Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea

Academia de Studii Economice

Facultatea de Comert - Specializarea Turism

Valorificarea potentialului turistic din Judetul Vrancea

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea Judetului Vrancea

Asezare geografica si cai de acces

Pe harta Romaniei - judetul Vrancea poate fi identificat in zona sud-est, cuprins intre coordonatele geografice 45°23 ´ si 46°11 ´ latitudine nordica si 26° 23´ si 27° 32´ longitudine estica, se invecineaza cu judetul Bacau, la nord, judetul Buzau, la sud - vest, la est cu judetele Vaslui si Galati si judetul Covasna la vest, judetul Vrancea se intinde pe 4857 km 2 reprezentand 2 % din suprafata tarii, ocupand locul 30 pe tara ca suprafata si locul 7 ca suprafata rurala. Reteaua de localitati cuprinde doua municipii, Focsani si Adjud, orasele Odobesti, Panciu, Marasesti si 59 de comune cu 331sate. Aceste localitati sunt distribuite in proportie de 53% in zona de ses si 47% in zona de deal si munte.

Judetul Vrancea se cifra in anul 2005 la 393766 locuitori, din care 37,8% locuiau in mediul urban, iar 62,2% in mediul rural. Structura pe sexe este relativ echilibrata pe ansamblul judetului, populatia feminina reprezentand 50,9 la suta din totalul locuitorilor.

Tabelul nr. 1: Numarul de locuitori in Judetul Vrancea in 2005

- locuitori -

Sursa: Breviar Statistic "Turismul Judetului Vrancea" editia 2005

Tabelul nr. 2: Populatia ocupata si numarul somerilor in Judetul Vrancea in 2006

- locuitori si %-

Sursa: Statistici lunare la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, editia 2007

Ultimele date statistice arata ca rata somajului in Judetul Vrancea este mai scazuta decat rata somajului pe total Romania, insa inregistreaza valori ridicate, pe termen mediu si lung tinzandu-se la micsorarea acestui numar.

Prin pozitia sa in teritoriu, Vrancea se afla de-a lungul celor mai importante artere rutiere si feroviare care fac legatura intre sudul tarii, respectiv capitala si nordul Moldovei . Unele dintre ele se racordeaza la magistralele rutiere sau feroviare europene, care leaga sud-estul Europei sau Orientul, de nord -vestul Europei.

Judetul Vrancea totalizeaza 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km drumuri nationale, drumuri judetene 1031 Km si comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative cai rutiere de comunicatii ale judetului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucuresti -Buzau -Focsani - Bacau - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km pe teritoriu judetului ) importanta cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei europene care leaga sud - estul Europei sau Orientul de nordul si nord - vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Onesti, continuand cu DN 12 A (Onesti-Comanesti-Pasul Ghimes-Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Onesti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Brasov), artere transcarpatice care leaga cele doua provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km pe teritoriul judetului);

DN 2 Buzau-Focsani-Bacau-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judetului cu E 85;

DN 2 D Focsani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareste Valea Putnei, 96 km pe teritoriul judetului (limita-vf.Musat-1503 m), importanta artera de legatura cu Transilvania, iarna se circula mai greu, arareori este blocat din cauza conditiilor meteorologice (inzapeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judetului cu E 581 (Tisita-Cosmesti-Tecuci-Barlad-Albita), se desprinde din E 85 la Tisita si face legatura cu punctul de frontiera Albita, pe Prut-146 km (10 km pe teritoriul judetului).

Economie

Judetul Vrancea dispune de o industrie complexa si diversificata din aproape toate ramurile, in care ponderea o detin industria textila si a confectiilor, alimentara si a bauturilor, productia de mobilier, industria celulozei, hartiei si cartonului, industria de masini si echipamente, industria de aparataj electric.

Agricultura in Vrancea are cu adevarat o traditie, si reprezinta sursa principala a economiei judetului dispusa pe cele 3 forme de relief : munte, deal si cimpie.
Faima meleagurilor vrincene este dusa peste hotare de viticultura. Strugurii si vinurile nobile sunt mesagerii podgoriilor cu un vechi renume : Panciu, Odobesti, Cotesti

Desi ponderea in Vrancea a detinut-o si o detine viticultura, situand-o astfel, pe primul loc in tara, agricultura nu se reduce numai la atat.
Pasunile si finetele ofera posibilitatea cresterii animalelor, ocupatie traditionala romaneasca. Atat silvicultura cat si exploatarile agricole si, indeosebi, agricultura, reprezinta sursa principala pentru ramurile industriale cu pondere in economia judetului respectiv industrializarea lemnului si industria alimentara..

