Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























AL DOILEA RaZBOI MONDIAL iN EUROPA

istorie





AL DOILEA RaZBOI MONDIAL

iN EUROPA





introducere


Al doilea Razboi Mondial, un conflict militar global, care în termeni de distrugeri materiale si pierderi de vieti omenesti a fost cel mai devastator razboi din istoria omenirii. A început în 1939 ca un conflict european între Germania si coalitia anglo-franceza dar mai târziu s-a extins cuprinzând aproape toate natiunile lumii. S-a sfârsit în 1945, lasând în urma o noua ordine mondiala dominata de Statele Unite si URSS.

Mai mult decât orice alt razboi înaintea lui, al doilea Razboi Mondial a implicat folosirea întregilor resurse economice si umane ale tarilor participante, neputinta distingerii dintre tarile combatante si cele necombatante si expansiunea câmpului de lupta pâna la includerea tuturor teritoriilor inamice. Cea mai importanta pentru rezultatul razboiului a fost capacitatea industriala si demografica. În ultimele stagii ale razboiului, s-au introdus doua arme complect noi si anume racheta cu raza lunga de actiune si bomba atomica. Totusi, în mare, razboiul s-a purtat cu aceleasi arme poate putin îmbunatatite ca si în primul Razboi Mondial. Cel mai mare pas înainte, în domeniul armelor, au fost tancurile si aviatia.


lumea dupa primul razboi mondial


Trei mari puteri ale lumii nu au fost satisfacute de rezultatul primului razboi. Germaniei, principalul stat înfrânt, nu-i conveneau pierderile teritoriale si reparatiile de razboi care i-au fost impuse în urma tratatului de la Versailles. Italia, una dintre tarile victorioase considera ca teritoriile câsigate erau departe de a fi suficiente pentru ca nu acopereau costul razboiului, sau nu-i satisfaceau ambitiile. Japonia, tot o tara victorioasa era nemultumita de nereusita sa în câstigarea controlului asupra Chinei.


cauzele razboiului


Hitler la putere

Adolf Hitler, supranumit Führer (conducator) ajuns în fruntea Partidului National Socialist German raspândea prin Germania, o politica nazista care era o forma rasiala a fascismului, aparut mai deverme în Italia. Hitler promitea sa rastoarne tratatul de la Versailles si sa asigure mai mult spatiu vital pentru natiunea germana, pe care el o considera ca membra a unei rase superioare. La începutul anilor 30 criza mondiala a lovit si Germania. Partidele care se aflau la putere n-au stiut ce sa faca, ceea ce a dus ca majoritetea voturilor sa fie acordate nazistilor si comunistilor. În 1933 Hitler a devenit cancelar si printr-o serie de miscari politice s-a autoproclamat dictator.

Tratatele dintre Germania Italia si Japonia în perioada dintre 1936 - 1940 a dus la formarea Axei Roma - Berlin - Tokyo. Astfel Axa devenea pactul colectiv dintre acele tari si aliatele lor.


agresiunea germana în Europa


Hitler si-a început razboiul de expansiune în Europa odata cu anexarea Austriei, în martie 1938. Avea cale libera: suportul lui Mussolini pe de-o parte, iar pe de alta parte, guvernul britanic si cel francez erau intimidate de actiunea de reînarmare a Germaniei si au acceptat pretentia lui Hitler care spunea ca situatia Austriei tine de politica intern 959n137j a a Germaniei.

În septembrie 1938 Hitler ameninta cu un razboi împotriva Cehoslovaciei, pentru anexarea teritoriului sudet unde traiau circa 3,5 milioane de etnici germani. Prin pactul de la Münhen initiat de britanici, s-a hotarît ca cehii, sub indemnul britani-cilor si al francezilor sa-i cedeze lui Hitler teritoriile sudete cu conditia de a nu fi cucerite alte teritorii cehe. Se credea ca s-a obtinut pacea prin realizarea acestui pact, dar la mai putin de sase luni, în martie 1939 Hitler a ocupat si restul Cehoslovaciei, fara sa întâmpine mari împotriviri. Hitler ameninta acum Polonia, dar care avea încheiata o alianta cu englezii si care-i promiteau ajutor în caz de invazie.

Hitler stia ca daca va cuceri Polonia si apoi se va îndrepta spre vest si va lupta cu fortele aliate, rusii ar putea deschide un nou front la granita cu Polonia, ceea ce ar face ca situatia grmanilor sa se înrautateasca, mai precis razboiul purtat pe doua fronturi ar fi fost pierdut. Astfel, Hitler i-a facut lui Stalin o propunere destul de atractiva. Desi era aliata cu Britania si Franta, URSS trebuia sa ramâna neutra. În noaptea de 23 august 1939, la Moscova se încheie pactul germano-rus Ribentropp-Molotov prin care aceste doua puteri au ajuns la un comun acord de a nu se ataca între ele. Un protocol secret îi dadea lui Stalin mâna libera în Finlanda, Estonia, Lituania, estul Poloniei si estul României.


operatiuni militare


Blitzkrieg-ul

Friedrich Paulus se preda la 31 ianuarie. Aceasta batalie i-a costat pe germani moartea a 200000 de soldati. Dupa batalia de la Stalingrad datorata în mare parte esecului armatei italiene si maghiare, germanii au fost nevoiti sa se retraga si din Caucaz pâna aproape de linia de unde au pornit campania din 1942.


Bombardarile asupra Germaniei

Americanii si englezii au hotarât la Casablanca ca sa înceapa o serie de bombardamente strategice asupra Germaniei, ca sa încerce sa-i opreasca productia de munitie si arme a lui Hitler. Ca sa nu se ajunga la o neântelegere, fiecare natiune si-a condus singura ofensivele. La sfârsitul lui iulie 1943, englezii au bombardat în mai multe raiduri Hamburg-ul, lasându-l în ruine, totodata facând ca numarul victimelor, sa fie de pâna la 50000. Americanii patrunsera mai mult în teritoriul german, dar au avut pierderi mari, astfel, pâna în octombrie 1943, acestia pierdusera 25 la suta din aparate.


Batalia de la Kursk

Înainte ca bataliile de pe frontul de est sa se termine în martie 1943, Hitler stia ca nu va mai putea organiza o a treia ofensiva si a ordonat construirea unui zid în est comparabil cu cel pe care îl construise, la tarmul de vest al Europei cu Atlanticul. Marea retragere din iarna a micsorat frontul si i-a furnizat lui Hitler un surplus de înca doua armate. Cu toate ca frontul era destul de în spate, în dreptul orasului Kursk avea o "unflatura" îndreptata spre est. Pentru Hitler, sansa unei noi încercuiri era prea buna pentru a fi trecuta cu vederea.

Dupa ce o asteptatre de trei luni pentru un nou transport de tancuri, Hitler a deschis frontul de la Kursk la 5 iulie 1943 cu doua atacuri în nordul si sudul orasului. Zuchov si Vasilzevsky aveau si ei ochii atintiti spre Kursk si au întarit mult frontul din jurul lui. În cea mai mare batalie de tancuri a razboiului, sovieticii si germanii au luptat aproape fara încetare pâna pe 12 iulie când Hitler a oprit atacul deoarece englezii si americanii patrunsera în Sicilia iar el trebuia sa trimita divizii în Italia. Cu aceasta, initiativa strategica pe frontul de est avea sa fie a lui Stalin de atunci înainte.


Invazia Italiei

Trei divizii americane, trei divizii britanice si o divizie canadiana au acostat în Sicilia la 10 iulie 1943. Pornind din partea de sud a insulei, în cinci saptamâni au cucerit-o, dupa ce luptat contra patru divizii italiene si doua germane. Ultimele rezistente ale Axei au fost înfrânte pe 17 august. În acest timp Mussolini a fost dat jos de la putere la 25 iulie, iar guvernul italian care a preluat puterea a intrat în negocieri de pace. Armistitiul s-a semnat în secret pe data de 3 septembrie, iar pe 8 septembrie a fost facut public.

Pe 3 septembrie, 3 elemente ale Armatei a Opta britanica comandata de generalul Montgo-mery au trecut strâmtoarea Messina în peninsula Italica. Americanii au acostat undeva lânga Salerno (sudul Italiei) la 9 septembrie. Pâna pe 12 septembrie, fortele aliate aveau deja consolidata o linie de front care se întindea de la orasul Neapole pâna la orasul Termoli pe coasta adriatica. Capitularea Italiei nu le-a adus multe beneficii militare aliatilor si pâna la sfârsitul anului Germanii le-au oprit înaintarea la aproximativ 100 km sud de Roma. Desi s-a încercat o spargere a blocadei germane pe 22 ianuarie 1944, aceasta nu a avut succes deoarece germanii au închis bine acel front având întariri pe râul Liri si în orasul Monte Cassino.




începutul sfârsitului


Dupa batalia de la Kursk, erau semne de îndoiala cu privire la faptul ca fortele sovietice ar fi în stare sa organizeze o ofensiva de vara. Acest lucru a fost dezmintit în prima saptamâna a lui august 1943 când atacuri severe au lovit liniile germane lânga orasul Kharkiv (estul Ucrainei). Pe 12 august Hitler ordona construirea unui zid de aparare dea lungul râului Narva, în spatele în spatele armatei Nord, iar un alt zid dea lungul râului Nipru în spatele Armatei Centru si Armatei Sud. În a doua jumatate a lunii august atacurile sovietice s-au extins dincolo de râul Donet, în sectorul Armatei Centru.

