Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin

Turism




ANALIZA SWOT PENTRU SECTORUL TURISM al Caras - Severin

PUNCTE TARI




PUNCTE SLABE

OPORTUNITĂŢI

AMENINŢĂRI

- Intinderea si delimitarea administrativ-teritoriala

(vecini: judetul Timis, judetul Hunedoara, judetul Gorj, judetul Mehedinti, Republica Serbia si Muntenegru, pe o lungime de 70 km, iar in partea de sud-vest cu fluviul Dunarea, pe o lungime de 64 km.

- Resurse turistice antropice

1. Valori folclorice si etnografice:

Manifestari folclorice - Sarbatoarea Liliacului - organizata la Carasova

Port popular - Valea Carasului (Carasova) unde bogatia si originalitatea costumului popular s-a pastrat nealterat

2. Obiective de mare interes turistic:

- Lacurile Gozna de pe raul Barzava, Buhui si Marghitas de pe paraul Buhui, Lacul Mare de pe raul Caras, Trei Ape de pe raul Timis;

Parcul National Domogled - Valea Cernei

Are o suprafata totala de 61 211 ha din care 23 185 ha se afla pe teritoriul judetului Caras - Severin , 29 806 ha se afla pe teritoriul judetului Gorj si 8220 ha se afla pe teritoriul judetului Mehedinti. In cuprinsul parculu 18118n139s i sunt constituite 5 rezervatii naturale in judetul Caras - Severin. Principalele elemente atractive ale parcului il constituie relieful variat atractiv turistilor si apele termo - minerale din statiunea Baile Herculane.

- Lacurile ocupa un loc important in hidrografia judetului: Lacul Dracului, Lacul Ochiul Bei,Lacul crio-nival "Baia Vulturilor".

- Carstul banatean mai adaposteste lacuri carstice subterane formate prin bararea naturala a unor galerii de pestera, asa cum se poate constata in pesterile Plopa si Buhui din Muntii Aninei.

Lacurile antropice (de baraj)doua lacuri de la Oravita (Lacul Mare si Lacul Mic), barajele de pe valea Dognecei (Lacul cu Nuferi si Lacul Mare), Lacul Buhui Lacul Marghitas

- Flora si fauna specifica zonei si rezervatii naturale

- Parcurilor Nationale:

- "Domogled - Valea Cernei" care cuprinde Rezervatiile naturale: Domogled, Coronini-Bedina, Iauna-Craiova, Iardasita, Belareca, Pestera Barzoni;

- "Semenic - Cheile Carasului" cuprinde rezervatiile: Cheile Carasului, Izvoarele Carasului, Izvoarele Nerei, Cheile Garlistei, Barzavita, Buhui-Marghitas, Pestera Comarnic, Pestera Popovat, Pestera Buhui, Rezervatia Goposu;

- "Cheile Nerei - Beusnita"cu rezervatiile: Cheile-Nerei-Beusnita, Valea Ciclovei-Ilidia, Cheile Susarei, Bigar, Lisovacea, Doclin;

- "Parcul National al Portilor de Fier";

- Alte Rezervatii in afara Parcurilor: Padurea Berzovia, Dognecea, Cheile Globului, Cheile Rudariei, Rezervatia "Sfinxul Banatean", Rezervatia Naturala Bazias si Punctele Fosilifere de la Soceni, Apadia, Delinesti, Ezeris, Globu Craiovei, Petrosnita, Tarnova, Tirol, Valeapai, Zorlentu Mare.

- Arii protejate- exista un numar de 52 arii naturale protejate, din care de interes national 51 (parcuri nationale 3, parcuri naturale 1, rezervatii naturale 47)si de interes judetean 1 (rezervatii naturale 1). In cadrul judetului Caras - Severin sunt constituite 3 Parcuri Nationale (Parcul National Cheile Nerei - Beusnita, Parcul National Semenic - Cheile Carasului si Parcul National Domogled - Valea Cernei) si Parcul Natural Portile de Fier.

Resurse turistice antropice

1. Monumente istorice de arta laica

- Complexul Balnear realizat in stil baroc (Sec. XVIII - XIX) din Gara Baile Herculane:

2. Monumente de arta plastica si conservativa

- Statuia lui Hercule din Baile Herculane

- Muzee: Muzeul judetean de istorie , sectia Baile Herculane, Muzeul statiunii si istoria statiunii Baile Herculane;

3. Obiective economice de interes turistic:

- Lacul de acumulare Baile Herculane situat in amonte de "Sapte Izvoare "

- Baza Tehnico - Materiala a turismului din zona;

Resurse turistice antropice

1. Monumente de arta de factura religioasa: Manastirea Bazias din localitatea cu aceleasi nume;

2. Muzee: Muzeul de istorie - Sectia Moldova Noua se constituie in expozitie permanenta de istorie - arheologie si etnografie a Clisurii Dunarii.

Totodata mai exista 48 de rezervatii naturale in suprafata de 32.809,50 ha calsificate astfel: botanice (3), forestiere (6), mixte (20), geologice (5), speologice (4), paleontologice (10).

Judetul Caras-Severin are si o bogata mostenire istorica si etnografica care se concretizeaza intr-o lista a monumentelor din patrimoniul cultural national ca obiective de importanta locala si nationala.Sunt un numar de 572 de astfel de obiective arheologice, care se subimpart astfel:

- monumente si situri arheologice: 129,

- monumente si ansambluri de arheologie: 257,

- monumente memoriale si funerare: 34,

- monumente de arta plastica: 13,

- ansambluri urbanistice: 15,

- monumente si ansambluri etnografice si de tehnica populara: 122,

- ansambluri industriale monumentale: 3.

dezvolaterea haotica a infrastructurii

utilizarea inadecvata a domeniului schiabil si a ofertei turistice

sistem inadecvat de sistematizare a teritoriului turistic

poluare punctuala

administratia publica care nu întelege înca beneficiile turismului

mediul de afaceri ostil initiativei private

MT nu sprijina dezvoltarea turismului în regiune

MT nu sprijina dezvoltarea turismului activ



lipsa informatiei si a cartografiei turistice

lipsa infrastructurii

haos legislativ

absenta produselor turistice

lipsesc resursele umane specializate

confuzia generalizata a hotelariei cu turismul

imaginea negativa a Romaniei în lume

lipsa organizatiilor de promovare a turismului la nivel local

privatizarea haotica

conflict de competente

atitudinea restrictiva a administratiei padurilor

existenta unor zone cu factori naturali de risc (alunecări de teren, surse de apa reduse, inundatii)

nu există reglementări pentru posibilitatea folosirii bazelor din silvicultură pentru turism, acestea fiind folosite în sistem de circuit închis

lipsa de cunostinte a celor care vor să practice turismul rural

insuficienta folosire a oportunitatilor si facilitatilor acordate turismului rural

insuficienta informatie

lipsa reclamei

lipsa colaborarii cu operatorii de turism

locuintele din zona de munte nu au dotarile necesare

localitatile nu beneficiaza de retele de utilitati (apă, canal)

zone de santier administrate haotic si care polueaza

depozitarea si reciclarea deseurilor

inexistenta statiilor pentru epurarea apei

companiile mari nu sunt dotate cu echipament pentru protectia mediului

lipsa sistemului de colectare a gunoiului;

folosirea apelor curgatoare pentru depozitarea si eliminarea deseurilor

eroziunea exagerata a terenului datorita lipsei acute a unui sistem adecvat de drumuri agricole si forestiere (planificare, executia si întretinerea adecvata lipseste aproape cu desavârsire)

inexistenta unui drum de acces adecvat

frica de a primi straini în casa

confuzie între notiunile de musafir si turist

calitatea proastă a serviciilor

imediata vecinatate cu UE

curiozitatea unor categorii de turisti pentru România

influxul de mijloace financiare din fonduri EU, daca se reuseste definirea unei strategii coerente




recâstigarea atractivitatii pentru turistii autohtoni si din Ge, Yu, H, CZ, SK,

implementarea relativ simpla si cu investitie minima a pensiunilor rurale

implementarea relativ simpla a unor trasee de drumetie

implementarea conceptului de Nordic Walking (NW) si dezvoltarea unui system adecvat de practicarea acestui sport de sanatate de acceptanta si crestere majora în lumea întreaga

protectia mediului prin utilizarea drumurilor de padure si a spatiului natural si nu prin izolarea acestuia

posibilitatea atragerii fabricantilor de echipament si material sportiv pentru a investi în crearea unor parcuri de testare a acestora

reducerea eroziunii drumurilor agricole si forestiere create si folosite de maniera spontana prin repararea si intretinerea acestora ca urmare a practicarii turismului

aparitia unor fonduri pentru dezvoltarea gospodariilor mici FIDA

aparitia unor fonduri structurale pentru spatiul rural SAPARD;

legea exploatatiei agricole;

existenta scolilor la toate nivelele pentru îmbunatatirea cunostintelor;

existenta cercetarii în domeniu

regimul silvic, reglementat legal, are efecte favorabile asupra mediului si turismului;

existenta fondurilor pentru dezvoltarea acestor activitati

existenta sistemului de ridicare a nivelului de cunostinte în domeniu

perspectiva gazduirii turistilor conduce la îmbunatatirea dotărilor

înfiintarea unor activitati în realizarea produselor alternative;

legislatia favorizeaza angajarea somerilor si a tinerilor;

fonduri structurale pentru cei care încearca să-si dezvolte o activitate personală

introducerea facilitatilor fiscale pentru agentii economici care investesc în proiecte de protectia mediului

promovarea investitiilor de mediu în zone de risc ecologic

posibilitatea de acces la fonduri nerambursabile în scopul solutionarii problemelor de mediu

existenta unor proiecte pentru constructia si modernizarea statiilor de epurare a apei

sacrificarea turismului activ pe "altarul" gresit interpretat al protectiei mediului

administratia publica nu întelege importanta dezvoltarii turismului si o blocheaza

ofertele de produse turistice ale regiunii nu sunt competitive international

strategia de dezvoltare turistica nu se implementeaza în timp util si apare o concurenta puternica din tarile învecinate

dezvoltarea industriala, agricola, silvica si proprietatea privata poate limita libertatea de practicare a turismul activ

o legislatie viitoare incompatibila cu conditiile reale ale regiunii, care sa restrictioneze practicarea turismului activ

ideile preconcepute si lipsa de întelegere a cererilor actuale ale turismului intern si international



loading...










Document Info


Accesari: 8850
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )