Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CAILE COMERCIALE SI DESCOPERIRILE GEOGRAFICE ALE ARABILOR IN EVUL MEDIU

istorie




CĂILE COMERCIALE sI DESCOPERIRILE GEOGRAFICE ALE ARABILOR IN EVUL MEDIU

CĂILE COMERCIALE ARABE




īn secolul al Vll-lea e.n. arabii care locuiau īn peninsula Arabica

īnceput sa-si extinda puterea si noua lor religie "mahomedana"

i "musulmana" - islamul (īn limba araba - supunere) asupra unui

itoriu imens. Spre rasarit ei au cucerit īntregul podis al Iranului

Turkestanul; la nord de peninsula Arabica au pus stapānire pe

sopotamia, pe podisul Armeniei si pe o parte din Caucaz; la nord-

t au ocupat Siria si Palestina; la vest au cucerit īntreaga Africa de

d. īn anul 711 arabii au trecut strāmtoarea Gibraltar, care de

ici a īnceput sa poarte acest nume arab si īn cāteva luni au cucerit

sape īntreaga peninsula Iberica.

īn felul acesta, īn secolul al VlII-lea e.n. cuceritorii arabi stapī-i tarmurile de apus, de sud si de rasarit ale marii Mediterane, tar­ile marii Rosii si ale golfului Persic si coasta nordica a marii Diei. Ei s-au stabilit, de asemenea, de-a lungul principalelor dru-i pe uscat care legau Europa de rasarit, prin Asia centrala sau prin :az si podisul Iranului, cu India, precum si de-a lungul partii ene a Marelui drum al matasii. Datorita acestui fapt, arabii iu nit intermediari īn comertul Europei cu īntreaga Asie de sud si ;st, precum si cu China. īnca din antichitate si la īnceputul evului

CAILE COMERCIALE sI DESCOPERIRILE GEOGRAFICE ALE ARABILOR                     757c27h                  

arabii au jucat un rol foarte important īn comertul dintre le situate īn jurul oceanului Indian. Ei au ocupat pozitiile cheie pe rile drumuri comerciale din partea de rasarit a oceanului Indian si "Jf devenit stapāni deplini īn partea lui apuseana.

a Pe la mijlocul secolului al VUI-lea ei au descoperit īn zona apu-a a oceanului Indian insulele Comore si s-au instalat temeinic aici. ī^'urul secolului al IX-lea, au descoperit Madagascarul si au stabilit re-n... conierciale cu populatia malaieza locala. Mai tārziu au īnfiintat o fctorie comerciala pe mica insula Mozambic, situata īn dreptul tar­mului african al strīmtorii largi care desparte Madagascarul de con­tinent. Mozambicul a devenit punctul cel mai sudic ocupat de arabi

īn Africa.

Vasele arabe din evul mediu erau construite din trunchiuri de cocotieri. "Vasele lor sīnt proaste si multe se scufunda pentru ca nu sīnt batute īn cuie de fier, ci legate cu frānghii facut 3 din scoarta nucilor indieni [cocos] . .. Aceste frānghii sīnt rezistente si nu putrezesc īn apa sarata. Corabiile au un catarg, o pīnza si o vīsla; ele nu sīnt .acoperite. Vasele sīnt īncarcate cu marfuri peste care se īntind piei, iar pe acestea se asaza caii dusi spre a fi vīnduti īn India... Navigatia cu aceste corabii este periculoasa, caci īn marea Indiana sīnt furtuni dese, din care cauza multe din ele pier" (Marco Polo, cap. 37).

Corabiile arabe, usoare si cu fundul plat, navigau lunecānd de obicei de-a lungul tarmurilor si numai navigatorii arabi foarte experi­mentati īndrazneau sa traverseze cu ele Oceanul. īntr-unui din portu­rile de pe tarmul strīmtorii Ormuz, multi negustori arabi īsi trans­bordau marfurile pe jonci chinezesti sau pe mari corabii comerciale .chinezesti. Pe acestea din urma se afla totdeauna o puternica paza militara care le apara de piratii aciuati īn golfurile mici si ferite ale insulelor asiatice. Corabiile chinezesti din evul mediu erau prevazute cu aruncatoare de flacari care azvīrleau pacura aprinsa. Din strāmtoarea Ormuz negustorii mergeau de-a lungul taranului nordic al marii Ara-biei spre India, apoi de-a lungul coastei Malabar1, spre Ceylon. De aici coteau spre nord-est si īnaintau de-a lungul coastei Coromandel (rasaritene) a peninsulei India. Uneori corabiile cu negustori arabi ajun­geau pīna la delta Gangelui, iar apoi coteau spre tarmul Indochinei. pe cele mai multe ori, īnsa, ele nu mergeau decāt pīna la varsarea rīu-jui Kistan, iar apoi traversau golful Bengal si īnaintau spre est pīna -a insulele Adamane. De aici corabiile mergeau īn directia sud-est pe linga insulele Nicobare, spre tarmul nordic al Sumatrei. Mai departe, arumul ducea prin strāmtoarea Malacca si marea Chinei de sud spre ina. Punctul cel mai nordic pāna unde ajungeau negustorii arabi care avigau pe vas chinezesti era probabil portul Ganpu de lānga orasul «anciu, īn provincia Cetzian.

de centi-annUl de.sud"vest al peninsulei India, unde au luat fiinta īn evul mediu o serie '"artiere al comerc*a'e arabe. De obicei, aceste centre nu erau colonii separate, ci doai e oraselor indiene, rezervate pentru negustorii arabi.

Cuceririle facute de arabi īn secolele VII-IX.

SILE COMEKC1ALE sI DESCOPERIRILE GEOGRAFICE ALE ARABILOR

Din tarile asiatice se tri­ Europa, prin orasele le arabe, foarte multe Dar tarile arabe pro-

_zise

zise furnizau relativ pu-

Corabie araba (miniatura din evul mediu)

marfuri. īn general, ele lindeau īn Europa marfuri aduse de peste mari, din īnde­partatele "Indii", prin golful Persic, la Bagdad sau prin marea Rosie spre istmul Suez De la Bagdad si de pe tarmul sudic al istmului Suez marfu­rile indiene erau transportate cu camilele īn orasele siriene sau īn ' Alexandria din Egipt. In aceasta perioada, Alexan­dria cunoaste cea de-a doua īnflorire (dupa epoca elenisti­ca) si devine.din nou unul din­tre cele mai īnsemnate porturi din marea Mediterana. Princi­palele marfuri indiene erau tesaturile scumpe, fildesul, pietrele pretioase si perlele, dar mai ales mirodeniile. īn Europa medievala, vitele erau taiate īn masa toamna tīrziu, cīnd īncepea sa dispara nutretul de pe pa­suni. Carnea se sara si se tinea īn butoaie. Se foloseau multe condimente si mirodenii, pentru ca ea sa nu-si piarda gustul si sa nu se strice. Aceste mirodenii erau pretuite pe pietele din Europa de vest ca aurul.

Mirodeniile tropicale nu existau pe atunci deoīt īn Asia de sud si sud-est. īn comert, primul loc īl ocupa piperul. El era raspīndit aproape īn toate regiunile tropicale ale Asiei, dar se cultiva cel mai mult pe coasta Malabar. īn afara de aceasta, Malabarul mai dadea ghimber si cardamona (Ellettasia cardamonna). Indonezia furniza cuisoare si nuc­soara, iar Ceylonul, scortisoara. Tot acest comert indian cu Europa era monopolizat de arabi.

GEOGRAFII sI CĂLĂTORII ARABI DIN SECOLELE IX-XIIF

Negustorii arabi navigau pe toate marile Lumii vechi, īn afara de cele nordice, si cutreierau Asia tropicala, tarile subtropicale si tarile ^m zona ^temperata - Europa rasariteana si Asia centrala. Ei patrun­deau in^ tarile africane situate la sud de Sahara si treceau peste ecuator, īn °rita comertului lor foarte dezvoltat, arabii au dat lumii medievale iele IX-XIV o serie de calatori si geografi remarcabili.

d'n tarile aCest; capitol consideram printre geografii si calatorii arabi si pe cei originari nearabe, dar care scriau īn limba araba.