La 15 septembrie Hitler a permis Armatei Sud sa se retraga pâna la Nipru; altfel ar fi fost distrusa. El a mai ordonat, ca în regiunea de peste Nistru sa fie capturat, luat prada de razboi, ars sau dinamitat orice ar fi fost în folosul inamicului. Aceasta politica de scorched-earth (rade pamântul) a fost aplcata în toate terioriile pe care germanii le-au capitulat în fata sovieticilor. În spatele râului germanii nu au gasit nici urma de zid si pe deasupra trebuiau sa se lupte cu sovieticii la cinci capuri de pod. Malul înalt din vest, al râului, era cea mai buna linie de aparare a sovieticilor, care, sub comanda generalilor Zhucov si Vasilyevsky au luptat cu înversunare pentru ai împiedica pe germani sa câstige acel teren. Rusii si-au extins atacurile pâna când au reusit sa-i izoleze pe germani în peninsula Crimeea, în octombrie, iar în 6 noiembrie au cucerit Kiev-ul, neoprind ofensiva în iarna aproape deloc.


Conferinta de la Teheran

La sfârsitul lui noiembrie 1943, presedintele Roosvelt si Winston Churchill s-au deplasat la Teheran, în Iran pentru a se întâlni cu Stalin. Presedintele si primul ministru aprobasera deja un plan sub numele lui de cod "Overlord", pentru traversarea canalului si un atac în vestul Europei. Roosvelt favoriza din toata inima executarea planului cât mai repede în 1944. La Teheran Churchill a propus varianta de a da prioritate Italiei si o posibila ofensiva în Balcani si în sudul Frantei. Stalin si Roosevelt s-au opus si au stabilit data declansarii operatiunii undeva în mai 1944. Dupa intâlnire, generalul Eisenhower a fost chemat de pe frontul mediteranean si i s-a dat comanda Cartierului General al Fortelor Aliate care avea sa se ocupe de organizarea operatiunii.

J


Complotul împotriva lui Hitler

J". Explicatiile de dupa razboi ale sovieticilor au fost ca flancurile din nord si sud erau amenintate si trebuiau retrase. Succesiunea evenimentelor de dupa februarie 1945 arata, ca Stalin nu credea ca britanici si americanii puteau sa traverseze asa de repede Germania în consecinta a presupus ca va avea destul timp sa-si termine cuceririle prin estul Europei si apoi sa se îndrepte spre centrul Germaniei. Desi i-a spus altceva lui Eisenhower, evident nu vedea Berlinul ca un obiectiv neimportant. În prima saptamâna din aprilie armatele lui au intrat într-o pregatire fulgeratoare pentru o ofensiva spre Berlin.


Ultimele batalii în Europa

costul razboiului


Statisticile de baza ale celui de-al doilea Razboi Mondial îl califica drept cel mai mare razboi din istoria omenirii în termeni de pierderi omenesti si resurse materiale folosite. În toate cele 61 de tari cu o populatie totala de 1,7 miliarde de locuitori, trei sferturi din populatia lumii la acea vreme a luat parte la confruntare. Un total de 110 milioane de trupe au fost mobilizate pentru serviciu militar; mai mult de jumatate din acest total doar de urmatoarele trei: URSS (22-30 milioane), Germania (17 milioane) si Statele Unite (16 milioane). Majoritatea statisticilor sunt doar estimative. Întinsa si haotica strabatere a razboiului a facut aproape imposibila trecera în evidenta a uniformelor.

În termeni de bani cheltuiti, costul total al razboiului s-a pus undeva dincolo de 1 trilion de dolari, ceea ce îl face mai scump decât toate celelalte razboaie la un loc. Costul în vieti umane neincluzând pe cei mai mult de 5 milioane de evrei ucisi în Holocaust care au fost victime indirecte ale razboiului, este estimat ca ar fi fost 55 de milioane de morti dintre care 25 de milioane de soldati si 30 de milioane de civili.

Poate ca cea mai semnificanta pierdere pe termen lung de pe urma razboiului a fost echilibrul în balanta mondiala a puterilor. Marea Britanie, Franta, Germania si Japonia au încetat sa mai fie mari puteri, în traditionalul sens militar, lasând locul la doar doua: Statele Unite si Uniunea Sovietica.



Bibliografie:


Eisenhower, Dwight, "Cruciada în Europa", Ed. Politica, 1995

Julian, M., "Batalia Angliei", Ed. Politica, Bucuresti 1968

Perrault, G., "Secutul Zilizit",Ed. Politica, Bucuresti 1969

























Document Info


Accesari: 3530
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )