Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























Premisele dezvoltarii turismului in Romania

Turism




Premisele dezvoltarii turismului īn Romānia

Romānia dispune de un valoros si variat potential turistic natural care se constituie īn cea mai bogata resursa a tarii si ofera posibilitatea de a dezvolta un sector de activitate, aflat īn plina ascensiune pe plan mondial si cu rezultate benefice pentru economia tarilor care promoveaza turismul.




Elementele de baza ale potentialului natural, cele care īi confera calitati necesare dezvoltarii turismului, sunt reprezentate prin :

relieful variat, cu forme echilibrat distribuite īn teritoriu (31 % munte, 36 % 232m121c dealuri, 33 % cāmpii si lunci) si usor accesibile;

climatul temperat continental-moderat, cu regim termic reconfortant si o valoare terapeutica semnificativa a bioclimatului (tonic-stimulent, de crutare, excitant, cu aeroionizare negativa puternica), favorabil practicarii diferitelor forme de turism īn tot cursul anului;

arealul turistic montan care beneficiaza de un climat moderat caracterizat prin confort termic, viscole reduse, avalanse putine si o persistenta a stratului de zapada de pāna la 180 - 200 zile / an, posibilitati facile de acces, favorizante pentru practicarea alpinismului, drumetiei, a diferitelor forme de schi si a altor sporturi de iarna[2].

Acestor elemente li se adauga existenta īn zonele montane a numeroase pesteri accesibile pentru practicarea speoturismului, paduri de interes social - recreativ si stiintific (rezervatii naturale si parcuri nationale) care poseda si un valoros fond cinegetic, o retea de rāuri si lacuri naturale / antropice cu un fond piscicol variat care dau posibilitatea practicarii diverselor forme de agrement nautic.

potentialul balneoturistic recunoscut prin bogatia si valoarea factorilor de cura precum: ape minerale si termominerale, emanatii naturale de gaze terapeutice, namoluri si lacuri terapeutice, utilizate īn profilaxia si terapeutica diverselor maladii ca si pentru īntretinere. Calitatea rezervele omologate pentru resurselor hidrominerale situeaza Romānia īntre primele din Europa.

potentialul turistic al Deltei Dunarii[3], prin valentele sale ecologice, peisagistice si faunistice constituie atractii pentru efectuarea de croaziere si expeditii īntr-un peisaj inedit, cu caracter de unicat īn Europa;

potentialul turistic al litoralului Marii Negre[4] cu resurse turistice variate cum sunt: apa de mare, dimensiunile plajei, bioclimatul marin, apele termominerale, apa marina si namolul terapeutic, lipsa mareelor, s.a. care ofera litoralului conditii optime pentru a raspunde unui evantai larg de motivatii turistice: odihna si recreere, cura balneara complexa (profilactica, terapeutica, recuperatorie), agrement nautic si sportiv etc.. Īn anii '70, litoralul romānesc era una dintre destinatiile preferate ale turistilor din Europa Occidentala si Nordica;

potentialul faunistic si floristic[5], bogat īn specii de interes stiintific sau pentru vānatoare si pescuit, caracterizat prin existenta unor ecosisteme cu caracter de unicat.

Potentialul turistic natural se completeaza īn mod fericit cu un patrimoniu cultural-istoric de mare reprezentativitate pentru Romānia, data fiind istoria multimilenara a poporului romān, nominalizat prin:

existenta a peste 680 valori de patrimoniu cultural de interes national si international, īntre care se remarca: biserici si ansambluri mānastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, centre istorice si situri arheologice - din care o parte s-au constitut ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO (bisericile fortificate, bisericile cu fresce exterioare, cetatile dacice, cetatea Sighisoara etc.)

tezaurul etnografic si folcloric[6] romānesc de mare originalitate, reprezentat prin: arhitectura specifica satelor din provinciile istorice romānesti; bisericile de lemn din Maramures si Salaj; prelucrarea lemnului; ceramica populara; portul popular, artizanat; arta decorarii; manifestari etnoculturale si religioase traditionale; tārguri si expozitii muzeale etnografice īn aer liber sau pavilioane etc.



Nu se poate privi īn ansambul turismul romānesc, si cu atāt mai putin cel international, fara a se face o caracterizare a starii actuale a turismului romānesc, atāt sub aspect financiar (investitii, dezvoltare si modernizare, etc) cāt si din prisma indicatorilor turistici.