Culturile agricole ocupa o parte semnificativa a suprafetei judetului remarcindu-se

lanuri intinse de porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar si floarea soarelui.
Sectorul legumicol si livezile intinse de meri, peri , caisi si pruni constituie o alta mindrie a locuitorilor din aceasta regiune.

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al Judetului Vrancea

Potentialul turistic al Judetului Vrancea este marcat prin doua componente:

Potentialul turistic natural

Relieful

Formele de relief ale judetului Vrancea pot fi asemuite cu niste trepte uriase, care coboara de la vest spre est, prima treapta este constituita de muntii Vrancei, alcatuiti din culmi si masive cu inaltimi de la 960m la 1873m. Principalele subunitati ale Muntilor Vrancei sunt: Muntii Lacauti-Goru, Muntii Furu, Muntii Zboina Frumoasa, Muntii Coza, Muntii Lepsei, Muntii Zboina Neagra[1].

Urmatoarea treapta este reprezentata de culmile deluroase, cu altitudini ce incep la 350m si continua variat pina la 1001m. In fine a treia treapta, ca o platforma intinsa pina la cursurile de apa Siret, Trotus si Ramnic - o reprezinta campia.

Regiunea seismica cea mai activa din Romania 818c25i se afla in zona Vrancea, cu epicentrul in comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic doua cutremure de pamint, cele mai multe imperceptibile simturilor omului. O moderna statie seismica functioneaza in localitatea Vrancioaia.

Hidrografia

Teritoriul judetului este strabatut de o bogata retea hidrografica. Siretul formeaza spre est pe cca. 80 km, limita cu Judetul Galati. Trotusul are cursul inferior(13 km) tot pe teritoriul judetului si se varsa in Siret. Dintre apele ce strabat judetul cea mai importanta este Putna, care izvoraste din zona centrala a Muntilor Vrancei si curge in directia nord-vest-sud-est pe 144 km, strabatand toate formele de relief. Bazinul ei hidrografic este de 2720 km², colectand toate apele judetului, cu exceptia Zabrautilor, Susitei si Ramnicului, a Berheciului si Zeletinului, ce trec prin extremitatea nord -estica a judetului, pe 4-5 km. Zabala, cu un bazin hidrografic de 559 km², izvoraste de sub versantul sudic al zonel centrale a Muntilor Vrancei si curge pe 64 km. Milcovul(68 km lungime) izvorand de sub Muntele Monteoru, se varsa in Putna in zona satului Rastoaca. In nord de sub Tiua Golasa si Zboina Neagra, curge spre sud-est, pe 68 km, paraul Susita, cu un bazin de 410 km², dar cu un debit in general sarac, ceea ce face ca pe ultimii sai 8 km apele sa dispara, in albia de o mare permeabilitate. In extremitatea sudica a judetului curge partial Ramnicul Sarat, care izvoraste de sub Varful Furu Mare.

Clima

Sub aspect climatic, teritoriul judetului este influentat de relief astfel incat media anuala a temperaturii in zona de campie este de 9 grade Celsius, iar in zona de deal si munte, intre 6 si 9 grade Celsius. Sub aspect pluviometric precipitatiile cele mai importante se inregistreaza in lunile mai-iunie iar caderile de zapada din perioada decembrie-martie se situeaza sub media pe tara, solul fiind acoperit in anii normali intre 80-120 de zile in zona muntoasa si intre 60 si 80 de zile in restul teritoriului.

Vegetatia

Vrancea cuprinde trei zone de vegetatie: padurea, silvostepa si stepa, cea mai intinsa fiind prima zona, care include pasunile, fanetele, livezile, viile precum si unele terenuri agricole, acoperind impreuna peste 70 % sin cele 481 700 ha ale fondului funciar. In cadrul acestei structuri se disting asociatii vegetale specifice diferitelor forme de relief. Astfel, molidisurile pure si in amestec acopera culmile cele mai inalte ale Muntilor Vrancei, cu goluri pe varfuri in care domina parusca, paiusul vanat si afinisurile. Fagetele montane pure si in amestec se intalnesc pe culmile mai joase ale muntilor si, in parte, pe dealurile inalte vestice. Gorunetele, goruneto-fagetele si fagetele cresc pe dealurile subcarpatice. Pajistile montane din depresiune sau din aria glacisului subcarpatic cuprin asociatii mixte defiruta violacee, paius vanat si rosu, iarba campului, ghizdeiul si altele. Padurile se intind pe 181 898 ha, reprezentand 2,9% din suprafata forestiera a tarii. Pasunile acopera cca. 8%, iar fanetele 5% din suprafata totala a fondului funciar. Un loc important il ocupa viile, renumite inca din secolul al XVII -lea, atat in tara cat si peste hotare. Ele totalizeaza 32752 ha si sunt distribuite in trei bazine viticole principale: Cotesti, Odobesti si Panciu. Livezile ocupa 5408 ha, fiind raspandite in zona depresiunilor submontane si a dealurilor subcarpatice. Suprafata arabila cuprinde 146 871 ha. [2]

Fauna
Vrancea constituie un important fond cinegetic, renumit nu numai in tara ci si peste hotare. Cerbul este intalnit mai ales pe culmile nordica, vestica si mediana ale Muntilor Vrancei, ursul este prezent in aceleasi zone, mai frecvent insa pe Zboina Neagra, Zboina Frumoasa, Vaile Tisitei, plaiul Giurgiului si muntele Cabalasu. Alte speciipe care le putem intalni sunt caprioara, pisica salbatica, rasul, lupul, vulpea, jderul, ariciul, nevastuica, veverita si iepurele de camp. In fauna ihtiolologica se intalnesc pastravul, chiscarul, molanul, biosteanul, porcusorul de munte, mihaltul.

Ariile protejate din zona montana a judetului Vrancea declarate conform Legii nr. 5 / 2000 privind aprobarea a Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-a - zone protejate:
1. Caldarile Zabalei - Zarna Mica - Raoaza; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nereju; 350 ha
2. Muntele Goru; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 388,1 ha;
3. Lacul Negru - Cheile Narujei I; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala Comuna Nistoresti; 20 ha;
4. Padurea Verdele - Cheile Narujei II; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 250 ha;
5. Padurea Lepsa - Zboina; Tip Forestier IV; Rezervatie naturala; Comunele Tulnici si Soveja; 210,7 ha;
6. Cascada Misina; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Nistoresti; 183,5 ha;
7. Groapa cu Pini; Tip Paleontologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici 11,1 ha;
8. Rapa Rosie - Dealu Morii; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 49,6 ha;
9. Stramtura - Coza; Tip Geomorfologic III; Monument al naturii; Comuna Tulnici; 15 ha;
10. Cascada Putnei; Tip Complex IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 10 ha;
11. Valea Tisitei; Tip Complex (inclusiv faunistic) IV; Rezervatie naturala; Comuna Tulnici; 307 ha;

TOTAL zona montana a judetului Vrancea: 1795 ha.

Potentialul turistic antropic
Numele « Vrancea » este pentru prima data atestat documentar intr-un act scris in latina, datat 2 iulie 1431, sub denumirea VARANCHA, explicata de cercetatori in general prin sanscritul vrana - « munte » ori prin vechiul slav vranu - « corb ». Ambele etimoane, ca si altele mai putin acceptate, duc la geografia regiunii: « intunecimea codrilor », respectiv « defileu », « frangere a Carpatilor ».

De o deosebita valoare istorica si artistica sunt cele 41 monumente memoriale inchinate eroilor neamului; mausolee, monumentele de eroi, cimitire ale eroilor romani si straini, luptatorii in razboaiele de independenta si de intregire a neamului, pentru apararea independentei si suveranitatii nationale.

Judetul Vrancea mai dispune de un bogat patrimoniu de arta plastica, reprezentata de "pictura pe lemn", incepand inca din secolul al XIV -lea si pana in secolul al XIX-lea, acesta demonstrand legaturile cu alte tari si curente culturale, care ajungeau pana in mediul romanesc si care erau exprimate prin icoanele aflate in monumentele de cult.

