de īmpaurire, respectiv protoxidul de azot (N2O) vor fi cuantificate prin monitorizare. Progresul īn acumularea / stocarea carbonului (bioxidului de carbon atmosferic) īn urma desfasurarii activitatilor īn cadrul proiectului de īmpaduriri se cuantifica prin monitorizare.

Sechestrarea de carbon trebuie sa fie estimata cu acuratete si mare precizie pentru a asigura integritatea de mediu a proiectului si pentru a genera platile de catre partener (Fondul de Carbon al Bancii Mondiale). Acest obiectiv poate fi realizat prin stabilirea corecta a unui nivel de referinta (project baseline), care este scenariul fara proiect. In cazul proiectele de obicei nivelul de referinta este de obicei proiectia īn viitor a stocului initial de carbon (stocul de carbon din teren īnaintea pregatirii terenului) pe baza principiului utilizarii curente. Se stabileste suplimentar si un plan de monitorizare adecvat, care urmareste cum este masurata cantitatea de carbon sechestrata proiect si cum sunt prelucrate datele care sunt transmise la Fondul de Carbon pentru a genera platile. Conventia Cadru a Natiunilor Unite pentru Schimbare Climatica (UNFCCC) si Protocolul de la Kyoto al UNFCCC impun aceste conditii pentru ca proiectele sa genereze reduceri de emisii eligibile, iar conversia lor īn unitati de reduceri de emisii (ERU) potrivit articolului 6 al Protocolului de la Kyoto (activitati de implementare comuna) sa fie certificata.

Pasii īn stabilirea si implemenarea planului de masurare si monitorizare a proiectului de īmpadurire sunt prezentati īn cele ce urmeaza:

a.  Stabilirea nivelului de referinta. Scenariul de referinta este pe baza unui studiu initial al zonelor supuse īmpaduririi, iar stabilirea nivelului initial de carbon si efectuarea monitorizarii se reazlieaza pe suprafete desemnate ca permanent pentru monitorizare.

 B. Stratificarea proiectului Tipul de sol ca si folosinta anterioara a terenului determina cantitatea initiala de carbon īn sol, ca si potentialul de acumulare a carbonului.

 C. Identificarea depozitelor si surselor de gaze cu efect de sera Proiectele de īmpaduriri conduc la: 1) stocare de CO2 (sau C) atāt īn sol cāt si īn biomasa si 2) emisii de CO2 rezultate prin consumul de combustibili, ca si emisiile ocazionate de fertilizarea datorata culturilor intercalate (N2O).

D. Procedura de recoltare probe si metodele de lucru . Procedura stabileste numarul de suprafete permanente de monitorizare necesare bazat pe variabilitatea solului si acumularii de biomasa, procedeele pentru stabilirea īn teren a suprafetelor permanente de monitorizare si metodele de teren si laborator pentru masurarea si monitorizarea stocului de carbon.

 E. Punerea īn practica a planului de monitorizare - stabileste programul de monitorizare, mijloacele si caile de monitorizare si masurile de asigurare si controlul calitatii.

Pentru stabilirea nivelului de referinta al carbon stocat īn sol si pentru determinarea modificarii nivelului de carbon stocat prin acumulare datorita proiectului de īmpadurire este necesara optimizarea numarului de suprafete permanente de monitorizare (SPM), īn raport cu folosinta anterioara a terenului, coeficientii de variatie ai parametrilor urmariti (tipuri de soluri, continutul de carbon īn sol, variatia biomasei pe specii, etc) si precizia dorita. Numarul optim de SPM este mai īntāi calculat separat pentru sol si biomasa, iar cel mai mare dintre ele este considerat ca acoperitor pentru ambele tipuri de componente ecosistemice, si reprezinta numarul final de SPM pentru monitorizarea proiectului.

Data fiind eterogenitatea stationala a suprafetelor de īmpadurit prin diferitele proiecte finantate de Fondul de Carbon (variabilitate climatica, tipuri de sol, arbori, īntinderea geografica a proiectului, posibila eterogenitate a materialului genetic de īmpadurire) este, īn mod evident, nevoie de o optimizare a necesarului de SPM, determinant fiind si costul lucrarilor de monitorizare (care trebuie sa fie minim pentru o precizie maxima).

 Este importanta amplasarea acestor SPM. Instrumentele statistice specifice sunt utilizate pentru estimarea schimbarii carbonului stocat dintr-un numar foarte mare de situatii din teren, pe baza unor situatii considerate reprezentative. Reprezentativitatea este asigurata prin stratificarea perimetrelor din īntregul proiect dupa criteriul claselor de productie potential realizabile al speciilor plantate..

 Procedeul de calcul este sondajul optim stratificat, care genereaza numarul optim de suprafete permanente de monitorizare a vegetatiei forestiere. Pentru nivele diferite de eroare asumate (eroarea admisa de 5; 7.5 si 10 %), la o probabilitate de asigurare de 95 % si marimea suprafetelor permanente de 200 m2 se calculeaza distributia suprafetelor de monitorizare pe specii / judete / clase de productie (rezultate care usureaza amplasarea īn teren a SPM).

  Platile din Fondul de Carbon stimuleaza activitatea de reīmpadurire, activitate care este benefica sub raportul protectiei solului, dar si al mediului, inclusiv datorita stocarii bioxidului de carbon excedentar din atmosfera.










Document Info


Accesari: 7093
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2022 )