Īn prezent sectorul turistic romānesc se caracterizeaza, la nivel global, prin urmatoarele valori ale indicatorilor activitatii turistice īn Romānia (a se vedea anexe1):

4,794 mil. vizitatori straini;

5,76 mil. plecari ale vizitatorilor romāni;

mil. USD īncasari din turismul international (īn anul 2004)[7];

ponderea īn PIB a turismului se apropie de 4%(īn anul 2004)[8];

436 mii locuri de munca oferite de sectorul turistic (īn anul 2003);

2,3 % din totalul locurilor de munca;

investitiile din comert, ce include clasa "Hoteluri si restaurante" au fost, la nivelul anului 2003, de 1157 mil euro(11,4% din total investitii straine) si 24.653.924 mil. lei ceea ce reprezinta 12,1% din totalul investitiilor din economie.

Īn raport cu potentialul existent īn tara noastra si comparativ cu celelalte tari central si est europene, Romānia se prezinta modest īn ceea ce privesc performantele economice ale industriei turismului (tabelele 1 si 2 din anexe).

Analizānd datele de la Anexe 1, putem trage urmatoarele concluzii privind aspectele economice ale turismului romānesc:

a. īn ceea ce priveste capacitatea de cazare:

cresterea, īn anul 2003, cu 2,3 % a numarului de structuri de primire fata de anul 1990;

scaderea capacitatii de cazare fata de anul prezentat mai sus   cu 24,6 %;

diminuarea cu 29,9 % a capacitatii de cazare īn functiune, mai mare decāt cea corespunzatoare capacitatii fizice, ceea ce denota o usoara crestere a capacitatilor cu functionare sezoniera;

b.         īn ceea ce priveste numarul de vizitatori si numarul turistilor īnregistrati (a se vedea Anexe 1):  

īn anul 2004 numarul de turisti romāni īnregistrati īn structurile de primire a atins cifra de 4.279 turisti, īnsumānd 15.168 mii īnnoptari;

scaderea, fata de 1990, cu 54,1 % a numarului total de turisti īnregistrati īn unitatile de cazare, din care, 48,1 la turisti romāni si 5,04 % la turisti straini;

corespunzator numarului de īnnoptari, fata de 1990, reducerile se situeaza īn ordine: 58,5 %, 62,4 %, si respectiv 21,4 %;

reducerea sejurului mediu de la 3,6 zile īn 1990 (3,7 zile la turistii romāni si 3 zile la turistii straini) la 3,3 zile īn anul 2004 (2,7 zile pentru turistii romāni si 2,5 zile pentru turisti straini);



scaderea fata de anul 1990 a numarulului de vizitatori straini de la 6.532 mii īn anul 1990 la 4.794 mii, respectiv cu 26,6 %.

cresterea cu de peste 6 ori a numarului de vizitatori romāni  care au plecat īn strainatate, fata de anul 1989; īn anul 2003, īn raport cu anul 1990, numarul acestora s-a redus de la 11.275 mii la mii;

scaderea cu 3,7 %, īn anul 2004, a numarului de turisti romāni sositi pe litoral si cu 16 %, īn anul 2004, a numarului turistilor straini, fata de anul 1994;

scaderea cu 8,3 % a numarului de turisti romāni sositi īn statiunile balneare si cu 16,7 % a numarului de turisti straini, fata de anul 1994;

scaderea cu 16,2 % a numarului de turisti romāni sositi īn statiunile montane si cresterea cu 78,5 % a numarului de turisti straini, īn anul 2004 fata de anul 1994;

scaderea cu 6,7 % a numarului de turisti romāni sositi īn Delta Dunarii si o crestere cu 21,4 % a numarului de turisti straini, īn anul 2004 fata de anul 1994;

scaderea cu 41,9 % a numarului de turisti romāni sositi īn Bucuresti si īn orasele resedinta si cresterea cu 69,8 % a numarului de turisti straini, īn anul 2004 fata de anul 1994, si cu 21,5% fata de anul precedent

Fata de aceste scaderi sunt de remarcat totusi cresteri semnificative, semnele revigorarii activitatii turistice din ultimii ani cānd, anual, principalii indicatori si īn primul rānd cei valorici, au īnregistrat cresteri de peste 10 %, superioare cresterii de ansamblu a economiei romānesti.



Negut Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003, p. 141-163

T. Gherasim, D. Gherasim, Marketing turistic, Editura Economica, Bucuresti 1999. p. 19

Ministerul Ttransporturilor, Constructiilor si Turismului, Autoritatea Nationala pentru Turism , Strategia de ecoturism a Romāniei - Cadrul teoretic de dezvoltare, Bucuresti, 2005, p. 18

Minciu R., op. cit., p. 165

Minciu R., op. cit., p. 167

Negut Silviu, Geografia turismului, Ed. Meteor Press, Bucuresti, 2003, p. 141-163

https://www.ciir.ro/servicii_stiri.php?snid=0

https://www.afaceri-intermedieri.ro/afaceri_intermedieri_turism_international.html










Document Info


Accesari: 4992
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )