Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload


loading...



















































GRECIA CLASICĂ - EPOCA CLASICĂ 479 -332 īen

istorie




GRECIA CLASICĂ


EPOCA CLASICĂ 479 -332 īen

Urmeaza dupa marea zguduire a razboaielor medice ( 499-449 Ī.Chr.) [1]care se soldeaza īnsa pentru greci cu marea victorie īmpotriva colosului persan deschizānd o epoca de mari realizari īn istoria Greciei antice si se īncheie cu perioada de 27 ani a razboiului peloponeziac ( 431-404 ī . Chr.) si īnfrāngerea īn 337 ī.Chr. a coalitiei oraselor grecesti de catre Alexandru Macedon.




Perioada clasica reprezinta practic perioada de apogeu a civilizatiei grecesti īn care democratia antica īsi gaseste formula optima la Atena condusa de Pericle , republica greceasca īsi gaseste un teoretician de mare tinuta care este Platon .

Grecia clasica dezvolta si perfectioneaza cele doua forme de conducere prezentate deja - monarhia si democratia militara la Sparta si democratia clasica la Atena .

La Atena apare prima constitutie cunoscuta ; a fost elaborata de Solon īn anul 594 ī.Chr. , modificata de Clistene considerat fondatorul democratiei ateniene . A ramas īn vigoare timp de 86 ani:

īnvestirea Adunarii poporului ( ecclesia ) cu drepturi suverane si restrāngerea drepturilor Areopagului ( consiliu aristocratic ) .

īn anul 507 ī.Chr. Clistene a instituit ostracismul - institutie menita sa previna tirania , adica conducerea abuziva a treburilor tarii de catre o singura persoana

JUSTIŢIA era īncredintata Adunarii poporului, instanta judiciara suprema fiind tribunalul cu jurati (HELIAIA) compusi din 6000 de heliasti.

Nu existau judecatori sau avocati de profesie si nici acuzator public.

Procesele erau deschise din initiativa exclusiva a simplilor cetateni care se considerau lezati sau considerau ca statul era lezat

.Din aceasta cauza a fost mult īncurajata delatiunea care a luat forma unei institutii , a delatorilor de profesie denumiti SICOFANŢI. Sicofantii erau rasplatiti pentru activitatea lor cu jumatate din averea celui pārāt.

Īn ultimii ani ai secolului V au aparut la Atena arbitrii publici alesi dintre cetateni cu vārste peste 60 de ani.Ei aveau sarcina sa-i īmpace pe īmpricinati.

Pedepsele erau diferite    functie de categoria sociala careia īi apartinea vinovatul.Puteau fi pedepse pecuniare sua exil temporar si definitiv, suplicii - care nu se aplicau cetatenilor liberi ci numai sclavilor.Tradatorii si profanatorii locurilor sfinte erau condamnati la moarte fara exceptie.

Justitia ateniana nu poseda un cod de legi si are mai ales un caracter de masa , fara sa posede un corp de juristi specializati. Vinovatii erau condamnati de cetate , ceea ce reflecta mentalitatea comunitara a statului grecesc democratic.


Economia se bazeaza pe mica proprietate agricola lucrata de taran cu familia lui .Se cultivau cereale dar productia de baza era obtinuta din cresterea maslinilor , smochinilor si vitei de vie .

Sclavii īn numar mare si total lipsiti de drepturi , tratati drept ,, unelte vorbitoare " formau baza economiei grecesti fiind folositi mai ales īn minerit si mestesuguri.

Schimbul de produse ( comertul ) se efectua pe baza de troc la nivelsul pietei interne .

Comertul exterior era cel mai dezvoltat si se baza pe folosirea monedei ; Atena exporta moneda ei .Din sec. V se cunosc la Atena bancheri care dadeau īmprumuturi cu dobānda.

Atena dispunea de o flota comerciala de cca 370 nave . Navele comerciale erau protejate de nave de razboi īmpotriva pirateriei foarte dezvoltate .Marfa de export era alcatuita din vin , ulei de masline cautat pentru valoarea sa curativa , miere si desigur ceramica de uz si de lux.

Modul de viata elen īn perioada clasica

Se caracterizeaza printr-o deosebita simplitate , īncepānd cu hrana si terminānd cu modul de ase īmbraca.

Locuinta are proportii modeste fiind mai ales functionala ; spatiul rezervat femeilor era despartit de cel al barbatilor . Mobilierul era modest piesa principala fiind patul care servea ca loc pentru odihna dar si pentru servit masa pentru ca grecii ca si romanii serveau masa īntinsi pe paturi aranjate de-a lungul peretilor sufrageriei ( triclinium ) .

Hrana era modesta iar la ospete sotiile nu luau parte si fiecare invitat venea cu hrana de acasa .Se bea un amestec de miere cu apa denumita hidromel iar la sfārsitul mesei se bea dintr-un vas mare denumit crater vin amestecat cu apa . A doua parte a mesei se numea symposion / īntrunire de bautori si īncepea cu libatii īn cinstea lui Dyonisos . La aceste ospete particiapu curtezane si dansatoare precum si cāntareti , actori , acrobati.. Scopul era delectarea intelectuala si nu bautura.

Scenele de pe ceramica greceasca furnizeaza informatii privind modul an care se īmbracau grecii : purtau tunica , scurta pāna la genunchi si fixata pe umarul stāng cu o fibula , manta - himation - o bucata dreptunghiulara de stofa īnfasurata elegant īn jurul corpului. Hlamida - de culoare purpurie , era scurta si prinsa pe umar cu o agrafa ; constituia mantaua soldatului si calaretului .

Barbatii nu foloseau bijuterii .

Femeile elegante īsi vopseau parul blond ; aveau bijuterii si panglici care sustineau coafuri complicate .


Educatia si īnvatamāntul

Avem doua sisteme de īnvatamānt īn esenta opuse.

Īn sistemul spartan - copilul baiat ,apartinea statului īncepānd de la vārsta de 7 ani ; educatia consta īn exercitii fizice dure si antrenament militar si o instructie intelectuala minima.

Īn sistemul de īnvatamānt atenian - accentul se punea pe educatia intelectuala care īncepea la vārsta de 7 ani si tinea pāna la 18 ani .Īnvatamāntul era o problema civica īn care se implica statul.Acest fapt a dus la existenat unui numar mic de analfabeti. Forma de īnvatamānt era particulara. Se īnvata artitmetica , muzica , texte literare si se facea multa educatie fizica īn palestre. Fiii celor cu mijloace cum āi numeste Platon urmau forme de īnvatamānt superior unde īnvatau retorica si arta convingerii publicului - oratoria.

La 18 ani atenianul īncepea stagiul militar - efebia , care dura doi ani.

Educatia fetelor , indiferent de sistem , era limitata la cele necesare gospodariei si se facea īn familie de catre mame. Fetele se maritau la 14 ani , celibatarii fiind rau vazuti la Atena din cauza neducerii mai departe a numelui de familie.Scopul casatoriei era sa aduci pe lume copii de parte masculina dar nu mai multi de doi. Exista obiceiul parasirii copilului nerecunoscut de tata īn locuir publice pentru a fi luat de altcineva sau de stat.

Situatia femeii la Atena era fosrte apropae de sclavie . Ea trebuia ,, sa vada cāt mai putin , sa auda cāt mai putin, sa īntrebe cāt mai putin"- Xenofon . Femeia era supusa tatalui si apoi sotului , viata ei valora putin.Ramasa vaduva revenea sub autoritatea tatalui     si ducea o viata retrasa īn gineceu neluānd nici macar masa īmpreuna cu sotul .


GĀNDIREA ELENĂ din perioada clasica se caracterizeaza prin :

aparitia marilor sisteme filosofice , filosofia cunoscānd triada celebra - SOCRATE-PLATON -ARISTOTEL

existenta scolilor diferite de epicurei , cinici, stoici ,sceptici , neopitagoreicii - acestea determinānd secte caracterizate uneori de manifestari ezoterice si intolerante .

Se afirma acum īn toate domeniile gāndirii rationalismul si idealismul grecesc bazat pe umanism adica pe plasarea fiintei umane īn centrul interesului .

Zeii sunt antropomorfizati iar subiectul artei este omul a carui imagine nu mai este investita cu sensuri simbolice ci doar cu frumuete si armonie formala.

,,Omul este masura tuturor lucrurilor'' este dictonul dominant al epocii si gāndirii grecesti īn general.(Protagoras).


Rationalimul grecesc se vadeste īn toate structurile epocii īncepānd chiar cu urbanismul .

Īnca din secolul V cānd arhitectii propun planuri de sistematizare a oraselor implicānd viziunea geometrica a asezarii .

Primul oras care beneficiaza de acest lucru este MILETUL caruia i se aplica principiile hipodamice(urbanistul arhitect - Hippodamos din Milet) - teritoriul este īmpartit īn cvartale , sectoare patrate , cu drumuri drepte paralele si perpendiculare formānd o trama geometrica .Fiecare zona avea atributii si functionalitati precizate.

Programele arhitecturale au īn centru :

constructiile religioase amplasate pe acropola , īn cadrul carora cel mai important program este dedicat templului (vezi acropola Atenei).Pe lānga templele deja constituite ale perioadei arhaice acum se naste templul īnconjurat perimetral de coloane - templul peripter. Sau dipter .

Existau īnsa si multe programe dedicate constructiilor civile sau publice grupate īn jurul agorei si īnconjurate de porticuri de coloane denumite Stoa.


Constructiile civile /publice



Constructii dedicate spectacolului

TEATRUL , initial constructie descoperita avānd o forma de semicerc.

ODEONUL - constructie unde aveau loc spectacolele muzicale.

Constructiile pentru sport

STADIONUL - pentru īntrteceri atletice

HIPODROMUL - pentru īntreceri de care

PALESTRA - pentru exercitii gimnastice

GIMNASIONUL pentru exercitii fizicie īmbinate cu īnvatamāntul teoretic.

Materialul de constructie pentru acestea ca si pentru temple erau piatra si marmura .

Zidaria se realiza din blocuri perfect cioplite , nelegate cu mortar dar asamblate cu piese metalice - scoabe, crampoane.

Toate constructiile indiferent de destinatia lor foloseau drept suansamblu de membre de arhitectura - Ordinul grecesc accentul punāndu-se pe claritatea si armonia proportiilor.


Constructiile cu caracter religios - sunt ilustrate de templele acropolei ateniene , construite īn anul 447 ī.Chr. din initiativa lui Pericle si avāndu-l sef de santier pe marele sculptor Fidias .

Cel mai important templu este Parthenonul dedicat zeitei Athena Parthenos ( 447-432 ī,Chr. ) . Acesta este opera arhitectilor Ictinos si Calicrates sub directa supraveghere a lui Fidias. Este un templu peripter , amfiprostil , de odin doric avānd īn ansamblul sau o friza ionica .Este construit tinānd cont de legile perspectivei si efectele optice. Basoreliefurile frizei si ale frontonului au fost realizate chiar de Fidias .Acestea reprezentau subiecte mitologice si scene legate de nasterea si faptele zeitei Athena .Friza ionica reprezenta sarbatoarea Panateneelor .


Erechteionul - al doilea templu ca importanta de pe acropola ateniana ; sanctuar de arhitectura ionica cu o loggia cu sase cariatide sculptate de Fidias .

Micul templu īn stil ionic al Athenei - Nike sau Nike Apteros celebru pentru relieful reprezentānd pe zeita Nike legāndu-si sandaua , remarcabil prin eleganta compozitiei.


ARTA

Sensurile artei grecesti. Estetica

In arta rationalismul grecesc se concretizeaza īn proportia si armonia trupului īn acord cu ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor.

De asemenea pentru greci arta este mimesis adica imitatie uneori corectata īn sensul bun , a naturii.

Artistul grec cauta perfectiunea artistica nu atāt īn inventarea de noi teme ( altfel reduse) ci :

īn perfectiunea tehnica

īn adevarul anatomiei ,

īn simetrie si echilibru

Artele plastice nu sunt situate pe un plan superior ci pe planul mestesugului. Atāt arta cāt si mestesugul sunt denumite cu cuvāntul techne .

Arta nu a fost niciodata expresia vanitatii sau autoglorificarii unui suveran , nu a fost nici macar una a glorificarii zeului ci doar o arta a naturii adevarate si frumusetii umane.

Nu s-a impus prin dimensiuni colosale nici macar atunci cānd a fost dedicata divinitatii.

Numai la periferia lumii grecesti unde influentele mentalitatii orientale sunt pregnante s-au nascut totusi opere gigantice , colosale- templul din Efes sau Mausoleul din Halicarnas.

Ceea ce distinge arta Greciei īn ansamblu contemporan al civilizatiilor este umanismul ei. Subiectul artei este omul

Imaginea omului nu mai este investita cu sens simbolic sau magic ci doar cu frumusetea naturala a corpului si spiritului

Este o arta care reproduce natura ameliorānd-o īnsa conform principiilor ratiunii

Este o arta a cetatii , comunitara si anonima

Masura , simplitatea , sobrietatea , armonia , simetria - sunt tot atātea virtuti ale artei grecesti clasice


SCULPTURA

se dezvolta īnca din clasicismul timpuriu ca o arta a formelor armonioase reprezentate de grupul statuar cunoscut sub numele de Auriga din Delphi,

Idealul de frumusete grecesc īntemeiat pe un studiu atent al proportiilor si pe redarea miscarii si armoniei interioare este ilustrat mai ales de triada clasica de sculptori -POLICLET, MYRON si FIDIAS.

FIDIAS - cel care a supravegheat si conceput multe din constructiile Acropolei ateniene, este considerat cel mai important sculptor al Greciei antice .El a ilustrat īn opera sa , īn majoritate pierduta , conceptul de KALOCAGATIA - frumos si bun concepute ca si calitati morale oglindite īn frumusetea fizica. (Zeus din Olimpia, Friza panateneelor din Atena).

Multe din lucrarile lui Fidias aveau dimensiuni monumentale : Zeus din Olimpia - 15 m , statuia Athenei Promachos din bronz reprezentānd-o pe Atena cu casca pe cap , cu scut si lance , 15m .A realizat sculpturile Parthenonului , īn ronde-bosse .


POLICLET a doua mare personalitate a artei din perioada clasica greceasca ( sec. V) , este mai ales preocupat de proportiile ideale ale corpului omenesc , problema pe care o ilustreaza īn stabilirea raportul clasic de 1/7.

Sculptura sa Doriforul sau Purtatorul de lance si Diadumenul ilustreaza acest canon.

A echivalat frumusetea fizica cu cea a spiritului creānd tipul ideal de frumusete umana bazat pe canonul matematic al proportiilor si pe armonia ansamblu - detalii .

A introdus structura contrapunctica , genoflexiunea si suportul exterior ca punct de sprijin .




MYRON completeaza, prin opera sa conceptia artistica si filosofica    a veacului de aur ; este sculptorul care ilustreaza mai ales miscarea dar nu ca dinamism ci ca instantaneu . Opera cea mai cunoscuta este DISCOBOLUL - imaginea atletului care sugereaza miscarea creānd imaginea mentala a rotirii corpului īn spatiu.


Clasicismul tārziu ( sec. IV ī.Chr) este reprezentat īn sculptura de asa numitul stil bogat dezvoltat de trei sculptori - PRAXITELE , SCOPAS sI LYSIP .

Ei īmbina atitudinea calma specifica clasicismului dezvoltat cu miscarea uneori impetuoasa sau gratia si senzualitatea .



Apar acum primele nuduri feminine.

Sculptori sunt preocupati mai putin de forta trupului atletic cāt de euritmia corpului juvenil al efebului .


PRAXITELES - era atenian si fiu al sculptorului Cefisodot; a lucrat destul mult bronzul si a preferat redarea trupurilor delicate si gratioase:Apollo Sauroctonul, Afrodita din Cnid,Hermes cu Dyonisos copil.


SCOPAS , originar din Paros ,anunta prin opera sa epoca elenistica a sculpturii redānd mai ales personaje īn miscare violenta , cu forme tensionate , cu expresii tragice sau extaziate (Menada dansānd) sau AMAZONOMAHIA de la templul din Halicarnas. El reprezinta mai ales traditia ioniana a formelor bogate , īncarcate. Capodopera sa ramāne Menada dansānd - lucrare īn marmura care ilustreaza pasiunea , tema extrem de novatoare pentru epoca.


LYSIP face trecerea catre elenism prin redarea īn sculptura sa a unei tendinte tragice si de miscare elansata a personajelor.El este cel care a facut numeroase portrete lui Alexandru Macedon , īn bronz; a stabilit de asemenea un nou canon , de 1/8, ceea ce face ca statuile lui sa fie mai suple , cu linii lungi si unduitoare. Acest canon a fost ilustrat īn APOXIOMENOS sau ATLETUL CU STRIGILIU. Lysip era specialist īn sculptura īn bronz . A introdus īn compozitie asa numita ,, pozitie soldie " - pozitia contraposta care continua problematica pusa cu un secol īnainte de Praxiteles .

O alta noutate īn creatia lui Lysip este portretistica .


PLASTICA MICĂ .STATUETELE DE TANAGRA .

Apartin clasicismului tārziu si atelerelor de artizani din Beotia .Sunt figurine de lut ars , descoperite īn numar mare īn morminte ; reprezinta femei īmbracate īn costumul traditional grecesc surprinse īn pozitii naturale , de conversatie de grup su purtānd cochete umbrele .Sugereaza secvente de viata cotidiana .Celebre pentru gratia si eleganta atitudinilor.



PICTURA CLASICĂ GRECEASCĂ nu s-a pastrat decāt pe ceramica.Au ramas īnsa consemnate o serie de nume celebre ca POLIGNOT , ZEUXIS - ,,pictorul umbrelor ", APELLES - pictorul oficial al lui Alexandru Macedon .

stim ca grecii practicau si mozaicul - Mozaicul de la Pella, Macedonia reprezentānd scene dionisiace.





GĀNDIREA sTIINŢIFICĂ sI FILOSOFICĂ A EPOCII CLASICE

Nu sunt separate īn conceptia greceasca , filosofia fiind considerata ,,stiinta stiintelor''

Filosofii sunt clasificati de istorici īn scoli filosofice( sofistii ) care continua o serie din preocuparile scolilor epocii arhaice - din ce elemente este format universul , lumea si viata, problema miscarii si devenirii, timpul si spatiul.

O serie de preocupari sunt īndreptate catre domeniul politic luānd īn discutie originea si natura statului sau validitatea legilor.

Creste interesul pentru natura umana , pentru conduita morala si pentru etica.

Centrul de interes al gāndirii filosofice devine omul si nu natura .

Sofistii - profesori de īntelepciune colindau tinuturile dānd lectii tinerilor contra plata.Protagoras, Gorgias ) ; predau arta de a convinge publicul folosind un limbaj sofisticat - retorica .

Sofistii au deschis drumul unor scoli filosofice : scepticii , cinicii , stoicii , epicureii.( īnteleptul este cetatean al lumii si singura lege de urmat este cea a naturii ) .


Cei trei mari filosofi si sistemele lor

SOCRATE ,a fost acuzat de impietate si coruperea tineretului si condamnat la moarte prin otravire

n-a scris nimic si ceea ce stim despre ele se rezuma la relatarile lui Platon si Xenofon.

Practica metoda maieutica ( a rationamentului personal ) care prin īntrebari pe diverse subiecte īi ajuta pe oameni sa cunoasca ei īnsisi diverse adevaruri .

Scopul omului nu este acumularea de cunostinte (singurul lucru pe care-l stiu este ca nu stiu nimic) ci ,,dragostea de īntelepciune'' care consta īn efortul omului de a se studia si cunoaste pe sine, din cautarea binelui si adevarului.

Valorile etice sunt cele mai importante, nimeni nu face rau īn mod voit.

Fericirea consta īntr-o comportare moderata , corecta ,dreapta, īn respectarea aproapelui si a legilor cetatii, a zeilor.



A fost parintele spiritual al lui :

2. PLATON - 427-347

A calatorit mult īn Egipt si a fondat la Atena , īn anul 387 , Academia - cel mai important centru de cultura al Greciei antice unde a predat-gratuit timp de 30 de ani.

Opera lui Platon cuprinde scrieri sub forma de dialog si 13 scrisori.

Fiecare dialog este centrat pe o anume idee -Republica, Fedon ,Symposion,Ion

Platon nu a creat un sistem filosofic riguros ci pornind de la metoda maieutica a profesorului sau a format o noua forma filosofica de comunicare - dialogul.

Doctrina despre idee - ideile sunt modele , prototipuri , forme primordiale si eterne ale tuturor fiintelor,lucrurilor existente īn lume.Īn ierarhia ideilor primul loc īl,ocupa ideea de Bine care īnalta sufletul .A fi drept īnseamna a-ti domina impulsurile si a impune dorintelor masura ratiunii.

Dupa modelul lumii ideilor a aparut lumea reala care este doar o copie imperfecta a lumii ideilor .,,a cauta si a īnvata nu īnseamna altceva decāt a-ti reaminti ".

Imagineaza societatea ideala īn dialogul Republica .Statul - proiectul organizarii ideale īn care toata lumea este īmpartita īn trei categorii : filosofi , militari cei ce muncesc. Filosofii si militarii nu au proprietate particulara ci comuna. Filosofii sunt cei care trebuie sa conduca lumea pentru ca ei poseda adevarata īntelepciune .


3.ARISTOTEL -384 -322, nascut īn Stagira,

discipol al lui Platon si profesor al lui Alexandru Macedon.

A fondat si condus gimnaziul LYKEION, care avea peste 2000 de discipoli; era dotat cu biblioteca si avea un program de studii filosofice

A scris peste 4oo de lucrari dintre care s-au pastrat doar 47.

Opera sa constituie o sinteza a cunostintelor acumulate pāna la el.



A fost preocupat de filosofie si fizica, de matematica si biologie , de logica (Organon ) si biologie ( Tratatul despre suflet - sufletul este parte a organismului fizic )

ca si de arta; arta este mimesis - adica imitare a naturii avānd un scop si un efect moralizator ; Ideile expuse īn Poetica = referitoare la teatru , promoveaza conceptul de katarsis -purificare prin arta .

De asemenea este autor a trei istorii - a astronomiei, geometriei si aritmeticii.

A definit omul ca zoon politikon - fiinta definita numai īn cadrul societatii ; vorbeste īn cartea sa Politica de cele trei forme de guvrnare monarhia care poate degenera īn tiranie , aristocratia īn oligarhie si democratia īn demagogie .



LITERATURA sI REPREZENTAŢIILE TEATRALE

Epoca clasica a dat literaturii universale īndeosebi creatiile marilor tragici - ESCHIL,SOFOCLE,EURIPIDE si comedia attica reprezentata de Aristofan.


Poezia continua genurile traditionale , inclusiv poezia epica eroica si poemul filosofic.

PINDAR ( 518-438 ī.Chr.)

A cultivat aproape toate speciile poetice corale :

imnul īnchinat unui zeu -ditirambul,

imnul nuptial sau himeneul,

cāntecul de victorie - peanul

si īn special oda trimfala dedicata atletilor victoriosi.


REPREZENTAŢIILE TEATRALE . TRAGEDIA CLASICA .

Parintele tragediei grecesti este considerat

ESCHIL ,525-425, care a scris peste 90 de tragedii din care au ramas doar patru:

RUGĂTOARELE

CEI 7CONTRA TEBEI

PROMETEU ĪNLĂNŢUIT

PERsII.

si o trilogie completa - ORESTIA

Ideea razbunarii , pedeapsa zeilor pentru pacatele stramosilor ,mānia zeilor .

Maretia eroilor unii īnfruntāndu-I pe zei : Prometeu


Momentul de maxima īnflorire este reprezentat de :

SOFOCLE - 496-406, autor a peste 123 de tragedii din care au ramas doar 7:

ELECTRA,

OEDIP LA COLONOS,

OEDIP REGE ,

ANTIGONA

AIAX

FILOCTET

TRAHINIENELE

Intensitatea dramatica a conflictului

Lupta omului cu destinul

Tragedia este construita īn jurul unui singur personaj central care domina celelalte personaje prin grandoarea sau tragismul destinului sau

Cel care are cel mai mare succes īn epoca este īnsa :


EURIPIDE - 480-406,a scris 92 piese din care au ramas 17.

HECUBA,

ANDROMACA ,

IFIGENIA ĪN AULIDA,

IFIGENIA ĪN TAURIDA

ALCESTA ,

MEDEEA.

Prefera personajele feminine

Adopta analiza psihologica de mare finete

Motivele actiunii umane nu sunt justificate de datorie ci de pasiune si interes personal


COMEDIA


ARISTOFAN .Este singurul de la care s-au pastrat opere integrale - din cei 4o de autori antici amintiti de izvoare : VIESPILE ,NORII ,PACEA,PĂSĂRILE .


EVOLUŢIA ISTORIEI

1.DE LA CRONICĂ : HERODOT DIN HALICARNAS 485-425 īen- istoric care a calatorit extrem de mult īn Asia,Babilon si Egipt.Redacteaza istoria popoarelor cu care a intrat īn contact .Īn cartile sale -Istorii furnizeaza informatii despre sciti si geti.

2.LA ADEVĂRUL ISTORIC -TUCIDIDE ,460-396, scrie ISTORIA RĂZBOIULUI PELOPONEZIAC .Pune bazele istoriografiei .

-XENOFON ,430-396, este primul biograf al antichitatii .A participat la campania militara a lui Cirus contra lui Artaxerxe .Descrie aceasta campanie īn ANABASIS.Are o declarata aversiune contra democratiei si convingeri monarhiste.



Darius , batalia de la Maraton - victoria Atenei , armata condusa de gen. Miltiade, construirea flotei de 200 corabii -trireme ; dupa 10 ani - batalia de la Termopile - regele spartan Leonida ; batalia de la Salamina /victoria flotei grecesti , īnfrāngerea Atenei -I incendierea orasului de catre persi



loading...











Document Info


Accesari: 11248
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




Coduri - Postale, caen, cor

Politica de confidentialitate

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2020 )