Arta populara a constituit de veacuri un mijloc de manifestare artistica a intregului popor. Varietatea obiectelor din lemn este foarte mare: vase de toate felurile, necesare in pastorit ( cupe de muls, lucrate cu mare maiestrie, dintr-o singura bucata de lemn, vase din doage de brad, cu ornamente realizate prin pirogravare, putine de batut untul, coveti si "crinte" pentru framantat branza), bate ciobanesti, cu crestaturi decorative, codiristi de bici, etc. Insa din punct de vedere artistic cele mai valoroase raman tiparele si papusarele pentru cas, cu crestaturi ornamentale. Papusile de cas uscat si afumat se agata uneori de mester in grinda casei, constituind elemente decorative. Acestea sunt de doua feluri : tipare rotunde cu care se preseaza casul pe o singura fata; papusarele dreptunghiulare, duble, cu care se imprima modulul cu doua fete al casului. Astazi se mai lucreaza inca tipare de cas la Nereju si Negrilesti.
O alta categorie importanta este aceea a uneltelor folosite in industria casnica textila : razboiul de tesut, melita, vartelnita, sucala, pieptenii, furca de tors.
Prelucrarea fibrelor textile este o indeletnicire traditionala, exclusiv feminina, practicata in toate satele. Materialele folosite au fost canepa, bumbacul si lana. Frumoasele tesaturi vrancene pot fi vazute in fiecare casa, decorand chiar si interioarele moderne.

Folclorul reprezinta, in judetul Vrancea, domeniul principal de afirmare a creativitatii populare si acest fapt se poate autentifica prin capodopera creatiei noastre populare - MIORITA, care exprima insasi esenta spiritualitatii poporului nostru. Pentru perpetuarea traditiei folclorice si valorificare superioara a creatiei populare anual in ultima saptamana a lunii octombrie se desfasoara la Focsani "Festivalul Folclorului Vrancean".

De un interes deosebit se bucura parada mastilor si a portului popular, care prilejuieste cunoasterea celor mai inspirate realizari in arta portului popular de la catrinta tesuta acum mai bine de un veac pana la iile cusute in vremea noastra, dar pastrand nealterate liniile de o pura frumusete ale creatiei traditionale.

Portul popular este de o mare sobrietate, autenticitate si robustete, pastrand o nota de eleganta si distinctie. Costumul vrancean are o ornamentatie discreta si de efect.
Portul popular ilustreaza convingator autohtonia, continuitatea si unitatea cultural - etnografica a poporului nostru.

Ca institutii de cultura si civilizatie pot fi amintite :

Muzeul satului vrancean,situat in Cringul Petresti, Muzeul Unirii din Focsani, Rezervatia naturala Cascada Putnei, de pe teritoriul comunei Tulnici, Rezervatia geologica "Focul viu", din zona montana Andreiasu, Ansamblul arhitectonic Piata Unirii din Focsani, cu obeliscul realizat de sculptorul Ion Jalea.

Personalitati marcante ale istoriei si culturii romanesti au vazut lumina zilei pe acest tinut : mitropolitul Varlaam al Moldovei, deputatul in parlamentul Moldovei, Ion Roata, pictorul Gh.M. Tatarascu, arhitectul Ion Mincu, parintele scolii nationale de arhitectura, scriitorul si diplomatul Duiliu Zamfirescu, savantul Simion Mehedinti, creator al scolii romanesti de geografie.

Mnifestari expozitionale

Organizatori : Camera de Comert si Industrie Vrancea
Consiliul Judetean Vrancea

07-09 martie - MODERN -
Targ National de Moda si Accesorii - Casa de Cultura - Focsani ;

04- 06 aprilie - Targ de echipamente medicale si ingrijirea sanatatii - I
Galeriile de Arta - Focsani ;

04 - 06 mai - FABRICAT IN VRANCEA -
Focsani ;

23 - 25 mai - SAV -
Piata Unirii - Focsani;

05 - 08 iunie - SALONUL CONSTRUCTORILOR
Sala Polivalenta - Focsani ;

03 - 06 iulie - SARBATOAREA BERII SI A BAUTURILOR RACORITOARE
Piata Unirii - Focsani;

08 - 15 septembrie - SAPTAMANA AFACERILOR DE SUCCES
Sala Mare a Consiliului Judetean Vrancea, Focsani;

22- 26 octombrie - BACHUS -
Festivalul International al Viei si Vinului, Focsani ;

noiembrie. - KARAT -
- Targ Bijuterii, pietre pretioase,ceasuri
Casa de Cultura, Focsani;

Capitolul 3. Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii in Judetul Vrancea

1. Numarul de unitati de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la nivelul Romaniei si Judetului Vrancea ; comparativ anul 2005 fata de 2001

Tabel nr. 1

- numar unitati si % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, cap 20.15

Din tabelul de mai sus putem observa ca desi numarul de unitati de primire turistica cu functiuni de cazare a crescut in Judetul Vrancea cu 6 unitati, ponderea acestora in total unitati la nivel national s-a micsorat deoarece numarul de unitati pe total Romania 818c25i a crescut cu mult mai mult.(960 unitati).

Tabel nr. 2 : Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea, si ponderea pe care o acupa in total national. - numar unitati si % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006 - 2002, cap 20.15

2. Capacitatea de cazare turistica existenta in Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ anii 2001 si 2005

Tabel nr. 3 : - numar locuri si % -

Sursa: Anuarul Statistic, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789

Din acest tabel se poate observa ca ponderea detinuta de numarul locurilor de cazare in total Romania 818c25i a crescut(aproape nesemnificativ) in 2005 fata de 2001 datorita unei cresteri mari a acestiui numar la nivel national.

Tabel nr. 4: Capacitatea de cazare turistica existenta in Romania 818c25i , in Judetul Vrancea si ponderea numarului de locuri de cazare turistica existent in Judetul Vrancea in total Romania 818c25i in perioada 2001 - 2005  - locuri si % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789

3. Capacitatea de cazare turistica in functiune existenta in Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ anii 2001 si 2005

Tabel nr. 5 : - mii locuri-zile si % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789

Din tabelul precedent putem observa ca ponderea detinuta de capacitatea de cazare turistica in functiune din Judetul Vrancea este mai scazuta in anul 2005 fata de anul 2001, pe fondul unei majorari a numarului de locuri - zile pe total Romania 818c25i si al unei micsorari in judetul analizat.

Tabel nr. 6: Capacitatea de cazare turistica in functiune din Romania 818c25i , Judetul Vrancea si ponderea numarului de locuri de cazare turistica in functiune din Judetul Vrancea in total Romania 818c25i in perioada 2001 - 2005 - mii locuri-zile si % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789

4. Indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune din Romania 818c25i si Judetul Vrancea ; comparativ in perioada 2001 - 2005

Tabel nr. 7 : - % -

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, Editiile 2006 - 2002, p. 740, 740, 713, cd, 789

In Romania 818c25i Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare depasesc chiar dublul celor inregistrati in Judetul Vrancea, ceea ce indica o slaba utilizare a capacitatii de cazare ce poate fi pusa pe seama slabei promovari din perioada 2001 - 2005 si a faptului ca la sfarsitul anului 2000 puterea de cumparare a populatiei a inregistrat unul dintre cele mai scazute niveluri postrevolutionare, iar costurile serviciilor si utilitatilor au crescut exponential, astfel incat un numar tot mai mare de beneficiari nu le mai pot suporta din totalul veniturilor ce le realizeaza. Astfel tot mai putine persoane si-au permis sa plece in concediu.

Capitolul 4. Analiza si previziunea circulatiei turistice in Judetul Vrancea

Tabelul nr.8 : Turisti cazati in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in Romania 818c25i si in Judetul Vrancea si ponderile detinute de judet in total national.  - sosiri -

Sursa : Frcventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare 2005- 2001, p 50-51, 104 -105

Tabelul nr. 9 Innoptarile in structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica in Romania 818c25i si in Judetul Vrancea si ponderile detinute de judet in total national.

- innoptari -

Sursa : Frcventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare 2005- 2001, p 50-51, 104 -105

Tabelul nr. 10 Sejurul mediu la nivel national si la nivelul Judetului Vrancea intre anii 2001 - 2005 - zile -

Sejurul mediu a fost calculat ca raport intre numarul de innoptari si numarul de turisti sositi, intr-un an calendaristic si putem observa din aceste calcule ca durata sejurului mediu a inregistrat variatii de la un an la altul, in 2005 fata de 2001 diferenta fiind de aprox. 1 zi(mai putin). In ceea ce priveste sederea turistilor straini lucrurile stau putin diferit in sensul ca s-au inregistrat cresteri ale valorilor acestuia , insa diferentele sunt destul de mici - o jumatate de zi..

Previzionarea numarului de sosiri se poate efectua prin cele trei metode statistice a modificarii medii absolute, a indicelui mediu al dinamicii si a trendului liniar.

Pentru a utiliza un model de tendinta cat mai potrivit in previzionarea variabilei studiate, vom alege acea metoda pentru care abaterea medie liniara(suma patratelor erorilor) ofera valorile cele mai scazute.

Pentru a compara cele trei metode, vom calcula:

~pentru metoda modificarii medii absolute: 

d_yT∆=(∑│y_i-y_iT│)/n=2838/5=567,7

∆_R∆²=∑( y_i-y_iT)² =

~pentru metoda indicelui mediu de modificare:

d_yTI=(∑│y_i-y_iT│)/n=

∆_RI²=∑( y_i-y_iT)² =

~pentru metoda analitica liniara:

d_yTlin=(∑│y_i-y_iT│)/n=

∆_Rlin²=∑( y_i-y_iT)² =

d_yT∆ < d_yTlin < d_yTI

∆_Rlin²<∆_RI²<∆_R∆²

Voi prezenta in cele ce urmeaza metoda trendului liniar cea care ajusteaza cel mai bine seria cronologica:

Tabel nr 11: Metoda trendului liniar

Y(mediu) y_i/n = 139744/5 = 27948,8

- ceea ce inseamna ca in perioada 2001 - 2005, au sosit in judetul Vrancea, in medie pe un an calendaristic, 27948,8 persoane.

Δ(mediu) y_n-y₁)/ (n-1) = (29097-27579)/4 = 379,5

- arata ca numarul de turisti sositi in judetul Vrancea , s-a modificat in medie, intre 2001 si 2005 cu 379,5.

I(mediu)= ^n-1√y_n/y₁= ⁴√29097/27579*100=101 %

- arata ca numarul de turisti sositi in judetul Vrancea s-a modificat in medie, in perioada 2001-2005 cu 101%

R(mediu)=I(mediu)- 100= 1%

arata ca in medie numarul de turisti sositi in judetul Vrancea s-a modificat cu 1%, intr-un an calendaristic, in perioada 2001-2005.

S = /n)= 818

C.V. = √s²)/Y(mediu)*100 = 2,34% < 5 %

Previziunea numarului de sosiri pentru urmatorii trei ani:

Chiar daca in viitor am estimat o crestere a numarului de turisti sositi in Judetul Vrancea, spatiile de cazare existente sunt de ajuns pentru primirea acestora. Nu va fi deci absolut necesara construirea de noi spatii de cazare. Se va avea insa in vedere pastrarea in stare buna a echipamentelor de cazare existente si modernizarea acestora, acolo unde este posibil.

R= 9435/15341,6= 0,61 care se gaseste in intervalul [-1,1]

Sursa: Anuarul Statistic, 2006 - 2002

Capitolul 5. Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului Vrancea

Valoarea deosebita a potentialului turistic vrancean cit si stadiul actual de valorificare al acestuia, permit conturarea unor directii principale de dezvoltare a turismului avand in vedere estimarile facute cum ca tot mai multi turisti vor fi interesati de judetul Vrancea..

Acestea se pot fi concentrate in strategii pe termen mediu si lung, avand ca scop integrarea produsului turistic vrancean in viitoare programe turistice nationale si internationale.

Cu o modernizare radicala a infrastructurii in general si cu precadere a cailor de circulatie rutiera, a retelelor de alimentare cu energie electrica, apa si canalizare, vor putea fi promovate formele de turism si produse turistice noi, dupa cum urmeaza:

· turism montan in masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepsa si Jitia-Vintileasca;

· turism balnear prin imbunatatirea conditiilor de cazare, a gradului de confort in general in statiunea Soveja;

· infiintarea statiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului si a apelor minerale;

· infiintarea statiunii de agrement Tulnici-Lepsa;

· turismul stiintific prin reluarea legaturilor si protocoalelor cu universitatea Iasi. Se urmareste valorificarea stiintifica a posibilitatilor rezervatiilor naturale ale judetului;

· se vor largi baza materiala, activitatile si serviciile turismului rural astfel incat fiecare din localitatile etno-folclorice sa devina un centru turistic.