                     757c27h             DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

Europa apuseana a ajuns sa cunoasca cea mai mare parte a Asiei tocmai prin geografii arabi din evul mediu. Ei au furnizat primele informatii despre regiunile din interiorul peninsulei Arabia, au īmbo­gatit cunostintele mostenite de ia autorii antici despre Iran, India (pīna īa extremitatea ei sudica) si Asia centrala. Ei cunosteau marile podisuri diin Asia centrala si au fost primii oare au furnizat Occiden­tului date destul de precise despre China de nord ("Hitaā") si China de sud ("Cin"), despre Indochina si peninsula Malaia. Ei stiau de existenta Indoneziei - a Sumatrei, lavei si a altor insule mai īnde-oartate. Partea cea mai mare a Asiei de nord īnsa a ramas pentru ei ) "Ţara a Beznei". Tot geografii arabi sānt primii oare au furnizat europenilor stiri despre tarile tropicale din Africa de rasarit pīna la tfozambic inclusiv si despre Madagascar.

Prima dintre culegerile de cunostinte geografice ale arabilor care

u ajuns pīna la noi a fost īntocmita pe la mijlocul secolului al IX-lea

e persanul Ibn Hordndbeh, īn lucrarea sa "Cartea drumurilor si a

tatelor". El īnsusi a calatorit putin, dar, profitfind de pozitia pe care

avea la curtea califului din Bagdad, a strīns si a prelucrat o multime

3 rapoarte ale functionarilor si negustorilor arabi despre tarile asia-

ze pīna la China si despre caile comerciale arabe. Sīnt valoroase de

emenea informatiile furnizate de el de/spre rusi si despre alti slavi

sariteni.

La hotarul dintre secolele IX-X a calatorit prin Aisiia anterioara si

iropa rasariteana /persanul Ibn Rusta (uneori numit Ibn Dasta). El a

;ocmit o expunere populara de geografie intitulata "Cartea comorilor".

ia la noi n-^au ajuns decīt ultima parte (a 7-a) a acestei carti care cu-

nde, printre altele, date pretioase despre popoarele din Europa de

arit. Aceste diate au fost īmbogatite de Ibn Fadhlan, membru al urnei

ii arabe trimisa la bulgarii de pe Volga (anii 921-922). Solia a stra-

ut podisul Iranului, a trecut prin Buhara si Horezm, a traversat pla-

1 pustiu Ustiurt si cāmpia de līnga marea Casipica si ia ajuns pe

sul mijlociu al Volgai īn apropiere de gurile Kamei, īn capitala bul-

ilor de pe Volga (mai tārziu - Marele Boīgar). Ibn Fadhlan a scris

;ea "Calatorie pe Volga", care este unui dintre izvoarele cele mai

ortante īn legatura cu istoria medievala a regiunilor de pe Volga si

lineolo de Volga.

Dintre calatorii din prima jumatate a secolului al X-lea se distinge

udi (mort īn Egipt īn anul 956), istoric si geograf. Au ajuns pīna la

doua carti ale sale: "Pasunile de aur si minele de diamante" si "Co-

icari si observatii", care cuprind materiale bogate despre natura, is-

i si etnografia tarilor vizitate de el. El a fost īn toate tarile din Orien-

tpropiat si mijlociu, Asia centrala, Caueaz si Europa de rasarit, iar

sud, īn Africa orientala /pīna la Madagascar inclusiv. El cunostea

ii de bine lava si China, dar e discutabil daca a fost acolo personal

i cules doar informatii de la oamenii care au calatorit mult in aoele

i.

CAILE COMERCIALE sI DESCOPERIRILE GEOGRAFICE ALE ARABILOR


Notiunile geografice generale



i ini Masudi s-au format sub Sluenta lui Ptolemeu1. Dar re-

O caravana araba soseste īntr-o oaza (miniatura din evul mediu)

Sndu-se la expenenta naviga­torilor arabi care au calatorit pe toate marile asiatice din China pīna īn Egipt, el se īndoieste da­ca Ptolemeu si alti "filozofi au dreptate cīnd considera "marea Abisiniei" (oceanul Indian) drept un lac īnchis: "Am constatat ca navigatorii de pe mari. . . din­tre sirafieni (iranieni din sud) si omani sīnt de cele mai multe ori de alta parere īn privinta marii Abisiniei decīt filozofii Ei [capitanii] spun ca īn unele locuri ea nu are capat" (sublinierea noastra - I. M.).

