Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload




























CAIUS IULIUS CAESAR - MILITAR, OM POLITIC SAU SIMPLU CETATEAN?

istorie






FACULTATEA DE COMUNICARE sI RELA II




PUBLICE "DAVID OGILVY"










CAIUS IULIUS CAESAR -

MILITAR, OM POLITIC

SAU SIMPLU CETĂŢEAN?





AUTOIMAGINEA LUI CAIUS IULIUS CAESAR

ÎN DISCURSUL DE ÎNCURAJARE A ARMATEI

ÎNAINTE DE BĂTĂLIA DE LA VESONTIO 58 î.H











CUPRINS







I.INTRODUCERE ÎN PROBLEMĂ


1.ÎNAINTEA AVENTURII GALLICE: CONTEXTUL ISTORIC sI CAUZELE DECLANsĂRII RĂZBOIULUI


2.ÎMPREJURĂRILE ROSTIRII DISCURSULUI


II.ANALIZA IZVORULUI


1.DISCURSUL SAU PUTEREA CUVÂNTULUI


2.AUTOIMAGINEA


3.PROFILUL DE IMAGINE


III.ÎN LOC DE CONCLUZII


IV.ANEXĂ


V.NOTE


VI.BIBLIOGRAFIE












I1.ÎNAINTEA AVENTURII GALLICE.

DECLANsĂRII RĂZBOIULUI




Epoca lui Caius Iulius Caesar corespunde sfârsitului republicii romane si primelor încercari de instaurare a imperiului. Republica romana a secolului I î.H. se caracterizeaza prin intensificarea luptelor politice si economice dintre patricieni si plebei, al caror apogeu îl constituie izbucnirea razboiului civil.Fie ca e vorba despre cel din anii 83-82 î.H. dintre popularul Marius si optimatul Sylla ,fie ca ne referim la cel din anii 49-44 î.H. din 616c28g tre Caesar si Pompeius , deznodamântul este acelasi: instaurarea unei dictaturi personale. Acest lucru releva disponibilitatea societatii, mai ales a senatului, de a acorda, din ce în ce mai des, puteri extraordinare unor oameni politici pentru a scoate republica din impas. În acest climat de dizolvare a "entitatii organice" a cetatii romane "este specifica emergenta individualitatii care transgreseaza institutiile traditionale pentru a se erija, în cele din urma, ca suveran ce anuleaza arbitrul politic al cetatii, lipsind-o pe aceasta de substanta libertatii"

Acesta era contextul în care se afirma Caesar. Având o ascensiune rapida, el urca "cursus honorum" ajungând în anul 59 î.H. sa detina cea mai înalta magistratura în stat -cea de consul.În anul imediat urmator, 58 î.H., prin Lex Vatinia, "obtine pentru cinci ani guvernarea provinciilor Gallia Cisalpina, Gallia Narbonensis si Illyiricum, si o forta armata de trei legiuni" . Cum Gallia "i se parea un teren potrivit pentru triumfuri" , tot în acest an porneste o campanie de cucerire a provinciilor, campanie care este în întrgime relatata chiar de Caesar însusi in lucrarea Commentarii de Bello Gallico. Pe parcursul întrgii opere , Caesar încearca sa-si justifice actiunile prin demonstrarea pericolului iminent pe care îl reprezentau triburile gallice si, mai ales, cele germanice pentru puterea romana. Ca pretext al declansarii razboiului este invocata dorinta lui Caesar de a ajuta tribul gallic al heduilor, carora helvetii, de neam celt le pustiisera ogoarele.






I2.ÎMPREJURĂRILE ROSTIRII DISCURSULUI


La scurt timp de la batalia cu helvetii si înfrângerea acestora, "fruntasii" heduilor cer ,din nou, ajutorul lui Caesar ,de data aceasta, împotriva triburilor germane conduse de Ariovistus.Spre a-i ajuta Caesar îi cere o întrevedere lui Ariovistus.Acesta însa îi raspunde : "Daca Caesar vrea ceva de la mine sa vina el aici"7. Ca reactie la atitudinea sfidatoare a capeteniei germane si aflând si de pregatirile de razboi pe care le facea acesta, Caesar porneste în mars fortat împotriva lui si ocupa Vesontio,"cel mai mare oras întarit al sequanilor" . Pentru a afla mai multe despre germani "soldatii nostri puneau întrebari gallilor si negutatorilor" . Acestia au facut germanilor un astfel de portret încât soldatii s-au înfricosat, împrejurare în care îsi rosteste Caesar discursul.

Istoric vorbind, acestea sunt faptele concrete care s-au petrecut. Sa vedem însa si o abordare sociologica a momentului înfricosarii soldatilor cu atât mai mult cu cât el este rezultatul unui zvon. Puterea extraordinara a "celui mai vechi mijloc de informare din lume" trebuie cautata si într-o predispozitie a soldatilor de a-l crede, caci întotdeauna credem ceea ce vrem sa credem. Creatie a unui grup, gallii,zvonul este preluat de un altul - armata romana,care la rândul ei îl amplifica. Puterea zvonului de denaturare a realitatii este extrem de mare : se porneste de la o informatie "germanii sunt de statura foarte înalta, iar curajul si îndemânarea lor în lupta sunt de necrezut" , pentru a se ajunge la "înfatisarea lor înspaimântatoare si privirile lor strapungatoare" si în final la caracteristica de "fiare salbatice" . Astfel imaginea pe care romanii si-o formasera despre dusmani capata dimensiuni mitice astfel "mintea si inimile tuturor au fost adânc tulburate" .

Impactul acestui zvon trebuie sa fi fost extraordinar de mare de vreme ce si alte izvoare mentioneaza reactia soldatilor .

În acest moment de criza intervine Caesar, facând astfel dovada ca

este un fin psiholog ("Caesar si-a dat seama de frica ce puse stapânire pe

comandanti"16) dar si un adevarat conducator ce îsi îmbarbateaza armata

atunci când simte ca este nevoie. « Adeseori, singur reînsufletea armata punându-se în calea soldatilor care fugeau, retinând pe unul câte unul, luându-i de gât si întorcându-I sa lupte împotriva dusmanului »17 .





II.1.DISCURSUL SAU PUTEREA CUVÂNTULUI


"Sub consulatul meu -a spus Caesar - Ariovistus a cautat cu cea mai mare râvna prietenia poporului roman; de ce sa va închipuiti ca va renunta cu atâta nesocotinta la datoria lui? Eu sunt convins ca, atunci când va cunoaste cererile mele si va vedea cât sunt de drepte, nu va respinge nici bunavointa mea, nici pe cea a poporului roman. Sa spunem ca, împins de furie si de nebunie , ar începe razboiul. De ce sa va temeti? De ce sa pierdeti nadejdea în vitejia voastra si în prudenta mea? Cu acesti dusmani am mai avut de-a face o data, pe vremea parintilor nostri, când, în urma victoriei lui C. Marius asupra cimbrilor si a teutonilor, armata romana a dobândit o glorie tot atât de mare ca si a comandantul ei. Cu acelasi dusman am mai avut de-a face mai curând în Italia, în timpul rascoalei sclavilor, care, oricum erau ajutati de experienta si de disciplina pe care o deprinsesera de la noi.

Din aceste exemple se poate vedea ce mare lucru este siguranta de sine, de vreme ce niste oameni de care ne-am temut fara motiv câtva timp, atunci când erau prost înarmati, au fost învinsi dupa aceea, cu toate ca erau bine înarmati si fusesera la început învingatori. În sfârsit, germanii sunt tot aceiasi oameni cu care helvetii s-au masurat adesea, nu numai pe teritoriul lor, ci chiar si pe teritoriul si pe care aproape întotdeauna i-au învins; totusi, helvetii nu au putut rezista trupelor noastre. Aceia dintre voi care s-au lasat impresionati de înfrângerea si de fuga gallilor ar putea sa descopere cauzele înfrângerii daca ar sta sa se gândeasca. Ei ar vedea ca Ariovistus, care timp de mai multe luni a stat închis în tabara în mijlocul mlastinilor, fara sa se expuna atacurilor, I-a atacat pe neasteptate pe galli, care obositi de durata prea mare a razboiului, îsi pierdusera speranta ca vor mai putea lupta si se împrastiasera; gallii au fost învinsi mai mult datorita tacticii si vicleniei lui Ariovistus decât vitejiei germanilor. Dar, daca aceasta tactica a putut fi întrebuintata cu folos împotriva unor barbari lipsiti de experienta, în ceea ce priveste armatele noastre însa nici chiar Ariovistus nu poate spera ca se vor lasa înselate. Cei care pentru a-si ascunde lasitatea pretexteaza ca sunt nelinistiti din pricina aprovizionarii si a drumului greu sunt niste obraznici, caci au aerul sau ca se îndoiesc ca comandantul lor îsi poate face datoria, sau ca-i arata ei ce trebuie sa faca. Eu am grija de aceste lucruri; sequanii, leucii si lingonii ne dau grâu; pe ogoare, grânele sunt deja coapte;cât despre drumuri, voi însiva va veti putea da seama în scurt timp. Faptul ca se spune ca nu-mi veti da ascultare si nu veti pleca mai departe nu ma impresioneaza deloc. Eu stiu ca comandantii carora soldatii nu li s-au mai supus sau au fost parasiti de soarta si au suferit înfrângeri, sau, în urma descoperirii unei fapte urâte, s-au dovedit ca sunt necinstiti. În ce ma priveste pe mine însa, toata viata mea de pâna acum dovedeste ca sunt dezinteresat, iar razboiul cu helvetii cât sunt de norocos. În consecinta, voi face imediat ceea ce aveam de gând sa fac abia peste câteva zile si voi ridica tabara chiar în aceasta noapte, în timpul strajii a patra, pentru a afla ce e mai important pentru soldati: onoarea si datoria sau frica? Chiar daca, dupa toate cele ce am spus, nu ma va urma nimeni, eu totusi voi pleca, însotit de legiunea a X-a, de care sunt sigur si care îmi va servi de cohorta pretoriana."





II.2.AUTOIMAGINEA



Înca de la început Caesar induce soldatilor sai o imagine pozitiva despre sine si cu un impact nebanuit - prin precizarea " sub consulatul meu"

("se consule") soldatii devin constienti ca au în fata lor un fost consul, adica un om care a detinut magistratura suprema în stat, adica timp de un an de

zile el a reprezentat însasi imaginea statului. Astfel el arata ca autoritatea si

calitatile sale au fost recunoscute de o instanta superioara - senatul care a avut încredere în el si deci, în ultima instanta si ei ar trebui sa faca acelasi lucru.

Pasul urmator este crearea unei imagini despre Ariovistus, exponent

al întregului trib german, imagine care sa o înlocuiasca pe aceea deformata pe care o aveau soldatii. Tactica abordata este expunerea logica si cu obiectivitate a avantajelor pe care acesta le avea în acel moment si pe care le-ar fi pierdut daca ar fi declansat un razboi. Relatarea telegrafica are un impact major asupra soldatilor, Caesar mizând pe faptul ca îi va impresiona prin siguranta de sine, prin precizia si claritatea argumentelor si nu în ultimul

rând prin cunostintele sale despre psihologia umana. Astfel în eventualitatea unei lupte trasaturile definitorii ale lui Ariovistus si implicit ale germanilor

nu mai sunt "curajul si indemânarea", ci "nesocotinta", "furia" (furor) si "nebunia" (amentia). Pentru a face o bresa în mentalul soldatilor lanseaza o

întrebare retorica : "De ce sa va temeti?"("quid tendem vererentur ?") Efectul va fi cu siguranta cel scontat - teama dispare odata cu cauza ce a provocat-o - iar imaginea dusmanului perceputa acum de soldati nu mai e nicidecum una înfricosatoare.

Urmatorul pas al demonstratiei consta în redarea încrederii soldatilor în capacitatile lor ( "vitejia voastra" - "virtus" ) si implicit în ale comandantului lor ("prudenta mea"- "diligentia").Tactica folosita de Caesar este relevarea apartenentei la grup si inducerea sentimentului de datorie cauzat de aceasta apartenenta. Caesar vrea sa le inoculeze ideea ca ei sunt soldati romani, ca fac parte din poporul roman a carui prietenie "Ariovistus a cautat (- o) cu cea mai mare râvna ("Ariovistum cupidissime populi Romani aminitiam appetisse").Caesar identifica "bunavointa" sa ("gratia")cu cea a poporului roman, erijându-se în exponent al întregului popor.Argumentul istoric si al traditiei -exemplele de victorii repurtate de romani împotriva germanilor de-a lungul timpului (fie alaturi de Marius, fie în timpul rascoalei sclavilor)- are tocmai rolul de a îi face constienti ca au o responsabilitate, atât fata de înaintasii lor, cât si fata de concetatenii lor, de poporul roman din care face parte si a carui imagine este , în ultima instanta, el însusi.Concluzia: au o datorie chiar fata de el. Totodata, aceste exemple constituie si un argument psihologic- romanii trebuie sa constientizeze ascendentul psihologic pe care îl au asupra dusmanului prin faptul ca au fost victoriosi.

Caesar continua cu relevarea importantei unei calitati esentiale- "siguranta de sine" ("constantia").Cu siguranta unui militar experimentat, el arata ca soarta unei batalii atârna, exclusiv, de taria de caracter, în primul rând, a comandantului, pentru ca el este cel care o insufla armatei. Superioritatea acestei calitati este dovedita chiar si asupra armelor ("au fost învinsi dupa aceea, cu toate ca erau bine înarmati si fusesera la început învingatori" -"hos postea armatos ac victores superassent").

Pentru a-i convinge, Caesar apeleaza la un alt argument -"gallii au fost învinsi mai mult datorita tacticii si vicleniei lui Ariovistus decât vitejiei germa-nilor"- "desperantes iam de pugna et dispersos subito adortum, magis ratione et consilio quam virtute vicisse" ).Minimalizând victoria germanilor, Caesar nu numai ca le demitizeaza imginea dar chiar îi face pe soldati sa înteleaga ca si victoria acestora este pur întâmplatoare, datorata exploatarii unor momente favorabile, si nu unor calitati remarcabile ce si-ar putea dovedi eficienta în fa-ta unor soldati experimentati.

Bun cunoscator al psihicului uman, Caesar stie ca trebuie sa faca apel si la elemente ce tin de planul afectiv.Cu o mare abilitate le stârneste mândria prin acuzatia,prea putin ascunsa,de lasitate ("timore").Totodata îi face sa nu poata da înapoi fara riscul de a aparea ca "obraznici" ("arroganter") ca raz- vratiti si de a scadea an ochii lui (" au aerul sau ca se îndoiesc ca comandan-tul lor îsi poate face datoria, sau ca-i arata ei ce trebuie sa faca- "aut de ofiicio imperatoris desperare aut praescribere viderentur").

Dupa ce initial a apelat la un stil indirect de autocaracterizare, Caesar schimba cu mare precizie stilul, trecând la cel direct ("Eu am grija de aceste lucruri"-"Haec sibi esse curae ").Tactica aceasta este abordata pentru a se asigura ca demonstratia sa este reusita si ca, în acest fel, toti soldatii vor în-telege spusele sale si nu.i vor refuza sprijinul.Prin enumerarea actiunilor sale,

("sequanii, leucii silingonii ne dau grâu; pe ogoare, grânele sunt deja coapte"-

"frumentum Sequanos, Leucos, Lingones subministrare;iamque esse in agris frumenta matura").Caesar mizeaza si pe efectul pe care îl va avea asupra sol-datilor hotarirea sa de a-si continua drumul, chiar fara sprijinul lor.Vorbind despre comandanti ("carora soldatii nu li s-au mai supus sau au fost parasiti de soarta si au suferit înfrângeri"-"exercitus dicto audiens non fuerit, aut, male re gesta, fortunam defuisse") Caesar evidentiaza pe de o parte corectitu-dinea sa ("sunt dezinteresat"-"suam inocentiam") iar pe de alta faptul ca e protejat de soarta ("sunt norocos"-"felicitatem esse perspectam"), protectie care se extinde, bineînteles, si asupra întregii armate.

Talentul sau oratoric se evidentiaza în toata plenitudinea sa în finalul acestui discurs; sigur de reactia lor, le lanseaza o provocare- "ce e mai im-portant pentru soldati onorea si datoria sau frica?" - "utrum apud eos pudor at-que officium an timor valeret?".Aceasta este augmentata si de mentionarea

legiunii a X-a -"de care sunt sigur si care îmi va servi de cohorta pretoriana" (" de qua non dubitaret, sibique eam pretoriam cohortem futuram").Aceast are rolul de a le crea celorlalte un sentiment de inferioritate.Efectul este sigur: dorinta de a creste în ochii lui Caesar îi va face pe acestia sa îl urmeze.

II.3.PROFIL DE IMAGINE



Dimensiune

Indicator

Ponderea Indicatorului

Subindicator

Numar de aparitii pozitive

Ponderea Subindicato-rului








MILITARĂ







COMANDANT


EXEMPLAR









MILITAR PRUDENT



FIN PSIHOLOG



MILITAR EXPERIMENTAT



BINE INFORMAT



BUN ORGANIZATOR



RĂZBOINIC PROTEJAT DE SOARTĂ





MILITAR CURAJOS



CONDUCĂTOR PERSEVERENT



MILITAR SIGUR PE SINE






POLITICĂ



OM POLITIC RECUNOSCUT





EXPONENT AL POPORULUI ROMAN





NEGOCIATOR ABIL



ALIAT NECESAR   



BUN ORATOR




UMANĂ


OM CINSTIT



DEZINTERESAT




CREDE ÎN VALORI SUPERIOARE   




Analizând profilul de imagine, se remarca, în primul rînd, faptul ca Caesar îsi construieste o autoimagine completa care cuprinde toate cele trei dimensiuni.Faptul ca dimensiunea militara prin indicatorul "Comandantul exemplar", are o pondere majoritara (72 si 9 subindicatori ) se explica prin relevanta pentru publicul tinta -armata romana. Surprinzatoare este însa nu trebuie neglijate nici celelalte doua, cu toate ca ponderile lor sunt mult mai mici (20 dimensiunea militara-Om politic recunoscut, 8 dimensiunea umana -Om cinstit), caci Caesar a intentionat sa induca imaginea unei personalitati tripartite, de o complexitate care nu face decât sa-i sporeasca valoarea.Astfel, desi intentioneaza sa apara, an mod categoric, acela de a aparea ca un model demn de urmat de ceilalti, ceea ce nu este de mirare de vreme ce potrivit mentalitatii romane traditionale, idealul uman era cetateanul ca om politic si militar.

Pornind de la aceste observatii generale, sa ne oprim mai întâi asupra dimensiunii militare. Se evidentiaza pregnant trei subindicatori dominanti - "fin psiholog", "militar experimentat" si "bine informat" - fiecare cu o pondere de 16,66 .acestia subliniaza trei calitati indispensabile unui bun conducator, toate fiind legate de problematica cunoasterii, ce prezinta trei variabile: o cunoastere a trecutului istoric îndepartat (- "bine informat"), a celui apropiat ce îi confera experienta ("militar experimentat") si, nu în ultimul rând, a caracterului uman ("fin psiholog")- ceea ce îi permite sa-si alcatuiasca planurile viitoare; dar nu oricum ci ca un "militar prudent", ca un "militar curajos" si ca un "militar sigur pe sine" , subindicatori cu o pondere de 11,11 fiecare.Însa pentru a fi un "Comandant exemplar", el mai are nevoie de înca trei calitati: "bun organizator", "razboinic protejat de soarta" si "conducator perseverent", fiecare cu 5,55 .Caesar dovedeste astfel o logica de o mare claritate si precizie în constructia autoimaginii sale: pornind de la trasaturile generale ale unui bun conducator la cele particulare care-i acorda o prestanta deosebita, etimologic vorbind o pre- stare, o stare înaintea celorlalti, adica a acelora care-l fac, în ultima instanta, un "optimus miles".

În ceea ce priveste dimensiunea politica, subindicatorul cel mai pregnant este "exponent al poporului roman" cu o pondere de 40 . Pornind de la cele aparitii ale sale "sub consulatul meu" si "bunavointa mea, cea a poporului roman", se observa ca Caesar a intentionat sa induca soldatilor un sentiment de respect fata de cel ce a detinut cândva "auctoritas" (-augeo, ere-preeminenta a rolului individului recunoscuta de structurile lui "civitas", în baza unor servicii, a unor îndatoriri -"officia", fata de statul republican) si "potestas" (putere cu investitura din partea societatii). Precizarea magistraturii sale are rolul de a-i face pe soldati constienti de adevarata putere a celui care timp de un an a fost însasi imaginea statului si, în acelasi timp, de a da o baza legitima actiunilor sale. Ceilalti subindicatori "negociator abil", "aliat necesar", "bun orator" fiecare cu o pondere de 20 întregesc aceasta imagine dar, astfel încât sa fie evidentiate acele calitati ale unui om politic care ar contribui substantial în chestiunile militare.

Cât si în perioada de timp scursa de atunci si pâna în contemporaneitate, Caesar se dovedeste a fi un personaj contraversat.

Caesar este si va ramâne "eroul cuceritor" ce "revolutioneaza lumea, aduce noi ritmuri istorice: misiunea sa este aceea de deschizator de noua epoca universalista si ecumenica; de aici provin si contradictiile atât de mari în interpretarea sa, atât în vechime cât si astazi" .







IV.ANEX

C.I.CAESARIS COMMENTARII RERUM GESTARUM

BELLUM GALLICUM

LIBER PRIMUS


XL."(2)Ariovistum, se consule, cupidissime populi Romani amicitiam appetisse; cur hunc tam temere quisquam ab officio discessurum iudicaret? (3)Sibi quidem persuaderi, cognitis suis postulatis atque aequitate condicionum perspecta, eum neque suam neque populi Romani gratiam repudiaturum. (4) Quod si, furore atque amentia impulsus, bellum intulisset, quid tandem vererentur? aut cur de sua virtute aut de ipsius diligentia desperarent? (5) Factum eius hostis periculum patrum nostrorum memoria, cum, Cimbris et Teutonis a C. Mario pulsis, non minorem laudem exercitus quam ipse imperator meritus videbatur; factum etiam nuper in Italia, servili tumultu, quos tamen aliquid usus ac disciplina, quae a nobis accepissent, sublevarent, (6) Ex quo iudicari posse quantum haberet in se boni constantia, propterea quod, quos aliquandiu inermos sine causa timuissent, hos postea armatos ac victores superassent. (7) Denique hos esse eosdem, quibuscum saepenumero Helvetii congressi, non solum in suis, sed etiam in illorum finibus, plerumque superarint, qui tamen pares esse nostro execitui non potuerint. (8) Si quos adversum proelium et fuga Gallorum commoveret, hos, si quaererent, reperire posse, diuturnitate belli defatigatis Gallis, Ariovistum, cum multos menses castris se ac paludibus tenuisset, neque sui potestatem fecisset, desperantes iam de pugna et dispersos subito adortum, magis ratione et consilio quam virtute vicisse.(9) Cui rationi contra homines barbaros atque imperitos locus fuisset, hac ne ipsum quidem sperare nostros exercitus capi posse. (10) Qui suum timorem in rei frumentariae simulationem angustiasque itineris conferrent, facere arroganter, cum aut de officio imperatoris desperare aut praescribere viderentur. (11) Haec sibi esse curae; frumentum Sequanos, Leucos, Lingones subministrare; iamque esse in agris frumenta matura; de itinere ipsos brevi tempore iudicaturos. (12) Quod non fore dicto audientes neque signa laturi dicantur, nihil se ea re commoveri; scire enim quibuscumque exercitus dicto audiens non fuerit, aut, male re gesta, fortunam defuisse, aut, aliquo facinore comperto, avaritiam esse convictam; (13) suam inocentiam perpetua vita , felicitatem Helvetiorum bello esse perspectam. (14) Itaque se quod in longiorem diem collaturus fuisset repraesentaturum, et proxima nocte de quarta vigilia castra moturum, ut quam primum intellegere posset utrum apud eos pudor atque officium an timor valeret.(15)Quod si praeterea nemo sequatur, tamen secum sola decima legione iturum, de qua non dubitaret, sibique eam praetoriam cohortem futuram."




V.NOTE


Marius, Caius (157-86 î.H) -om politic si militar de exceptie, ales de sapte ori consul

Sylla, L. Cornelius (138-78 î.H.) - o data consul si mai târziu dictator, a lasat amintirea unui om crud si cinic dupa abdicare

Pompeius, Cneius Magnus (106-48 î.H.) triumvir si de mai multe ori consul (chiar consul unic în 52î.H.)

Alexandru Nicolae Cizek -Eroi politici ai antichitatii ,Bucuresti, Editura Univers, 1976, pag.154

5. Horia C. Matei -O istorie a Romei antice , Bucuresti, Editura Albatros, 1984, pag.291

6. C. Suetonius Tranquillus -Vietile celor doisprezece cezari, Bucuresti, Editura stiintifica, 1958, pag.13

7. Caius Iullius Caesar -Razboiul Gallic, Bucuresti, Editura stiintifica, 1965, pag.100. Aceeasi replica a lui Ariovistus se regaseste si la Dio Cassius

Concceianus -Istoria Romana (XXXVIII), Bucuresti, Editura stiintifica, 1973, pag. 303

8. Caius Iullius Caesar -op. cit., pag.102

9. idem

10. Jean Noel Kapferer -Zvonurile.Cel mai vechi mijloc de informare din lume, Editura Humanitas, 1993

11. Caius Iullius Caesar -op. cit., pag.102

12. idem

13. dupa cum spune Dio Cassius -op.cit., pag.304

14. Caius Iullius Caesar -op. cit., pag.102

15. Dio Cassius Concceianus -op.cit., pag.306; Plutarh -Vieti paralele III, Bucuresti, Editura stiintifica, 1966, pag.474

16. Plutarh -op. cit., pag.474

17. C. Suetonius Tranquillus -op. cit., pag.34

18. idem, pag.35

19. Alexandru Nicolae Cizek -op. cit., pag.155   20. Alexandru Nicolae Cizek -op. cit., pag.215




VIBIBLIOGRAFIE


IZVOARE

1. Caius Iullius Caesaris Commentarii Rerum Gestarum, Bellum Gallicum

2. Caius Iullius Caesar Razboiul Gallic, Bucuresti, Editura stiintifica, 1965

3. Cassius Dio Concceianus Istoria Romana, Bucuresti, Editura stiintifica, 1973

4. Plutarh Vieti paralele III, Bucuresti, Editura stiintifica, 1966,

5. C. Suetonius Tranquillus Vietile celor doisprezece cezari ,Bucuresti, Editura stiintifica, 1958


LUCRĂRI GENERALE sI SPECIALE


1. Raymond Bloch, Jean Cousin Roma si destinul ei (vol.1), Bucuresti, Editura Meridiane, 1985

2. Ion Chiciudean, Bogdan Halic Curs de imagologie istorica si comunicare interetnica, Bucuresti, 2000

3. Alexandru Nicolae Cizek Eroi politici ai antichitatii ,Bucuresti, Editura Univers, 1976

4.Petre Ghiata Caesar, Bucuresti, Editura Albatros, 1971

5.Jean Noel Kapferer Zvonurile.Cel mai vechi mijloc de informare din lume,Bucuresti, Editura Humanitas, 1993

6. Larousse Dictionar de civilizatie romana,Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2000

7. Horia C. Matei O istorie a Romei antice, Bucuresti, Editura Albatros, 1984

8. Indro Montanelli Roma .O istorie inedita,Bucuresti, Editura Artemis,1995





















































Document Info


Accesari: 4880
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul
in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2021 )