· dezvoltarea si modernizarea structurilor turistice;

· lansarea si exploatarea in folosul comunitatilor rurale a programelor turistice promovate de asociatia judetelor de munte;

· infiintarea cadrului institutional adecvat pentru asigurarea accesului unui numar tot mai mare de turisti.

ANEXA 1

Metoda modificarii medii absolute si Metoda indicelui mediu de dinamica

S = /n)= 915

C.V. = √s²)/Y(mediu)*100 = 2,61% < 5 %

S = /n)= 1115

C.V. = √s²)/Y(mediu)*100 = 3,19% < 5 %

ANEXA 2

ANEXA 3

Biserici si Manastiri

Monumente, muzee si case memoriale

Traditii

Hoteluri

Peisaje

Hoteluri

Hotelul Vrancea

Str. Dimitrie Cantemir nr. 25
Tel. 004(0)0237 -612 351
Fax 004(0)0237 - 614700
Hotel Unirea

Str. Piata Unirii, Nr. 3-5, Focsani
Tel. 004(0)237 -221100
Fax 004(0)237 - 212227

Hotel Zboina

Comuna Soveja
Tel. 004(0)237 -242101

Hotelul Solar

Str. Cuza Voda, Nr. 71, Focsani
Tel. 004(0)237/206948; 224600
Fax. 004(0)237/206 949

Hotelul Fashion Center

Bd. Bucuresti nr. 12
Tel. 004(0)237 206 200
Fax 004(0)237 206 244
e-mail: hotel@sorste.ro

Agentii de turism

Mondo Travel

Focsani, Mihail Kogalniceanu 1 +40/237/238822 +40/237/227744 mondotravel@xnet.ro

Eurodavis

Focsani, Cuza-Voda 15
+40/237/614000 +40/237/614000

VranceaTour

Focsani, B-dul Brailei 9
+40/237/616493
+40/237/231500

Eurocronos

Focsani, B-dul Independetei 8 +40/237/224204
+40/237/224204 eurocronos@hotmail.com

MV Mecena

Focsani, Bucegi 7
+40/237/224242
+40/237/224242
mvtravel@email.ro

Cinematografe

Cinema "Republica"

Panciu, B-dul Independentei 1 +40/237/635304
+40/237/635304

Cinema « Popular »

Adjud, Vasile Alecsandri 6 +40/237/641701
+40/237/641701

Cinema « Balada »

Focsani, B-dul Unirii 36
+40/237/221079
+40/237/221079
Cinema « Lumina »

Marasesti, Republicii4A
+40/237/260256
+40/237/260256

Restaurante

Restaurantul Wassermann

Str. Republicii, Nr. 9
Tel. 0237/223825
Restaurantul Arcada

Str. Republicii, nr. 15
Tel. 0237/224208
Restaurantul "My home", Hotel Fashion Center

Bd. Bucuresti, nr. 12, Focsani
Tel. 0237/206.200
Restaurantul Solar

Str. Cuza Voda, Nr. 71, Focsani
Tel. 004(0)237/206948; 224600

Restaurantul 102

Str. Brailei

Restaurantul Casablanca

Str. Maior Gh. Sava
Tel. 0237/626538

Restaurantul Intim

Restaurantul Vrancea, Hotel Vrancea

ANEXA 4

Trasee turistice in Judetul Vrancea

Bibliografie

1. Anuarul Statistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Editiile 2002-2006

2. Breviar Turistic al Romaniei, Institutul National de Statistica, Editiile 2002 - 20006

3. D. Balteanu, Ioana Stefanescu, 1987

4. Emil Giurgea, Vrancea Ghid Turistic, Editura Sport Turism, Bucuresti, 1977, p. 13 -

14

5. Emilia Titan, Statistica in sectorul tertiar, p 146 - 156

6. Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, Institutul  

National de Statistica, Editiile 2001 - 2005

7. http//:www.insse.ro/slocale/vrancea/

8. http//:www.cjvrancea.ro

9. http//:www.vranceaportal.ro