Pe la mijlocul secolului -al X-lea a calatorit prin tarile din Orientul apropiat, Asia centrala si Indda, Istachri care, pe baza observatiilor sale personale si a materialelor literare, a scris "Cartea climelor"2 (īn jurul anului 952). Intr-un oras de pe fluviul Ind, Istachri s^a īntālnit cu un contemporan al sau mai tīnar, Ibn Haukal, si a fost uimit de amploarea calatoriilor facute de acesta: el vizitase toate tarile i Munke - imperiul mongol mildtaro-feudal a atins, īn faza timpurie, aroportii fara precedent īn istoria omenirii. īn urma expeditiilor de jaf, īntreprinse mai īntāi īn tarile vecine apoi īn cele īndepartate, nobilimea nongola care conducea cete de slugi īnarmate - ale mukerilor - a cu­cerit pe la mijlocul secolului al XlII-lea, dincolo de hotarele Mongoliei, Hhina de nord1, Turkestanul, podisul Iranului, Mesopotamia, Transeau-:azia si Europa rasariteana. Expeditiile mongole erau īnsotite de pustiirea troaznica a tarilor cucerite si de distrugerea fortelor lor de productie. Zu prilejul cuceririlor, vīrfurile feudale mongole acaparau o uriasa prada le razboi. Cartierele generale ale hanilor, unde se afla aristocratia feu-lala, au devenit piete vaste. Aici se vindeau cu cīstiguri mari pietre pre-ioase, tesaturi, blanuri si alte obiecte de lux. Europenii au aflat despre tceasta īn parte din spusele negustorilor din Asia de vest, īn parte de la >rimii soli trimisi īn Asia centrala de papa de la Roma si de regele Frān­ei, si si-au dat seama de avantajele comertului cu mongolii bogati.

Efemerele state feudale crestine īntemeiate de cruciati īn Orientul propiat, supuse presiunii pe care o exercitau īn partea de rasarit a ba-inului marii Mediterane ostile musulmane victorioase, cautau īn fel si hop sa īntretina īn protectorii lor din Europa occidentala - papa si re-ii catolici - speranta īn ajutorul mongolilor īmpotriva musulmanilor, 'e aceea, īncepānd din perioada 1240-1250 Europa occidentala trimitea 1 Asia centrala, la resedintele marilor hani mongoli, solii ai caror membri rimeau, īn afara de īnsarcinarile diplomatice si religioase, si misiuni >eciale de spionaj.

Papa Inocentiu al IV-lea a folosit īn acest scop pe cei mai instruiti ilugari cersetori din ordinele organizate cu putin timp īnainte: domini-m si franciscan. Franciscanii au dat dovada de mai multa abilitate plomatica decīt dominicanii si au prezentat dari de seama mai intere-nte despre solia lor.

Franciscanii trimisi de papa īn frunte cu Plano Carpini au calatorit re Karakorum2, capitala mongolilor, prin nord. Ei au plecat din orasul ancez Lyon īn 1245, au strabatut Europa centrala, teritoriile rusesti upate īn acea vreme de mongolii din Hoarda de aur (Kīpciaka), stepele ti regiunea marii Caspice si o parte din Asia centrala. Ei au ajuns la

China de sud a fost cucerita de mongoli mai tīrziu, īn anii 1275-1280.

Hara-Horin - oras īntemeiat de Ginghis-han pe cursul superior al rīului Orhon
uent al rīului Selenga).

SOLIILE TRIMISE DIN EUROPA OCCIDENTALA LA MONGOLI                     757c27h                      757c27h              

īn momentul cānd din toate regiunile Asiei cucerite de mon-
^ resedinta noului mare han solii din partea popoarelor se-
g             . a triburilor nomade supuse. Circa 4 000 de soli adunati acolo

dentare s    amīnt de credinta stapīnului lor. Plano Carpini si tovarasii a?. j6Pdrum au profitat de aceasta īmprejurare exceptional de favorabila sai te a strīr?e date despre Imperiul mongol si popoarele care īl locu-pen      ^.. pgpaii au vazut aici pentru prima oara chinezi; Oarpini lauda r "'a^lor blīnda si maiestria mestesugarilor chinezi. Calugarii catolici nu rau nicidecum primii europeni care au patruns īn Asia centrala. La re-edinta marelui han, Plano Carpini a īntālnit un grup de rusi printre care se afla si cneazul Iaroslav Vsevolodovici.

In primavara anului 1247, franciscanii au pornit īnapoi pe acelasi drum nordic si s-au īntors cu bine la Lyon. Plano Carpini a prezentat papei un raport amanuntit despre moravurile mongolilor, felul lor de trai religia si organizarea lor de stat. Comunicarile lui sīnt completate si precizate de datele īntocmite dupa relatarile unui īnsotitor al sau, polonezul Benedict.

CĂLĂTORIA LUI RUBRUQUIS

Curīnd dupa Carpini, īn anul 1249, a sosit la Karakorum calugarul franciscan Andre de Langjumeau, sol al regelui cruciat francez Ludovic al IX-lea "cel Sfīnt". Darea de seama despre calatoria lui nu s-a pastrat, ci este numai pomenita īn relatarile contemporanilor sai, printre altele īn povestirile lui Rubruquis.

Date geografice importante au fost strīnse de o alta misiune francis­can a trimisa la Karakorum, si anume cea a flamandului Willem von Ruvsbroeck, mai cunoscut sub numele francez Guillaume Rubruquis. Misiunea a fost trimisa de Ludovic al IX-lea din orasul Aca (Palestina de nord), dupa o cruciada neizbutita īn Egipt: regele spera sa afle īn marele han mongol un aliat īmpotriva musulmanilor.

īn iarna anului 1252-1253 Rubruquis a traversat marea Neagra de-barcīnd īn portul Soldaia (astazi Sudak) din Crimeea. Din Soldaia el a Plecat spre rasarit īn mai 1253, iar dupa doua luni, mergīnd īn carute trase de boi, a ajuns la gurile Vo^ai. Rubruquis confirma ca Volga se varsa īntr-o mare īnchisa, iar nu īntr-un golf al oceanului Nordic, cum considerau aproape toti geografii din antichitate, īn afara de Herodot siPtolemeu: "Fratele Andre [Longj urneau] a ocolit aceasta mare din doua Parti, pe la rasarit si pe la sud, iar eu am calatorit de-a lungul celorlalte °oua tarmuri". El arata ca la apus (Caucaz), la sud (Elburs) si la rasarit

t, tg p                     757c27h    p

Iun de 'Vest ~ versantul abrupt al podisului Ustiurt. Pe la mijlocul m u.SePtembrie, calugarul franciscan a pornit din nou spre rasarit. Dru-wi continuare, de la marea Caspica, 1-a facut pe cai.

doar 6  v?" raPortului lui Rubruquis, itinerariul sau poate fi determinat
ln llnii generl    El īitt aait lāa Arai si


6 v?"                     757c27h                q,                     757c27h       p

li generale. El a īnaintat spre rasarit, pe lānga marea Arai si


^tre se īnalta munti, īntelegīnd probabil prin muntii de rasarit
t                     757c27h                      757c27h                      757c27h                      757c27h                      757c27h                      757c27h     l


DESCOPERIRILE GEOGRAFICE DIN EVUL MEDIU

Sīr-Daria; 'Calugarul n-a vazut nici marea si nici fluviul, caci a trecut ceva mai la nord de ele. Dupa un drum lung prin stepe nemarginite unde numai rareori se īntālneau pe malurile rīurilor mici erīnguri, el ā ajuns pīna la munti (Karatau) si pe valea rīului Talass, iar dupa ce a arecut muntii a ajuns īn valea rīului Ciu. Apoi drumul a continuat peste nunti (Alatau transilian) īn valea unui rāu (Iii) "ce curgea spre un lac

Osteni asiatici (desen din secolul al XlV-lea).

are" (Balhas) si de-a lungul versantului nordic al muntilor Alatau tun-

ir spre lacul Alakol. De aici calugarul a patruns probabil prin Poarta

Higariei īn valea Irtīsului negru. Mai departe drumul strabatea un se-

Ldesert si calatorul a īntīlnit numai mongoli care traiau de-a lungul

umului mare. La sfīrsitul lunii decembrie, Rubruquis a vazut īn mijlo-

1 unei eīmpii fara margini, resedinta provizorie a lui Munke, marele

n al mongolilor. Aici el a īntīlnit cītiva mestesugari europeni, printre

re rusi si chiar un francez din Paris (un bijutier). īmpreuna cu hoardi

mgolilor, Rubruquis a sosit la Karakorum. Capitala mongola, īnconju-

;a de un val de pamīnt, nu i-a produs o impresie prea puternica, ev

2eptia palatului marelui han. Calugarul a fost īnsa impresionat de fap-

ca, īn afara de templele "pagīne" (se pare budiste) existau doua

ischei si o biserica crestina (nestoriana), ceea ce constituia o dovada

;olerantei religioase a mongolilor, de neīnteles pentru catolicii din

ii mediu.

Munke-han a remis solului o scrisoare de raspuns catre regele Fran' . īn scrisoare el se intitula stapīn al lumii si cerea francezilor sa-i de-īa juramīnt de credinta, daca vor sa traiasca īn pace cu el. Un īnsotitor lui Rubruquis - calugarul italian Bartolomeo - a ramas la biserica stina locala. In vara anului 1255 Rubruquis a plecat īnapoi. De data asta el a calatorit spre cursul inferior al Volgai, pe un drum situat a mai la nord, astfel īneīt lacul Balhas a ramas la sud. Toamna el a nit spre sud, de-a lungul tarmului apusean al marii Caspice, prin irta Derbentului, a traversat podisul Armeniei, a trecut muntii Tau-de rasarit si, ajungīnd la tarmul marii Mediterane, s-a īntors īn Pa-i       la manastirea sa, īn vara anului 1256.

SOLIILE TRIMISE DIN EUROPA OCCIDENTALA LA MONGOLI

scara 1 = 100000000

Statele mcingole la sīīrsitul secolului al XIII-lea.

Din punct de vedere geografic, principalul merit al lui Rubruquis consta īn īaotul ca el a fost primul care a atras atentia asupra uneia dintre trasaturile principale ale reliefului Asiei centrale, si anume asu­pra existentei podisului Asiei centrale. El a tras aceasta concluzie din observatiile facute asupra cursurilor rīurilor asiatice īntīlnite īn drum. Rubruquis a descris de asemenea, desigur īn liniile cele mai generale si bazat pe informatii primite de la altii, unele tari, nu numai din Asia centrala, ci si din cea rasariteana. El a aratat ca tara "Katai" (China de nord) se īntinde la rasarit spre ocean si a fost primul dintre europeni care a emis presupunerea justa ca "serii" din geografia antica si "kataii" reprezinta acelasi popor. Tot el a strīns o serie de date, e drept su­mare si uneori gresite, despre manciurieni, coreeni si alte eīteva popoare din Asia de nord.

Totusi, soliile din secolul al XIII-lea n-au jucat un rol prea impor­tant īn istoria cunoasterii Asiei de catre Europa apuseana, mai ales īn cunoasterea geografiei Asiei. Trebuie sa recunoastem ca solii franciscani aveau un spirit de observatie dezvoltat. īnsemnarile lor despre viata lo­cuitorilor din tarile vizitate, despre religia si organizarea militara a mon­golilor etc. prezinta si astazi un mare interes si constituie documente is­torice importante. Dar spiritul de observatie al acestor diplomati si spioni ^ vesminte de calugari era limitat de instructiunea lor catolica scolastica S1 de misiunile lor speciale.










Document Info


Accesari: 3558
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )